Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut joi o întrevedere cu ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, în cadrul căreia a salutat intenția exprimată de președintele francez, Emmanuel Macron, de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de consolidare a flancului estic, pe fondul tensiunilor generate de Rusia prin dislocarea forțelor militare la granița cu Ucraina.

În egală măsură, acesta consideră că aderarea României la Spațiul Schengen ar trebui să fie o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Laurence Auer, în contextul preluării președinției Consiliul Uniunii Europene. I-am transmis doamnei Ambasador că, în virtutea relațiilor bilaterale foarte bune, cu legături istorice, culturale și de prietenie profunde, consolidate prin parteneriatul strategic franco-român să facem din aderarea României la spațiul Schengen o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului UE. De asemenea, am salutat intenția președintelui Macron de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de asigurare a protecției frontierei de Est a Alianței”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea țării sale de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.

“Am continuat desfăşurarea de forţe în favoarea securităţii partenerilor noștri europeni, în cadrul misiunilor NATO și misiunilor prezenței înaintate avansate în ţările baltice prietene și vom continua să facem acest lucru pe viitor, așa cum ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise, a declarat liderul francez.

Tot miercuri, Emmanuel Macron a prezentat în plenul Parlamentului European prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, printre acestea numărându-se și reformarea Spațiului Schengen prin sprijinirea extinderii acestuia către România, Bulgaria și Croația.

Nu este prima dată când Franța își manifestă susținerea pentru acest deziderat al României.

Cu prilejul lansării președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ambasadoarea Laurence Auer, a dat asigurări că vor depune ”toate eforturile” în această direcție. În luna septembrie, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a spus că țara noastră trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În discursul susținut la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a subliniat că ”finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”, fiind un obiectiv strategic pentru întreaga UE, o prioritate pentru Guvernul țării exprimată de premierul Nicolae Ciucă în contextul unui dineu de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

De altfel, acesta punctase anterior că va face tot ce este necesar pentru ca România să se alăture celorlalte 26 de țări care fac parte din acest spațiu (22 de state membre ale Uniunii Europene și 4 state asociate), dar a ținut să sublinieze că nu poate garanta că se va întâmpla în 2022, în contextul în care ”nu depinde doar de noi”.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Toate statele membre recunosc faptul că România, Bulgaria și Croația doresc să adere la spațiul Schengen și că s-a făcut o “muncă pregătitoare” în acest sens, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Răspunzând unui apel din partea eurodeputatului Rareș Bogdan, care a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Schengen, Macron a răspuns: “România, ca și Bulgaria și acum Croația, doresc să adere la Schengen. S-a făcut o muncă pregătitoare și acest lucru a fost recunoscut de toate statele membre”.

“Procedura merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni, ceea ce va face posibilă încă o dată garantarea protecției tuturor frontierelor externe și ale Schengen“, a continuat liderul francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Macron a mai adăugat că: “pe de o parte, avem o propunere a Comisiei din decembrie, prin care putem apăra mai bine frontierele interne, care a fost punctul care a fost ridicat cu ceva timp în urmă”.

“Sperăm să ajungem la o concluzie pe această temă. Și aș dori să reiterez faptul că dorința noastră este de a face progrese în toate aceste puncte, așa cum am spus mai devreme, de a prelua responsabilitatea pentru instrumentele pe care le avem la dispoziție, cum ar fi Frontex și agenția pentru frontiere și de a utiliza cooperarea interguvernamentală pentru a consolida frontierele și de a include, de asemenea, sistemul pe care îl avem pentru cooperarea în materie de frontiere. Ei bine, acest lucru înseamnă că putem introduce mai eficient returnările, de exemplu, în țările de origine și cred că nu suntem suficient de eficienți în acest punct”, a completat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

“Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen. Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.

“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Președintele francez, Emmanuel Macron, apreciază că Europa nu ”mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest”, aflați în ”inima continentului european”.

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron a propus o regândire în profunzime ”a regulilor noastre de funcționare” pentru ca Europa să devină a celor ”31, 32 sau 33” de state.

”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a subliniat că ”ne-am minți singuri” dacă am crede că ”Europa actuală, cu regulile de funcționare” ar putea deveni o ”Europă a celor 31, 32 sau 33”.

Prin urmare, Emmanuel Macron consideră că Uniunea Europeană trebuie să profite de fereastră de oportunitate dată de Conferința privind viitorul Europei pentru a ”regândi în profunzime regulile noastre pentru a le face mai clare, pentru a putea decide mai rapid și mai puternic, pentru a fi sinceri în ceea ce privește cadrul acestei Europe în care Balcanii de Vest își au locul lor”.

”Trebuie să reinventăm atât regulile de funcționare, cât și geografia Europei noastre. Din acest motiv, Conferința privind viitorul Europei trebuie să fie urmată de o conferință privind Balcanii de Vest, organizată imediat după aceea, care va fi o oportunitate de a aborda această problemă crucială”, a mai spus președintele francez, care a amintit de modernizarea procedurilor de aderare.

Acest obiectiv de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest a fost reconfirmat și de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, care și-a încheiat mandatul de șase luni la finalul lunii decembrie, Franța prelunând ștafeta la 1 ianuarie, deschizând un nou trio de președinții, alături de Cehia și Suedia.

Să nu uităm de  summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Tot în octombrie Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Schimbările politice din Bulgaria și Macedonia de Nord par să alimenteze speranțele. Noii premieri de la Sofia și Skopje au căzut de acord marţi să încerce să depăşească problemele și să coopereze asupra chestiunilor care stavilesc concretizarea aspirațiilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord, informează Agerpres. 

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană.