Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte, rivalul său în cursa pentru funcția de secretar general al NATO, o competiție despre care ambii lideri s-au exprimat separat în termeni eleganți și cordiali.
Întâlnirea a avut loc joi seară și a durat aproximativ 15 minute, a informat Administrația Prezidențială, precizând că întâlnirea cu Rutte a avut loc în contextul mai multor întrevederi în marja summitului Consiliului European de la Bruxelles.
Întâlnirea dintre cei doi a avut loc într-un moment în care această cursă prinde contur. Aflat joi la sediul NATO pentru o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg menită să marcheze 20 de ani de la aderarea Sloveniei la Alianței, premierul sloven Robert Golob a anunțat că țara sa ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, menționând că Ljubljana și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.
Aflați joi și vineri la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte au făcut, de la distanță, un schimb de amabilități în contextul competiției lor pentru funcția de top la nivelul Alianței.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO.
Klaus Iohannis este un “om minunat” și un “lider credibil pentru țara lui”, a afirmat joi premierul demisionar olandez, Mark Rutte, referindu-se la contracandidatul său pentru funcția de secretar general al NATO.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.
Competiția pentru șefia Alianței reprezintă o bătălie politică între doi lideri redutabili din UE și NATO care au reușit să construiască o relație care să permită înlăturarea obiecțiilor de la Haga privind aderarea României la spațiul Schengen, trimiterea de trupe olandeze în România la grupul de luptă NATO condus de Franța, coaliția F-16 condusă de Olanda și unde România pune la dispoziție baza de antrenament pentru piloții ucraineni și, deloc de neglijat, invitarea președintelui român de către premierul olandez la mini-summit-urile de la Haga premergătoare summit-urilor NATO.
