INTERNAȚIONAL
Actuali și foști lideri europeni și ai lumii omagiază moartea cancelarului reunificării Germaniei: Helmut Kohl a fost întruchiparea unei Germanii unite într-o Europă unită
Published
6 years agoon

Cancelar al reunificării Germaniei, cel mai longeviv lider german în funcție (1982-1998) și unul dintre susținătorii puternici ai integrării europene post-Război Rece, Helmut Kohl, a decedat vineri la vârsta de 87 de ani, determind actuali și foști lideri europeni și ai lumii să își exprime omagiul.

FOTO: Bundesregierung/ Archive
Personalități care fie au avut oportunitatea de a lucra cu fostul lider german, fie au continuat munca depusă de acesta în interiorul Uniunii Europene, au reacționat vineri la anunțul decesului lui Helmut Kohl, părinte al ”monedei euro”, omagiindu-l drept unul dintre cei mari lideri ai Europei postbelice.
Actualul cancelar al Germaniei, Angela Merkel – cea care se află în postura de a egala numărul de ani petrecuți în funcție de Helmut Kohl – a reamintit că acțiunile fostului cancelar i-au “schimbat viața în mod decisiv” prin rolul pe care l-a jucat în reunificarea țării.
Legătura dintre Angela Merkel și Helmut Kohl este, însă, mult mai profundă. Cel din urmă i-a fost mentor politic Angelei Merkel în anii săi de ascensiune politică, iar cei doi, împreună, simbolizează în prezent 28 de ani din ultimii 35 la conducerea Germaniei. Mai mult, atât Merkel, cât și Kohl, sunt ultimii doi cancelari pe care creștin-democrații din Germania i-au dat țării.
”Decesul lui Helmut mă îndurerează profund. Mentorul meu, prietenul meu, esența însăși a Europei. Ne va lipsi enorm, enorm”, a scris pe Twitter președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel care a fost coleg cu cancelarul german în Consiliul European în ultimii ani de mandat ai lui Kohl.
Helmut’s death hurts me deeply. My mentor, my friend, the very essence of Europe, he will be greatly, greatly missed https://t.co/ikJFdzK9m0
— Jean-Claude Juncker (@JunckerEU) June 16, 2017
Tot de la Bruxelles, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a salutat în Helmut Kohl ”un prieten și un om de stat care a ajutat la reunificarea Europei”. ”Îmi voi aduce aminte întotdeauna de Helmut Kohl”, a scris Tusk pe Twitter.
I will always remember Helmut Kohl. A friend and a statesman who helped reunite Europe.
— Donald Tusk (@eucopresident) June 16, 2017
”Un mare german și un mare european a plecat dintre noi. Mă aplec în fața realizărilor sale”, a transmis și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
”Helmut Kohl a fost întruchiparea unei Germanii unite într-o Europă unită. Un european adevărat”, l-a omagiat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Helmut Kohl was the embodiment of a united Germany in a united Europe. When the Berlin Wall fell, he rose to the occasion. A true European.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) June 16, 2017
Tot într-un mesaj pe Twitter a reacționat și președintele Klaus Iohannis.
”L-am pierdut astăzi pe Helmut Kohl, un mare om de stat, lider european și o sursă de inspirație pentru noi toți. Condoleanțele mele profunde se îndreaptă către poporul german”, a transmis Iohannis
We lost Helmut Kohl today, a great statesman, European leader and inspiration for all of us. My deepest condolences to the people of Germany
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 16, 2017
Reacții internaționale au venit și din partea foștilor mondiali în viață care au cooperat cu Helmut Kohl în fața provocărilor vremii.
Fostul președinte american George H.W. Bush, care a colaborat îndeaproape cu Kohl în perioada mandatului său la Casa Albă, între 1989-1993, când în Europa au avut loc atât căderea Zidului Berlinului, cât și reunificarea germană, a deplâns moartea fostului cancelar, numindu-l ”un prieten adevărat al libertății și bărbatul pe care îl consider unul din cei mai mari lideri ai Europei postbelice”.
”Colaborarea strânsă cu foarte bunul meu prieten pentru a ajuta la înfăptuirea unui sfârșit pașnic al Războiului Rece și la unificarea Germaniei în interiorul NATO va rămâne una din marile bucurii ale vieții mele”, a declarat cel de-al 41-lea președinte american, potrivit Agerpres.
Un ultim omagiu lui Helmut Kohl l-a adus și fostul președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, cel cu care cancelarul german a ajuns la o înțelgere în privința reunificării Germaniei și menținerea țării reunificate în NATO.
“Fără îndoială, a fost o personalitate excepțională care își va lăsa amprenta asupra istoria germane, europene și a lumii”, a declarat vineri fostul președinte sovietic într-un text publicat pe pagina de internet a “Fundației Gorbaciov”, transmite Agerpres. Helmut Kohl a dat “dovadă de un interes profund pentru Rusia” și “a avertizat Occidentul împotriva oricărei atitudini disprețuitoare față de interesele Rusiei”, a reamintit el.
Helmut Kohl a decedat vineri, la vârsta de 87 de ani, starea sa de sănătate deteriorându-se în ultimii ani de viață.
În calitate de cancelar al Germaniei el este recunoscut intern nu doar pentru reunificarea țării, ci și pentru refacerea economică a Germaniei.
Venit în fruntea guvernului federal în anul 1982, Helmut Kohl a fost primul cancelar din istoria Germaniei Federale a cărui venire la puterea nu avea loc ca rezultat al alegerilor, ci după ce coaliția socialistă pierdea votul de încredere în Parlament.
Kohl a fost unul dintre liderii europeni care au susținut politica de destindere în raport cu țările din blocul comunist est-european și a militat pentru relațiile transatlantice. Anii post-Război Rece din mandatele lui Helmut Kohl vor rămâne, probabil, și cei mai des invocați de istorie.
Reunificarea Germaniei, atât în interiorul NATO, cât și în interiorul construcției europene, a fost posibilă prin consensul pe care Helmut Kohl l-a găsit în raport cu toți partenerii și aliații externi, fapt ce i-a permis acestuia să devină ”cancelarul reunificării”.
În anii 90, Kohl a susținut puternic extinderea și consolidarea Uniunii Europene, rămânând în istorie drept unul dintre ”părinții monedei comune euro” și un ”om liber al Europei”.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis transmite condoleanțe familiei regale și poporului din Emirate pentru dispariția Șeicului Khalifa bin Zayed Al Nahyan, președintele țării
Dan Motreanu: David Sassoli a fost un bun prieten al României prin susținerea necondiționată și instituțională acordată pentru aderarea la Schengen sau eliminarea vizelor pentru SUA
Marcel Ciolacu deplânge dispariția lui George Ciamba: Contribuția la succesul Președinției României la Consiliul UE, unul dintre cele mai reprezentative momente ale carierei sale de excepție
Președinta Comisiei Europene transmite condoleanțe Familiei Regale și poporului britanic pentru moartea Prințului Philip
36 de ani de ani de la gestul de prietenie franco-germană: Helmut Kohl și François Mitterrand și-au dat mâna la locul Bătăliei de la Verdun
Doliu în familia lui Donald Trump: Fratele mai mic al președintelui SUA, Robert Trump, a decedat
REPUBLICA MOLDOVA
Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic
Published
10 hours agoon
December 11, 2023
Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.
Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.
Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.
În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.
Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.
La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.
În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”
Published
10 hours agoon
December 11, 2023
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România, în cadrul celei de a 13-a ediţii a Galei Premiilor Aspen pentru Leadership.
Evenimentul, desfăşurat vinerea trecută şi care a marcat 17 ani de activitate a Institutului, a adus recunoaştere persoanelor şi organizaţiilor care şi-au lăsat amprenta asupra societăţii româneşti şi globale în anul 2023, care au fost exemple de conduită etică şi profesională, în domenii precum serviciul public, tehnologia, cercetarea şi inovarea, arta sau patrimoniul cultural.
“Prin premiul acordat, Institutul Aspen România îşi exprimă aprecierea faţă de eforturile neîntrerupte ale doamnei preşedintă de a păstra Republica Moldova pe traiectoria sa pro-europeană, demonstrând nu doar un înalt profesionalism, ci şi calităţile unui model de leadership autentic”, a precizat Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul evenimentului, trofeul a fost primit în numele Maiei Sandu de către ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă.
Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizaţii internaţionale care s-a remarcat în domeniul său de activitate, sprijinind şi promovând constant valorile unui model de leadership de excelenţă.
La ediţiile precedente ale Galei Aspen, premiul a fost acordat unor personalităţi precum: Roberta Metsola (preşedintele Parlamentului European), Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), Pierre Moscovici (fost membru al Comisiei Europene), Michel Barnier (fost negociator-şef al Comisiei Europene pentru relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii) etc.
Alte premii acordate în cadrul Galei au fost:
* Premiul “Serviciu Public cu Demnitate” – generalului Daniel Petrescu, şef al Statului Major al Apărării în perioada 1 decembrie 2019 – 30 noiembrie 2023, pentru eforturile excepţionale în a-şi îndeplini misiunea, devenind un model pentru comunitate datorită standardelor sale morale şi profesionale impecabile
* Premiul “Inovaţie şi Tehnologie” – Răzvan Bologa, preşedinte al CyberKnowledge Club şi CEO Nextlab.tech
* Premiul “Artă şi Societate” i-a revenit Muzeului de Artă Recentă (MARe)
* Premiul “Patrimoniu Cultural şi Societate” – proiectului “Ambulanţa pentru Monumente”, iniţiat de Asociaţia Monumentum
* Premiul Aspen pentru “Iniţiativă Socială”, votat de comunitatea absolvenţilor programelor de leadership ale Institutului Aspen România, a fost acordat proiectului “Romania Debates”, iniţiat de Vlad Ciobanu, absolvent al Programului Aspen pentru Tineri Lideri.
Grantul din partea comunităţii de absolvenţi ai programelor de leadership ale Institutului Aspen România a fost acordat proiectului “Ai Jedi School”, iniţiat de Despina Donca, Claudia Gherman, David Timiş şi Ciprian Zamfirescu, participanţi în cadrul ediţiei 2023 a Programului Aspen pentru Tineri Lideri.
INTERNAȚIONAL
Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina
Published
12 hours agoon
December 11, 2023By
Teodora Ion
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că a avut duminică un schimb verbal ”foarte direct” cu premierul Ungariei, Viktor Orban, prilejuit de ceremonia de învestire a președintelui argentinian Javier Milei, desfășurată la Buenos Aires, dialogul dintre cei doi având loc înaintea unui summit important pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, informează EFE și Reuters, citate de Agerpres.
”A fost cât se poate de sincer – şi, evident, a fost vorba despre problemele noastre europene”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn postat pe canalul Telegram luni dimineaţă.
Today, I felt that @JMilei truly wants strength for his country and honesty in international relations.
I thanked him for supporting Ukraine and invited Argentina to work together with us to restore peace. We also discussed our bilateral cooperation, which can strengthen… pic.twitter.com/zlDayFSEBs
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 11, 2023
Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.
Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.
Anterior acestui moment, președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.
Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.
Concrete & Design Solutions

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver