Connect with us

EDITORIALE

A început numărătoarea inversă până la Summitul liderilor europeni de la Sibiu, primul din istoria UE organizat de Ziua Europei. Cum a apărut Sibiul pe harta decizională și ce urmează să se întâmple pe 9 mai

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

9 mai 2019 va înfățișa o sărbătoare aparte pentru Europa și pentru construcția continentală numită Uniunea Europeană. Centru geografic al unuia dintre cei mai noi membri ai UE – țara care asigură în premieră președinția Consiliului UE – și spațiu de intersecție culturală și etnică, Sibiul va deveni, pentru istoria comună europeană, locul unde șefii de stat sau de guvern din țările membre ale Uniunii Europene s-au reunit, pentru prima dată, de Ziua Europei.

Din România, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, sunt așteptați să dea semnalul pentru viitor. Cel puțin așa a fost configurat Summitul de la Sibiu, fiind înzestrat îndeosebi de șeful Comisiei Europene cu alură strategică și cu speranța unei rezonanțe istorice a declarației pe care liderii sunt așteptați să o adopte.

În fond, cum a apărut Summitul de la Sibiu? Răscrucea pe care Europa trebuia să o traverseze după referendumul din Marea Britanie, după anii dificili 2015-2016 influențați de atentate teroriste, criza migrației și de ascensiunea populistă, a cunoscut în vara lui 2016 o oportunitate, când liderii europeni au decis să ”mai scoată Europa din Bruxelles”, demarând un proces de reflecție prilejuit și de lansarea Strategiei Globale a Uniunii și care presupunea, în linii mari, maximizarea potențialului unor reuniuni informale semestriale la nivel de șefi de stat sau de guvern în țările ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Astfel a apărut reuniunea UE-27 de la Bratislava, unde documentul adoptat – ”Bratislava Roadmap” – a devenit noul punct de pornire pentru Uniunea celor 27. O consistență aparte a fost dată de implicarea lui Jean-Claude Juncker și a Comisiei Europene care, în marja Summitului de la Roma din martie 2017, momentul de celebrare a 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare, au lansat la 1 martie 2017 Carta Albă privind viitorul Europei.

Un document cu cinci scenarii pentru viitor, generator al unei dezbateri care a gravitat asupra scenariului ce propunea o Europă cu mai multe viteze, o Uniune a celor care vor mai mult și realizează mai mult, un scenariu respins de majoritatea țărilor din Est, dar considerat a fi singura cale de a avansa mai departe de țările puternice și fondatoare ale construcției europene.

Momentul intermediar de bilanț al acestor dezbateri este și cel care a pus Sibiul pe harta locurile unde deciziile pentru viitorul Europei urmează să fie luate. La 13 septembrie 2017, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker rostea în discursul său privind Starea Uniunii propunerea organizării unui summit dedicat viitorului Europei la Sibiu, în timpul președinției române a Consiliului, pentru data de 30 martie 2019, preconizată la acel moment a fi prima zi într-o Uniune Europeană cu 27 de membri în contextul retragerii Marii Britanii din UE.


”La 30 martie 2019, vom fi o Uniune de 27. Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc doar câteva săptămâni mai târziu, în mai 2019. Europenii au atunci o întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la vot cu o înțelegere clară a modului în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori. Îi invit pe președintele Tusk și România, țara care deține președinția în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acest summit să se desfășoare în frumosul oraș vechi din Sibiu sau Hermannstadt așa cum îl cunosc. Ar trebui să fie momentul în care ne vom reuni pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. Speranța mea este că, la 30 martie 2019, europenii se vor trezi într-o Uniune în care ținem cu toții la valorile noastre”, a spus atunci Juncker, fost premier al Luxemburgului în perioada în care a împărțit titlul de Capitală Culturală Europeană cu Sibiu, în anul 2007.


Pentru a se racorda pe deplin acestor evoluții, liderii europeni, în frunte cu apetitul pentru reformă al lui Emmanuel Macron și cu o Angelă Merkel reconfirmată spre un al patrulea mandat de cancelar, i-au cerut președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în urma unui summit informal la Tallin să pună bazele Agendei Strategice a Liderilor, un concept de lucru prin care șefii de stat sau de guvern și-au propus să înlăture blocajele care afectează principalele provocări și priorități politice ale Uniunii Europene și să găsească soluții pentru acestea. 

Însărcinat să evalueze implementarea Agendei Strategice ce a debutat în 2017 și să pregătească Agenda Strategică 2019-2024, Summitul de la Sibiu a fost consemnat în Agenda propusă de președintele Consiliului European pentru data de 9 mai, urmând să marcheze o premieră: pentru prima dată în istoria UE, șefii de stat sau de guvern vor sta alături unul de celălalt în aceeași zi în care ministrul de externe francez Robert Schuman rostea, la 9 mai 1950, Declarația care statua că „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”.

#EURoad2Sibiu: Câteva gânduri despre ce urmează să se întâmple la Sibiu. Punctum terminus pentru o eră politică

Incursiunea anterioară ne arată cum a apărut și cum a fost gândit și desenat Summitul de la Sibiu în parcursul strategic al Uniunii. Spre deosebire de celelalte reuniuni informale ale liderilor europeni ce-l precedă – de la Sofia și de la Viena – Summitul de la Sibiu nu este fixat în jurul unei tematici predefinite, ci lasă spațiu de manevră creativității și alegerii strategice a unei viziuni programatice pentru viitorul Europei. În egală măsură, Summitul de la Sibiu conferă și spațiul ideal pentru tatonări, negocieri și luarea unui puls politic al viitoarelor tratative ce se prefigurează după alegerile pentru Parlamentul European.

Fiind ultima întrunire a liderilor europeni, atât înaintea alegerilor europene, cât și înaintea Consiliului European de vară unde pe agendă vor figura Agenda Strategică 2019-2024 și discuții privind numiri politice la nivel înalt, Sibiul are potențialul de a fi un punctum terminus pentru o eră politică în care personalități precum Jean-Claude Juncker sau Angela Merkel au dominat decenii întregi procesul de integrare europeană.

Cu toate că entuziasmul asupra proiecțiilor de viitor ale acestui Summit și-a mai pierdut din intensitate pe fondul amânării progresive a termenului de retragere a Marii Britanii din UE și a cvasi-certitudinii că Regatul Unit va participa la alegerile pentru Parlamentul European, Sibiul va avea și un caracter de moștenire politică, cel puțin pentru Jean-Claude Juncker. În această cheie a apărut zilele trecute și documentul-contribuție al Comisiei Europene pentru viitoarea Agendă Strategică a Uniunii și pentru Summitul de la Sibiu, recomandări pentru o Europă în cinci dimensiuni: Europa care protejează, Europa competitivă, Europa echitabilă, Europa durabilă și Europa influentă. 

Însăși declarația lui Juncker, care însoțește aceste recomandări, este grăitoare pentru aserțiunea unei moșteniri: ”Când voi sta la Sibiu alături de 27 de lideri europeni de Ziua Europei, aniversarea Declarației Schuman, voi fi atât de mândru de trecutul nostru, dar și mai hotărât și mai plin de speranță pentru viitorul nostru”.

În egală măsură, Summitul de la Sibiu va fi și un punct de pornire și un prim filtru de intenții privind bătălia politică pentru putere ce se va ascunde în spatele unor planuri pentru Europa de tipul ”The power of WE” (Manfred Weber), ”It’s Time” (Frans Timmermans) sau ”Renaissance européenne” (curentul reformist pornit de Emmanuel Macron), planuri secondate de o preconizată alianță fără precedent între forțele centrifuge, populiste și anti-europene din Italia, Polonia, Finlanda, Ungaria și alte țări UE.

Desfășurat sub semnul unei sărbători unice în Europa și la mijlocul unui interval cu specific electoral – promisiuni politice și declarații cu un larg ecou – Summitul de la Sibiu este poziționat și în pragul unei tentații reale: acela de a amesteca festivismul inerent unui astfel de moment cu lupta naturală pentru putere care deja a izbucnit și care are nevoie de răspunsuri: Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene? Va fi respectată procedura Spitzenkandidat în condițiile în care majoritățile tradiționale pro-europene se vor dovedi mai dificil de construit? Va dori acesta sau aceasta, împreună cu statele membre, să configureze un nou post de comisar european pentru Apărare? Va pune Angela Merkel capăt unei ere politice, cu dorința de a proba o haină nouă, cea de președinte al Consiliului European?

Și, în cele din urmă, cu ce rămâne România? Summitul de la Sibiu va fi, fără îndoială, capătul de linie în termeni de vizibilitate politică majoră al unei președinții la Consiliul Uniunii Europene marcată deopotrivă de rezultate legislative impresionante și de menținerea unui curs de coliziune cu instituțiile UE. Cu președintele Klaus Iohannis în rol de amfitrion, Summitul din orașul pe care actualul șef al statului l-a condus timp de 14 ani în calitate de primar va contribui la edificarea și mai rezonantă a platformei și a imaginii președintelui ca ”liderul care a dat Uniunii Europene semnalul clar că poate avea încredere în viitorul României”.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

EDITORIALE

SUA se pregătesc să mute militari americani din Germania în Polonia. Urmează România?

Published

on

© NATO/ Flickr

Vizita la Washington a președintelui polonez a fost prezentată drept un moment strategic definitoriu pentru viitorul relației transatlantice și pentru intențiile Statelor Unite față de securitatea și apărarea Europei. Oportunitatea suplimentării numărului de forțe militare americane pe teritoriul Poloniei, în urma dislocării lor din Germania, a fost tema centrală a unei deplasări oficiale îmbrăcată în fast politic și în logica electorală a proximelor alegeri prezidențiale din Polonia, care se desfășoară duminică și în cadrul cărora Andrzej Duda candidează pentru un al doilea mandat.

Cooperarea dintre SUA și Polonia este cât se poate de solidă, intensificată mult în mandatul actual al administrațiilor americană și polonă. Donald Trump și Andrzej Duda s-au întâlnit de cinci ori în ultimii trei ani, președintele polonez a fost primit de trei ori la Casa Albă, iar una dintre puținele capitale europene vizitate de președintele american a fost Varșovia. La nivel de discurs, amabilitățile la nivel înalt ale acestei sunt de necontestat: Polonia este un aliat transatlantic major în Europa, care a intrat de curând în programul Visa Waiver, care cumpără armament american, Varșovia fiind privită drept lider al Inițiativei celor Trei Mări și un stâlp politic în cooperarea energetică pe care Washington-ul și-o dorește în regiune pentru a slăbi influența Rusiei. Cu toate acestea, substanța acestei vizite nu s-a manifestat pe loc. Nu a fost anunțat niciun plan concret de relocare a unei părți din contingentul militar american aflat în Germania, altul decât că SUA vor transfera soldați în Polonia și că Varșovia va suporta costurile acestor reașezări.

Intenția manifestată de președintele american Donald Trump de a retrage 9.500 de soldați din contingentul militar american amplasat în Germania, generând o reducere la 25.000 a totalului de efective militare SUA de pe teritoriul acestui aliat, a suscitat o nouă dezbatere transatlantică. Vorbim, în primul rând, despre o dorință a președintelui american de a continua să sancționeze faptul că Germania nu își respectă angajamentele financiare în privința bugetului apărării, bugetul militar al Berlinului fiind în continuare sub cota 2% din PIB. Avem, în al doilea rând, o abordare din partea SUA de a disloca prezența sa militară în alte zone, îndeosebi Asia. În al treilea rând, și poate cel mai important pentru noi, avem premisele ca o parte însemnată din acest contingent să fie redistribuit în partea estică a Alianței Nord-Atlantice.

O frază dintre cele rostite de Donald Trump la conferința comună de presă cu Andrzej Duda este importantă în acest sens: “Ne vom reduce forţele din Germania. Unele vor reveni acasă, altele vor merge în alte locuri, iar Polonia va fi unul din locurile acestea din Europa”.

Aici intervine oportunitatea României. Principalii aliați în regiune ai Statelor Unite sunt Polonia și România, ca poli regionali în dimensiunile nordică, respectivă sudică ale flancului estic. Ambele țări au deja o tradiție în a găzdui forțe militare americane și fac parte din clubul ad hoc creat de SUA la summitul NATO de la Londra – “The two percenters/ Cei care alocă 2%” – sub forma unei reuniuni între președintele SUA și liderii țărilor care alocă minim 2% din PIB pentru apărare. De asemenea, România găzduiește prezență militară americană la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la Baza Aeriană Câmpia Turzii, precum și la structurile NATO de pe teritoriul țării noastre, iar o parte însemnată din achizițiile de modernizare a arsenalului militar al țării – rachete Patriot sau HIMARS – sunt cumpărate de la SUA.

Decuplându-ne de cheia electorală a întâlnirii dintre Trump și Duda, reuniune care a urmat anunțului președintelui SUA de a reduce cu aproximativ 30% efectivele militare americane din Germania, România trebuie să continue să pregătească cu minuțiozitate strategică o relocare a unui număr semnificativ de militari SUA din Germania în țara noastră și, implicit, în regiunea Mării Negre.

România a făcut deja pași concreți în această direcție, iar cel puțin cinci aspecte sunt importante în această ecuație.

1. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 concepută de președintele Klaus Iohannis și care își urmează cursul aprobărilor în Parlament, afirmă că pre-eminența SUA în fața Chinei la nivelul sistemului internațional de putere este un element cheie pentru interesul național al României, definește Rusia ca principală amenințare și statuează drept obiectiv important creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre.

2. Ministerul Apărării Naţionale a cerut luna trecută încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est. Anterior, detaliile extinderii acestei baze importante pentru poziția geostrategică a României au fost discutate de ministrul apărării naționale cu omologul său american și cu locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA. De asemenea, anul trecut, Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre planurile de extindere a bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. În același context, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, argumenta zilele trecute într-o videoconferință cu jurnaliști români că baza de la Kogălniceanu este ideal plasată geografic şi strategic pentru elemente expediționale și pentru proiecția militară a SUA în Orientul Mijlociu și în alte zone.

3. România se află în curs de înființare a Corpului Multinațional de Divizie Sud-Est de la Sibiu, o nouă structură de comandă NATO ce va funcționa în țara noastră și care a fost aprobată ca propunere din partea României în anul 2018, atunci când NATO a adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective “Readiness Initiative”, prin intermediul căruia 30 de escadrile aeriene, 30 de nave de lupte și 30 de brigăzi mecanizate pot fi desfășurate în maxim 30 de zile oriunde este nevoie pe teritoriul Alianței.

4. Un raport recent al think tank-ului american CEPA arată că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

5. Declarația adoptată de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis în cadrul întâlnirii lor din august 2019 evocă palierul cooperării militare, în vreme ce două rezoluții adoptate recent de Senatul SUA și de Camera Reprezentanților pentru a marca 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice încurajează Guvernul Statelor Unite să facă în continuare demersuri pentru a determina o prezență crescută a NATO în România, adaptată la evoluția amenințărilor din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ33 mins ago

Klaus Iohannis, la Timișoara: Datorită fondurilor europene obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport

ROMÂNIA1 hour ago

Monitorul Social: România are a doua cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor dintre țările Uniunii Europene, după Bulgaria

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Angela Merkel pledează pentru reforma ONU și unitatea lumii: Oricine crede că se poate descurca mai bine pe cont propriu se înșală. Bunăstarea și suferința noastre sunt comune

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE. 100 de miliarde de euro vor ajuta la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie

ROMÂNIA2 hours ago

România înregistrează cea mai mare rată a deceselor de COVID-19 din Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Studiu FAO: Planeta a pierdut aproape 100 de milioane de hectare de pădure în ultimele două decenii

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Bogdan Aurescu, la Adunarea Generală ONU: România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli

S&D2 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită consolidarea sistemelor de sănătate publică, ”acum”

ROMÂNIA3 hours ago

Ministerul Fondurilor Europene: În următoarele şase luni ar trebui să intre în economia naţională până la două miliarde de euro

S&D3 hours ago

Dosarele FinCEN: PES, după ce o scurgere de informații în presa internațională a scos la iveală cum marile bănci permit spălarea banilor proveniți din infracțiuni: Oricine se face vinovat trebuie aspru pedepsit

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA5 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending