Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a subliniat ”cât se poate de clar şi de ferm că viitorul nostru este în Uniunea Europeană şi în NATO” și a îndemnat la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”.

Liderul PNL a participat luni la ședința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților dedicată Zilei Naționale, informează Agerpres.

Acesta a făcut trimitere la unitatea clasei politice din secolul trecut pentru ”a exprima voința românilor de a fi împreună” și de ”a avea o țară puternică și unită”.

”Noi, reprezentanţii clasei politice de azi, trebuie să învăţăm din această lecţie. Şi trebuie să-i urmăm învăţămintele. Prin deciziile pe care le luăm, să fim mereu conştienţi că istoria, aşa cum o cunoaştem, a fost clădită prin faptele de zi cu zi ale înaintaşilor noştri. Să nu uităm nicio clipă că deciziile noastre de azi vor deveni istoria de mâine a României”, a evidențiat Ciucă în intervenția sa.

Președintele Senatului a ținut să amintească de momentul complicat pe care îl traversăm pentru a evidenția nevoia de acțiune în vederea asigurării unui nivel de trai din ce în ce mai ridicat pentru cetățeni.

”Trebuie să apărăm oamenii de creşterile de preţuri şi de inflaţie. Trebuie să asigurăm un nivel de trai din ce în ce mai ridicat cetăţenilor acestei ţări prin creşterea veniturilor. Toate acestea nu se pot realiza fără o economie puternică şi funcţională. Iar o economie puternică şi funcţională se bazează pe investiţii crescute din trei surse (investiţii private străine, investiţii din fondurile europene şi investiţii de la bugetul ţării). Dacă vrem o ţară bogată, atunci trebuie să investim în economia ei. Dacă vrem o ţară liberă, trebuie să investim în democraţia ei. Dacă vrem o ţară sigură, trebuie să investim în apărarea ei. Avem nevoie de răspunsuri la toate aceste provocări. Dar, cel mai important, avem nevoie de multă responsabilitate”, a adăugat Ciucă.

Oficialul este convins că ”România are capacitatea să înfrunte toate greutăţile şi să-şi croiască un viitor prosper dacă întreaga clasă politică va înţelege să fie responsabilă”.

Nicolae Ciucă a lansat, de asemenea, un apel la unitate pentru a respinge încercările de ”a ne izola de Uniunea Europeană, de a ne îndepărta de partenerii noștri de dezvoltare”.

”Trebuie să ne unim ca societate şi să respingem toate încercările de a ne izola de Uniunea Europeană, de a ne îndepărta de partenerii noştri de dezvoltare. Anul acesta s-au împlinit 105 ani de la Marea Unire. Este o istorie în care România a fost obligată să treacă prin multe greutăţi. De fiecare dată, însă, am găsit forţa pentru a ne ridica şi pentru a merge înainte. Prin munca şi priceperea poporului român. Prin dorinţa de a fi o ţară unită şi puternică. Asta mă face să cred că vom reuşi şi pe viitor”, a conchis președintele Senatului.

Comisia Europeană a aprobat luni, 4 decembrie, 33,9 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România în vederea remedierii pagubelor importante provocate de secetă și incendii de vegetație în 2022, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: un sprijin financiar de 33,9 milioane de euro va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de secetă și incendii de pădure în 2022. Fondul de solidaritate al UE este o modalitate concretă de a ne arăta solidaritatea și sprijinul și este de o importanță capitală în fața schimbărilor climatice necruțătoare”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Între martie și august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de precipitații reduse. Aceasta a avut consecințe pe scară largă, cum ar fi eșecul culturilor, incendii de pădure și lipsa apei curente și a apei potabile pentru populația din multe regiuni.

Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de redresare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile de sprijinire a nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii avariate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.

FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să gestioneze povara financiară cauzată de dezastre naturale majore și de urgențe sanitare. Din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde de euro pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) în 24 de state membre (plus Regatul Unit) și 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).

Preşedintele Klaus Iohannis, prezent luni la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), a declarat că România este interesată să dezvolte, să utilizeze şi să fabrice tehnologii verzi, contribuind astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale.

Preşedintele a subliniat, în cadrul evenimentului “Sustainable Innovation Forum 2023”, din Dubai, că, pentru a răspunde în mod eficient schimbărilor climatice, guvernele trebuie să dezvolte un parteneriat puternic cu întreprinderile, instituţiile financiare, entităţile de cercetare şi inovare şi ONG-urile.

“România este interesată să dezvolte, să utilizeze, dar şi să fabrice tehnologii verzi şi să contribuie astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale. Analizele publicate de Banca Mondială indică competitivitatea României la export în ceea ce priveşte subcomponentele lanţului valoric eolian, cum ar fi tablourile electrice de control şi de distribuţie. România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru manufactura de tehnologii verzi. Prin intermediul Fondului pentru Tranziţie Justă, ţara mea sprijină în mod activ dezvoltarea producţiei de baterii în regiunile în care economia locală este în prezent încă dependentă de cărbune. De asemenea, marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice”, a spus preşedintele, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, ţara noastră este situată într-o regiune “percepută uneori ca având o amprentă de carbon mare”, dar subliniază că România şi-a redus de fapt emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii, în timp ce şi-a multiplicat produsul intern brut.

“Pornind de la acest bilanţ, ne angajăm să ne dezvoltăm economia şi să ne reducem în continuare emisiile, în mod simultan. În acest sens, avem nevoie de tehnologii transformatoare şi inovatoare la preţuri accesibile”, a subliniat Iohannis.

Preşedintele a afirmat că “peisajul inovaţiei verzi din România este foarte dinamic” şi marile centre universitare, precum cele din Bucureşti şi Cluj, inovează în domeniul materialelor de construcţie durabile şi al aplicaţiilor pentru eficienţa energetică. Totodată, companiile din România susţin progresul tehnologiei pompelor de căldură, “esenţiale pentru decarbonizarea sectorului încălziri şi răcirii” clădirilor.

“Cercetarea şi inovarea pot ajuta la consolidarea şi la adaptarea superioară a producţiei agricole la schimbările climatice, atât în România, cât şi la nivel mondial. La COP26, la Glasgow, România a fost printre primele ţări care s-au alăturat Misiunii de Inovare Agricolă pentru Climă, o iniţiativă care urmăreşte să abordeze schimbările climatice şi foametea la nivel mondial prin inovaţie la nivelul sistemelor alimentare. Demersurile României fac parte din eforturile mai ample ale UE în materie de inovare. Uniunea Europeana este promotorul celui mai avansat sistem de comercializare a emisiilor din lume”, a spus preşedintele.

Iohannis a subliniat că Uniunea Europeană este “un inovator” în ceea ce priveşte finanţarea combaterii schimbărilor climatice şi stimulentele financiare pentru acţiunea climatică. În acelaşi timp, a adăugat şeful statului, UE este un “lider” în cercetarea şi dezvoltarea de soluţii de stocare a energiei şi de captare a carbonului, ambele esenţiale pentru a ajunge la zero emisii nete.

Klaus Iohannis a evidenţiat că acţiunea globală în domeniul climei se bazează pe dezvoltarea şi transferul de tehnologie, astfel încât ţările din întreaga lume să poată pune în aplicare eficient planurile naţionale privind clima şi să livreze în raport cu Acordul de la Paris.

“Sinergiile dintre tranziţia verde şi cea digitală facilitează o acţiune eficientă în domeniul climei. Pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în a-şi atinge ţintele legate de digitalizare şi sustenabilitate, România s-a alăturat anul acesta Hub-ului Digital pentru Dezvoltare, condus de UE, pentru proiecte în Africa şi America Latină”, a precizat preşedintele.

Potrivit şefului statului, “cel mai important atu” în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetăţenii, care trebuie să aibă competenţele necesare pentru a inova şi a participa la tranziţia verde. Acest lucru va asigura o creştere durabilă din punct de vedere economic şi ecologic, a punctat Iohannnis.

“Sistemele educaţionale solide vor genera capacitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare necesară pentru tranziţia verde. De asemenea, trebuie să inovăm în ceea ce priveşte programele şcolare şi practicile de predare. România a făcut paşi în acest sens prin includerea, de exemplu, a Săptămânii Verzi în structura anului şcolar, începând cu 2023. Schimbările climatice constituie o ameninţare extremă pentru planetă şi reprezintă o ameninţare existenţială pentru populaţia acesteia. Numai dacă noi toţi, oamenii din întreaga lume, ne vom aduna şi ne vom uni forţele, vom putea răspunde eficient la aceasta provocare fără precedent”, a conchis Klaus Iohannis.