Connect with us

U.E.

Alegeri decisive în Bavaria. Aliații cancelarului german Angela Merkel, amenințați de un dezastru electoral

Published

on

Peste 9 milioane de bavarezi cu drept de vot sunt invitați astăzi la urne în cadrul alegerilor regionale, un scrutin-cheie care ar putea deveni un dezastru pentru aliatul conservator al cancelarului german, Angela Merkel, într-un moment în care guvernul la conducerea căruia se află nu a fost niciodată atât de nepopular, anunță Deutsche Welle. 

FOTO: Christlich-Soziale Union

Cetățenii cu drept de vot din Bavaria își aleg astăzi Parlamentul regional, scrutin care s-ar putea solda cu un dezastru pentru partenerul de coaliție al Angelei Merkel, lucru ce ar putea fisura fundația coaliției de guvernare, și așa fragilă, formată din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), aliatul bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU) și Partidul Social Democrat (SPD).

În două săptămâni, alte alegeri regionale, anume cele din Hesse, se anunţă foarte strânse, de această dată pentru partidul de centru-dreapta al Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care guvernează landul împreună cu ecologiştii.

Cele două scrutine ”vor afecta politica naţională şi, în consecinţă, reputaţia cancelarului”, a avertizat deja preşedintele Camerei Deputaţilor, Wolfgang Schäuble, unul dintre fidelii Angelei Merkel, potrivit Agerpres. 

Aflat la conducerea primei economii europene de 13 ani, cancelarul are o poziţie slăbită în ţară după alegerile legislative din 24 septembrie, care au fost marcate de ascensiunea partidului de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

Sondajele sugerează că:

-CSU ar putea obține 33% din voturi, în scădere, comparativ cu anul 2013, când au obținut  de la 47.7%

-Grupul Verzilor ar putea face o prezentare puternică, câștigând 18% din voturi, de la 8.6%, în 2013.

-SPD ar putea suferi un rezultat devastator, cu un scor de 11%, în scădere, de la 20,6% în 2013.

-Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea intra în Parlamentul regional, înregistrând 10%.

De ce sunt importante aceste alegeri?

Dacă CSU va întregistra un rezultat atât de slab pe cât este vehicultat în sondaje, ar putea provoca instabilitate în guvernul lui Merkel. Ministrul său de interne, Horst Seehofer, care este și președintele CSU, a renunțat la postul de premier al Bavariei pentru un post în guvernul federal.

Observatorii au sugerat că ar putea demisiona în cazul în care CSU are o performanță slabă. Unii analiști consideră că Merkel ar putea beneficia, pe termen scurt, de pe urma acestei decizii.

Între 2008 şi 2013, CSU şi-a pierdut majoritatea absolută, fiind obligată să guverneze cu liberalii, ceea ce a antrenat demisia liderilor săi de la acea vreme.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amintește statelor UE că reglementările bugetare stricte privind deficitul și datorie publică vor reveni după criza COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a afirmat vicepreşedintele executiv Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera, transmit Bloomberg și Politico Europe.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.

Pactul rămâne activ, a declarat Dombrovskis, reamintind că a fost activată clauza derogatorie specială în luna martie, pentru a permite guvernelor să pompeze bani în economie, în ceea ce a reprezentat o măsură fără precedent în istoria Pactului de stabilitate și creștere.

În privința unui orizont de timp pentru revenirea la prevederile pactului, Dombrovskis a declarat: “nu putem spune când, dată fiind incertitudinea.

Pe de altă parte, oficialul european a avertizat că guvernele care intră şi mai mult în deficit în timpul crizei trebuie să ţină seama de sustenabilitatea unor astfel de politici, scrie Agerpres.

Pentru a limita consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la 20 martie că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre.

De altfel, România se află între primele cinci state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniune, peste media zonei euro și a UE-27, cauzat în mare parte de efectele economice provocare de pandemia de COVID-19, relevă Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară publicate în luna mai și care prognozează o recesiune economică de proporții istorice a Uniunii Europene. 

Continue Reading

U.E.

Ministerul Afacerilor Externe reia de urgență demersurile pe lângă autoritățile din Grecia pentru fluidizarea traficului la frontieră pentru cetățenii români

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă autorităţile elene pentru fluidizarea traficului la punctul de frontieră Kulata – Promachonas şi informează sâmbătă că, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore.

MAE avertizează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de cazuri noi de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE precizează că a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât şi pe lângă Ambasada Greciei la Bucureşti, solicitând autorităţilor elene atât identificarea în cel mai scurt timp a unor soluţii care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas, inclusiv prin suplimentarea personalului şi a echipamentelor de testare, cât şi clarificarea în cel mai scurt timp a statutului punctului de frontieră Makaza.

Noile demersuri ale Ministerului Afacerilor Externe vin la două zile distanță după ce ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire cu omologul său elen în care a făcut un apel la identificarea unor soluţii pentru reducerea timpului de aşteptare şi evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră şi sugerând deschiderea şi altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic.

De asemenea, reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României la Atena şi Sofia, cât şi cei ai Consulatului General al României la Salonic sunt în dialog constant cu autorităţile elene.

Potrivit informaţiilor comunicate de Ambasada României la Sofia, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore. Aglomeraţia din punctul de frontieră este generată de faptul că autorităţile elene testează toţi cetăţenii statelor non-UE, menţionează sursa citată.

MAE precizează că, în urma demersurilor făcute de partea română, autorităţile elene au reluat procedura stabilită anterior de separare a fluxului de acces pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE. De asemenea, la acest moment, procedurile de verificare a formularelor electronice sunt desfăşurate simultan pe patru fluxuri, iar procedurile de testare de către trei echipe.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit datelor oficiale comunicate de autorităţile locale, ieşirea de pe teritoriul Republicii Elene se mai poate efectua, în prezent, prin punctele de frontieră terestră – Promachonas (Serres) – Kulata (Bulgaria); Nymfeia (Komotini) – Makaza (Bulgaria); Evzoni (Kilkis) – Bogoroditsa (Macedonia de Nord), cu menţiunea că ultimele două puncte de frontieră pot fi închise în orice moment, fără preaviz.

Pentru a evita timpii suplimentari de aşteptare la frontieră, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că este important ca cetăţenii români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puţin 48 de ore anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena – 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic – 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă – 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic – 00306946049076.

MAE recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51914http://atena.mae.rohttp://salonic.mae.rohttps://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

COVID-19. Eurodeputatul Traian Băsescu: România intră într-o etapă extrem de riscantă. Reintroducerea stării de urgență este o necesitate absolută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Reintroducerea stării de urgență pe fondul pandemiei de coronavirus este o necesitate absolută, a avertizat vineri fostul președinte Traian Băsescu, actual membru al Parlamentului European.

“Părerea mea este că reintroducerea stării de urgență este o necesitate absolută. Dacă ne imaginăm că vom rezolva problema pe conformare voluntară, în mod categoric greșim. Și este o socoteală greșită. Nimeni, nici măcar cele mai civilizate state nu au reușit să rezolve problema prin conformare voluntară la autoizolare. Aici trebuie să intervină forța de coerciție a statului. Așa că soluția corectă este stare de urgență, și în decretul pe care îl emite președintele se stabilesc limitările și timpul pentru care limitările acestea funcționează”, a declarat Băsescu, la Digi24.

Europarlamentarul PMP a reafirmat că renunțarea la starea de urgență a fost o mare greșeală și a precizat că această prevedere este “o soluție extrem de puternică pentru că este scrisă în Constituție”.

“România intră într-o etapă extrem de riscantă. Această cifră care apare aproape constant – între 350, 450 de îmbolnăviri zilnice ne arată că suntem la nivelul la care eram în timpul pandemiei. Lucrurile scapă de sub control”, a mai completat el.

România se confruntă cu cea mai abruptă creștere a noilor cazuri de contaminare cu noul coronavirus din Europa de Est, iar țara noastră se află acum pe locul al zcelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul total de cazuri, conform unui raport de evaluare rapidă a riscurilor realizat de Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor (ECDC).

Potrivit raportului, începând cu data de 30 de iunie, Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Regatul Unite au avut în ultimele 14 zile un nivel de incidență al cazurilor raportate mai mare de 10% la 100.000 de locuitori. 

Dintre acestea, cinci țări au raportat creșteri mai mari de 10% a numărului de cazuri în comparație cu prima jumătate a lunii iunie: Luxemburg (229%), Cehia (127%), Croația (122%), Bulgaria (51%) și România (44%).

În ce privește creșterea cu mai mult de 10% a numărului de decese raportat la un indice de 0,5 la 100.000 de locuitori, cele mai mari valori sunt înregistrate în Bulgaria (0,6 la 100.000, o creștere de 14%) și în România (1 la 100.000, o creștere de 25%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending