Connect with us

NEWS

Al treilea stat american care emite o proclamație oficială pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918: ”Arată legăturile puternice dintre România și SUA”

Published

on

Ohio a devenit al treilea stat american care a emis o proclamație Centenarului Marii Uniri de la 1918, alăturându-se statelor Texas și Illinios, emiterea acestor documente de către state americane făcând parte dintr-un proiect mai amplu al Ambasadei României la Washington de celebrare a 100 de ani de la acest moment definitoriu în formarea statului român modern.

Proclamația a fost emisă de guvernatorul statului Ohio, John R. Kasich și viceguvernatorul Mary Taylor.

Legăturile dintre statul Ohio și România sunt din ce în ce mai diverse datorită extinderii comerțului bilateral, a programelor educaționale și a apariției unei comunități deschise de tineri americani și români care se angajează liber în inovație și antreprenoriat”, se arată în textul proclamației, conform unei postări pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Washington.

În document se menționează faptul că în 1967 a fost inaugurată, în orașul Cleveland din statul Ohio, Grădina Culturală Română, ca parte a Grădinilor Culturale din Cleveland, unde vizitatorii pot afla informații privind Societatea Carpatina, prima societate românească de ajutor, care a fost și prima societate de acest tip din SUA.

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a salutat proclamația statului Ohio și le-a mulțumit guvernatorului John R. Kasich și viceguvernatorului Mary Taylor pentru gestul simbolic de marcare a Centenarului României.

Proclamația statului Ohio, ca și celelalte proclamații emise până în prezent de statele Texas și Illinois, arată, odată în plus, legăturile puternice dintre România și Statele Unite. Suntem onorați de aceste gesturi care demonstrează apropierea, prietenia și parteneriatul dintre ambele țări”, a afirmat ambasadorul George Cristian Maior.

Citiți și

Centenarul Marii Uniri, sărbătorit de statul american Texas printr-o proclamație oficială: Lumea s-a schimbat pentru totdeauna odată cu unirea României din 1918

Centenarul Marii Uniri. Illinois, cel de-al doilea stat american care emite o proclamație oficială prin care felicită România pentru împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918

Statul Ohio a fost declarat al doilea stat din SUA cu un climat foarte bun pentru dezvoltarea afacerilor, economia acestuia situându-l pe locul șapte dintre cele 50 de state americane și pe locul 21 între economiile statelor lumii.

În Ohio, în special în zona orașului Cleveland, se află una dintre cele mai vechi comunități de români. Catedrala Ortodoxă Română Sf. Maria din Cleveland este cea mai veche parohie românească ortodoxă din SUA, în 2004 ea celebrând o sută de ani de existență. De asemenea, din Cleveland International Hall of Fame History fac parte mai mulți membri de origine română.

Grădina Culturală Română, inaugurată în 1967, face parte din seria Grădinilor Culturale din Cleveland, acesta fiind un parc public înregistrat în Registrul Național al Locurilor Istorice din SUA. În Grădina Culturală Română se află o statuie a compozitorului George Enescu și este arborat în permanență drapelul României. Pe indicatorul care oferă explicații privind Grădina Culturală Română, se arată că “Societatea Carpatina, prima societate românească din America, a fost înființată la 1 noiembrie 1902, când un mic grup de 41 de români s-a întâlnit și a pus bazele societății. De la început, societatea a jucat un rol important în comunitatea românească din Cleveland, oferind ajutor membrilor săi, precum și altor persoane care aveau nevoie, păstrând și perpetuând cultura și obiceiurile românești. Carpatina a susținut în mod activ sărbătorile importante din istoria României. Prin eforturile membrilor săi, societatea a reușit să își construiască propria clădire, Sala Carpatina, care a fost inaugurată pe 17 ianuarie 1917.”

În Cleveland există un Consulat General Onorific al României. De asemenea, în zona Cleveland este localizat sediul Uniunii şi Ligii Societăţilor Româneşti din America, cea mai veche organizaţie a românilor americani.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

76 de ani de la Debarcarea în Normandia, cel mai amplu asalt amfibiu din istorie

Published

on

© US Ambassy Bucharest

Astăzi se împlinesc 76 de ani de la Debarcarea în Normandia. Soldaţi americani alături de aliaţi din Marea Britanie, Canada, Polonia, Franţa şi alte ţări au efectuat cel mai amplu asalt amfibiu din istorie, deschizând frontul de vest şi ducând, un an mai târziu, la înfrângerea puterilor Axei în Europa.

”Americanii care au luat parte la operaţiune, bărbaţii şi femeile care au mers cu abnegaţie la război în locuri îndepărtate pentru a lupta împotriva fascismului sunt numiţi adesea „Generaţia cea mai măreaţă”, transmite Amasada SUA în România într-un mesaj aniversar postat pe pagina oficială de Facebook.

Atitudinea lor este exemplificată de Lynn „Buck” Compton, soldat în Divizia 101 Aeropurtată: „Astăzi, când oamenii îmi mulţumesc pentru serviciul îndeplinit, îmi spun că trei ani din viaţa mea sunt un preţ mic de plătit pentru această ţară. Nimeni nu îmi datorează nimic.” 


La 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea în Normandia a forţelor aliate (numită codificat Operaţiunea ”Overlord”), fiind deschis, astfel, cel de-al doilea front în Europa în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Agerpres.

Deşi au existat discuţii cu ocazia întrevederilor şi a conferinţelor interaliate la care au participat reprezentanţii SUA, Marii Britanii şi URSS privind problema deschiderii celui de-al doilea front în Europa, împotriva Germaniei hitleriste, încă din 1942, acest eveniment a fost amânat, preocuparea principală constituind-o la început teatrul de război din Africa de Nord. În urma Conferinţei de la Casablanca din ianuarie 1943, s-a decis din nou amânarea deschiderii celui de-al doilea front în Europa, din 1943 pentru 1944, iar la Conferinţa anglo-americană de la Washington din mai 1943, la care au participat W. Churchill şi F.D. Roosevelt, s-a stabilit ca o debarcare în Europa occidentală, mai exact în Franţa, să aibă loc în mai 1944.

În ceea ce priveşte ”Ziua Z”, Eisenhower a stabilit iniţial debarcarea în dimineaţa zilei de 5 iunie 1944. Data avea să fie amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie, din cauza timpului nefavorabil.

Debarcarea forţelor aliate urma să fie precedată de o vastă acţiune de desant-paraşutare. Bombardamentele de aviaţie, care începuseră cu două luni înaintea datei stabilite pentru debarcare, urma să se intensifice în ultimele zile. Aviaţia trebuia să acopere forţele maritime aflate în deplasare, să execute bombardamente masive asupra fortificaţiilor germane de pe ţărmul francez şi apoi să sprijine desantarea.

”Forţele principale, dislocate în ultimele trei luni la 150 km nord de ţărmurile sudice ale Marii Britanii, au fost aduse la începutul lunii iunie 1944 într-o zonă de adunare situată la cca 20-25 km de locul de îmbarcare. Deplasarea convoaielor a început în dimineaţa zilei de 5 iunie, iar la sfârşitul zilei navele se aflau în zona de control şi de coordonare de la sud-est de insula Wight. De aici convoaiele s-au deplasat în noaptea de 5/6 iunie spre sectorul de debarcare, iar la 15-20 km de ţărm s-au desfăşurat pentru luptă”, se arată în lucrarea ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial” (Bucureşti, 1971).

”La orele 6.30 a început debarcarea, mai întâi în zona americană, iar cu o oră mai târziu şi în zona engleză. Primele detaşamente debarcate au înaintat cu succes pe ţărmul francez, respingând rezistenţele forţelor germane aflate în apărare (…) Ziua de 6 iunie 1944, prima zi a debarcării, decisivă pentru desfăşurarea întregii acţiuni, s-a încheiat cu succes. Cele cinci divizii debarcate în primul eşalon (în afara celor trei divizii paraşutate) au ocupat fiecare câte un cap de pod cu o adâncime de peste 10 km.” (”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial”). În cursul lunii iunie 1944 au fost aduse noi forţe aliate, astfel că la 1 iulie 1944 efectivele debarcate totalizau aproape un milion de oameni, potrivit sursei mai sus menţionate.

”Reuşita debarcării în Normandia a fost decisivă pentru eşecul trupelor germane pe teatrul de operaţiuni din Vest în anii 1944-1945. Deşi ulterior zilei de 6 iunie 1944, Wehrmachtul a mai obţinut unele succese (îndeosebi la Arnhem şi Ardeni) care au întârziat înaintarea forţelor aliate, după debarcare acestea din urmă nu au putut fi totuşi stăvilite în marşul lor spre est, ele impunându-se categoric în bătălia Normandiei (iunie-iulie 1944), în campania din sudul Franţei şi în eliberarea întregii Franţe şi a ţărilor Beneluxului (….)” (”Din istoria secretă a celui de-al Doilea Război Mondial”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Canadei a îngenunchiat alături de protestatarii din Ottawa pentru a denunța rasismul în urma morții lui George Floyd în SUA

Published

on

© Captură de ecran-Twitter

 

Premierul canadian Justin Trudeau s-a alăturat vineri miilor de protestatari din Ottawa pentru a denunţa rasismul şi violenţa poliţiei în urma morţii lui George Floyd în SUA, aşezându-se în genunchi alături de aceştia, informează AFP și Agerpres.

Purtând o mască de protecţie, Justin Trudeau a îngenunchiat de mai multe ori, ultima oară timp de 8 minute şi 46 de secunde, perioada de timp în care George Floyd a suportat presiunea genunchiului poliţistului alb Derek Chauvin pe gât şi care i-a provocat moartea.

Prim-ministrul canadian s-a alăturat manifestanţilor adunaţi în faţa clădirii Parlamentului pentru a aduce un omagiu afro-americanului a cărui moarte a stârnit o mişcare mondială de revoltă şi proteste. Trudeau a fost însoţit de ministrul responsabil cu familia, Ahmed Hussen.

Justin Trudeau  a ținut și un discurs în Parlament privind rasismul în Canada care există și le-a cerut liderilor să fie alături de protestari: ”Deci, ca lideri și ca aliați, trebuie să ascultăm, să învățăm și să lucrăm cu fiecare persoană care marchează și postează și așteaptă mai mult decât status quo-ul.”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending