Connect with us

ROMÂNIA

Ambasadorul Marii Britanii în România oferă asigurări: Cetățenii români nu vor avea nevoie de viză de călătorie după Brexit

Published

on

Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a dat vineri asigurări că cetățenii români care vor să vină în Regatul Unit nu vor necesita viză pentru o ședere de până la 90 de zile după Brexit. De asemenea, cetățenii care doresc să locuiască în Marea Britanie pentru o perioadă mai îndelungată, de până la trei ani, vor parcurge o procedură de înregistrare pentru a fi luați în evidență, a mai precizat șeful misiunii diplomatice britanice.

Într-un interviu acordat pentru Digi24, Noble a explicat ce impact vor resimți cetățenii români în funcție de cum se va produce ieșirea Marii Britanii din UE, cu sau fără un acord adoptat.

”Depinde de ce fel de Brexit avem. Dacă este unul fără acordul cu UE și așteptăm să nu fie, dar este o posibilitate, drepturile vor fi aceleași doar pentru cei care erau în Marea Britanie înainte de momentul ieșirii. Dacă vom avea acordul negociat cu UE, va fi o perioada de implementare”, a spus ambasadorul britanic, vorbitor de limba română.

”După sfârșitul perioadei de implementare sau după momentul Brexit într-o situație de ieșire fără acord, nu vor avea nevoie de o viză pentru o ședere de până la 90 de zile. Dacă vor sta mai mult, este un proces foarte simplu, vor avea voie să rămână până la o perioadă de 3 ani. Și acesta este un alt proces foarte simplu. Pentru cei care au nevoie de o călătorie mult mai lungă este prevăzut și acest lucru”, a mai completat acesta. 

Andrew Noble a apreciat și poziția autorităților de la București față de principiul reciprocității, în condițiile în care Guvernul României a adoptat luna trecută un memorandum care va pune bazele modificărilor legislative, astfel ca toţi cetăţenii britanici din România “să poată continua să locuiască, să muncească şi să studieze în ţară fără a întâmpina dificultăţi”.

La 10 aprilie, liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

Principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Tranzacție majoră aprobată de Comisia Europeană: Vodafone va prelua UPC România ca parte a unei achiziții de 18,4 miliarde de euro la nivel european

Published

on

© Calea Europeană

Comisia Europeană a aprobat tranzacția de 18,4 miliarde de euro prin care grupul Vodafone va prelua operațiunile Liberty Global din Germania, Cehia, Ungaria și România, au anunțat joi executivul european și Vodafone.

În România, tranzacția prin care Vodafone va prelua UPC este preconizat să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. 

“În societatea noastră modernă, accesul la servicii de bandă largă și TV la prețuri accesibile și de bună calitate este aproape la fel de necesar ca apa curgătoare. Am aprobat astăzi achiziționarea de către Vodafone a afacerilor companiei Liberty Global în Cehia, Germania, Ungaria și România, sub rezerva unor măsuri menite să asigure că clienții vor beneficia în continuare de prețuri corecte, servicii de înaltă calitate și produse inovatoare”, a declarat, în context, Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurență.

“Pe plan local, această achiziție va permite Vodafone să fie un competitor și mai puternic în raport cu pozițiile dominante de pe piața de comunicații electronice, asumându-și rolul de catalizator pe zona de inovație și digitalizare a societății. Este preconizat ca tranzacția să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. În viitor, Vodafone România va putea oferi servicii convergente competitive clienților săi, ceea ce îi va permite să își împlinească viziunea de a aduce tehnologia și inovația mai aproape de toată lumea. De asemenea, prin achiziția UPC se creează o competiție sustenabilă și eficientă în cadrul industriei locale de telecomunicații, ceea ce va contribui la creșterea gradului de digitalizare a societății românești”, scrie și Vodafone în comunicatul menționat. 

61.700 de români erau abonați la serviciile de comunicații prin cablu ale UPC la sfârșitul primelor trei luni din acest an, în scădere cu 4.200 de abonați față de ultimul trimestru din 2018, dar numărul total al abonamentelor a crescut până la peste 2,08 milioane de abonamente, arată datele prezentate marți de grupul Liberty Global și citate de Hotnews.ro.

Grupul britanic Vodafone a anunțat în data de 9 mai 2018 că va prelua rețelele de cablu ale Liberty Global din mai multe țări europene, inclusiv România. Practic, Vodafone va prelua operatorul UPC România și tranzacția include operațiunile Liberty Global din patru țări.

Liberty Global este o companie furnizoare de servicii de internet, telefonie și televiziune prin cablu din Statele Unite. Din grupul Liberty Global face parte grupul olandez UPC Holding, care deține și UPC România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Eurobarometru: 80% dintre români consideră esențială respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Rezultatele unui sondaj eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept. Respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația, este considerată esențială sau cel puțin importantă de către 80% dintre respondenții români și 89% la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim că cetățenii români în timpul alegerilor europene au participat si la referendumul pe justiție, propus de președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit rezultatelor finale, referendumul pe justiție a fost validat cu un număr covârșitor de voturi. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Procentajul respondenților care consideră importantă respectarea valorilor fundamentale ale UE variază: de la 78% în Letonia și Cehia, 80% în Estonia și România și până la 95% în Suedia, Germania și Belgia și 96% în Cipru și Grecia. În 16 țări, majoritatea consideră că acest aspect este esențial.

© Eurobaromentru

Acest eurobarometru a fost publicat în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat într-un document noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană. Una dintre măsuri va fi implimentarea unui ”raport anual” privind statul de drept, vizând toate statele membre ale UE pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept.

Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă acest raport:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”.

Citiți și: Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Potrivit datelor furnizate de eurobarometru, peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre și peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept.

Majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

75% dintre români consideră că este esențial ca presa și mijlocele mass-media să nu fie intimidate sau constrânse.

© Eurobarometru

 

 

Continue Reading

DIASPORA

Raport OCDE: Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume

Published

on

Trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, arată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport publicat marţi la Paris, citat de Agerpres.

Potrivit documentului de 174 de pagini, intitulat ‘‘Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000).

În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României.

Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011. Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.

Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.

Majoritatea emigranţilor români nu sunt cetăţeni ai ţării gazdă, iar naturalizările din ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Germania şi Regatul Unit, au crescut puternic recent, în timp ce au scăzut în Statele Unite şi Ungaria. Numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări UE se apropie probabil de 630.000 în total, cu o cotă considerabilă sub 15 ani.

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă, potrivit raportului OCDE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending