Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Germania apreciază că există șansa de a nu atinge în acest on obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare, completând că rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil anul viitor, a declarat t luni un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Berlinul doreşte să atingă acest obiectiv în această legislatură, a spus reprezentantul executivului german în conferinţa de presă periodică, adăugând că cancelarul Olaf Scholz încă nu a luat o decizie legată de creşterea ţintei NATO de 2% din PIB pentru apărare.

”Este adevărat că probabil nu vom atinge ţinta de 2% în acest an – există diverse indicii în acest sens; chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a confirmat luni planurile guvernului său de a cumpăra avioane de vânătoare americane F-35, parte a eforturilor de modernizare masivă a armatei germane.

”Germania va continua să-şi respecte angajamentul faţă de aranjamentele nucleare comune ale NATO, inclusiv prin achiziţionarea de avioane de vânătoare F-35 cu dublă capacitate”, a scris Scholz într-un articol publicat de revista americană Foreign Affairs, făcând referire la faptul că avioanele pot transporta atât rachete nucleare, cât şi rachete convenţionale.

Potrivit raportului anual de activitate al NATO pentru anul 2022, dat publicității la mijlocul lunii martie, Germania a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030.

În vederea asigurării capacităţii Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare).

În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

În luna februarie, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să regândească politica sa externă şi de securitate.

Volodimir Zelenski a fost desemnat de Financial Times “personalitatea anului”, fiind comparat cu “Churchill al epocii rețelelor sociale”, publicația britanică precizând că președintele ucrainean întruchipează reziliența poporului său și a devenit un etalon al democrației liberale.

“Sunt mai mult responsabil decât curajos”, se descrie președintele Ucrainei, conform The Guardian.

Într-un interviu acordat Financial Times, care l-a desemnat „personalitatea anului” și l-a comparat cu Churchill pentru epoca rețelelor de socializare, președintele ucrainean a spus că, după nouă luni de război declanșat de Rusia, îi este dor să pescuiască alături de fiul său: “Vreau doar să prind un crap în râul Nipru”.