Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European (AFCO) a votat luni în favoarea introducerii listelor transnaţionale, idee susţinută de Franţa şi Germania, în cadrul unei reforme a sistemului electoral pentru alegerile europene care să definească standarde electorale minime comune și o circumscripție electorală la nivelul Uniunii și care prevede ca scrutinul să se desfășoare la data de 9 mai, de Ziua Europei.
Comisia de specialitate a adoptat această propunere cu 19 voturi pentru, nouă voturi împotrivă şi nicio abţinere, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Următoarele alegeri europarlamentare sunt prevăzute pentru 2024.
Potrivit propunerii, 28 de eurodeputați suplimentari vor fi aleși pe liste la nivelul Uniunii Europene. Aceste liste transnaționale trebuie să asigure o reprezentare geografică echilibrată, candidații trebuie să aibă peste 18 ani pentru a candida la alegeri, iar egal la buletinele de vot, vot prin corespondență și egalitate de gen. Ideea listelor transnaţionale, cu candidaţi veniţi din diferite ţări, fusese avansată fără succes de preşedintele francez Emmanuel Macron pentru alegerile din mai 2019. Coaliţia guvernamentală din Germania, condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz, susţine o asemenea reformă. În 2018, această propunere a fost respinsă sub impulsul principalei forţe politice europarlamentare, Partidul Popular European.
Listele electorale transnaționale
În propunerea lor, deputații europeni, conduși de raportorul Domènec Ruiz Devesa (S&D, ES), sugerează ca fiecare alegător să aibă două voturi, unul pentru alegerea deputaților europeni în circumscripțiile naționale și unul în circumscripția la nivelul Uniunii Europene. 28 de eurodeputați suplimentari ar trebui să provină din circumscripția la nivelul Uniunii.
Listele de candidați la nivelul UE ar trebui să fie prezentate de entități electorale europene, cum ar fi coalițiile de partide politice naționale și/sau asociațiile naționale de alegători sau partidele politice europene. Aceste liste vor trebui să respecte reprezentarea geografică, astfel încât statele membre mai mici să nu fie dezavantajate din punct de vedere competitiv. O nouă Autoritate Electorală Europeană ar urma să se ocupe de înregistrarea listelor, potrivit deputaților europeni.
Standarde electorale minime în toate statele membre
Pentru a promova o dezbatere publică europeană, deputații europeni propun un set de standarde minime care să fie respectate în timpul alegerilor din UE. Fiecare cetățean al Uniunii Europene cu vârsta de peste 18 ani ar trebui să aibă dreptul de a candida și ar trebui introdus un prag electoral obligatoriu de cel puțin 3,5% pentru circumscripțiile mari (cele cu cel puțin 60 de locuri). Textul stabilește, de asemenea, ziua de 9 mai ca zi comună de vot european în toate statele membre.
Statele membre ar trebui să se asigure că entitățile electorale europene beneficiază de același tratament și de aceleași oportunități ca și partidele politice naționale și că buletinele de vot utilizate în alegeri oferă aceeași vizibilitate numelor, acronimelor, simbolurilor și logo-urilor acestor entități.Toți cetățenii, inclusiv persoanele cu handicap, ar trebui să aibă acces egal la alegeri. Ar trebui să existe întotdeauna opțiunea votului prin corespondență, astfel încât, de exemplu, cetățenii care locuiesc în țări din afara UE să își poată exercita dreptul de vot. Egalitatea de gen ar trebui să fie obligatorie pe listele de candidați.
Etapele următoare
Comisia pentru afaceri constituționale va vota marți, 29 martie, o rezoluție de însoțire a proiectului de regulament.
Ambele texte vor trebui apoi să fie votate în plenul Parlamentului European, posibil în timpul sesiunii din 2-5 mai. În conformitate cu articolul 223 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în urma aprobării în plen, inițiativa legislativă va trebui să fie adoptată în unanimitate de Consiliu, să obțină aprobarea Parlamentului și să primească aprobarea tuturor statelor membre în conformitate cu cerințele constituționale respective.
Context
Actul electoral european, care datează din 1976 (modificat în 2002 și 2018, deși ultima modificare nu este încă în vigoare), conține principii comune care trebuie respectate de legile statelor membre privind alegerile pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, actul actual nu definește un sistem electoral uniform aplicabil în întreaga UE.
În conformitate cu articolul 223 din TFUE, Parlamentul European este cel care are inițiativa legislativă pentru Actul electoral european. PE elaborează o propunere pentru a stabili dispozițiile necesare pentru alegerea membrilor săi prin vot universal direct, în conformitate cu o procedură uniformă în toate statele membre sau în conformitate cu principii comune tuturor statelor membre.
