Connect with us

ONU

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga: Educația oamenilor este absolut esențială în lupta împotriva ignoranței, dezinformării și, în special, a negării și denaturării Holocaustului

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Educația oamenilor este absolut crucială în lupta împotriva ignoranței, dezinformării și a negării și denaturării Holocaustului, pentru ca astfel de monstruozități să nu se mai repete, a transmis reprezentantul permanent al României la ONU, Ion Jinga, în cadrul ceremoniei de comemorare a Holocaustului, organizată de Sinagoga Park East din New York și Organizația Națiunilor Unite.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ceremonia a avut loc anul acesta online și a fost condusă de către rabinul Arthur Schneier, supraviețuitor al Holocaustului. La eveniment a participat și secretarului general al ONU, António Gutteres.

În mesajul adresat audienței, ambasadorul Ion I. Jinga a evocat contribuția României la demersurile comunității internaționale de combatere a anti-semitismului și comemorare a Holocaustului.

Astfel, a amintit adoptarea cu succes, în perioada președinției române a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului – IHRA (2016-2017) a definiției de lucru privind antisemitismul, precum și faptul că țara noastră a fost printre primele care au inclus definiția de lucru a anti-semitismului în legislația internă, aceasta conținând prevederi clare ce condamnă negarea Holocaustului și incitarea la antisemitism.

Evocând experiența personală deosebit de puternică a vizitelor pe care le-a efectuat la Muzeele Memoriale ale Holocaustului din New York, Washington DC si Ierusalim, precum și pe cea de la fostul lagăr de concentrare de la Majdanek unde, în timpul celui De-al Doilea război Mondial, au murit peste 360 de mii de evrei – bărbați, femei și copii – ambasadorul Jinga a arătat că „este greu de descris emoția încercată în acele momente; cred că nicio persoană normală nu poate ieși dintr-un Muzeu al Holocaustului fără să aibă lacrimi în ochi”.

”Ceea ce am simțit atunci, nu poate fi exprimat în cuvinte. Pe frontispiciul Mausoleului gigantic de la Majdanek, care conține cenușa unora dintre victime, se află inscripționată fraza: <<Destinul nostru, să fie un avertisment pentru voi!>> Acest mesaj trebuie transmis din generație în generație. Măsurile legislative sunt importante. Dar ceea ce este absolut crucial în lupta împotriva ignoranței, dezinformării și, în special, a negării și denaturării Holocaustului, este educația oamenilor, pentru ca astfel de monstruozități să nu se mai repete!”, a mai spus ambasadorul Ion Jinga.

Acesta a precizat că, la nivel internațional, Ministerul Afacerilor Externe al României a contribuit la elaborarea unor importante recomandări ale IHRA şi a Declarației Consiliului UE privind combaterea antisemitismului, care a fost adoptată în decembrie 2020.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a încheiat un Memorandum de înțelegere cu Yad Vashem – Autoritatea Statului Israel pentru Memoria Martirilor și Eroilor Holocaustului, în vederea facilitării cercetării arhivelor diplomatice românești cu privire la istoria comunității evreiești din România, înainte și după Holocaust.

În același timp, ambasadorul Ion Jinga a amintit că Guvernul român se află în etapa finală de aprobare a Strategiei naționale de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului de ură, precum și a Planului de acțiune pentru implementarea acestei strategii.

Menționând importanța păstrării memoriei victimelor Holocaustului, reprezentantul permanent al României la ONU a amintit faptul că România marchează solemn acest episod tragic al istoriei atât la 27 ianuarie – zi stabilită în plan internaţional, cât şi la 9 octombrie – Ziua Naţională pentru Comemorarea Holocaustului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ONU

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban: Patrimoniul românesc este o realitate vie. România este prezentă în patrimoniul universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale

Published

on

© Ludovic Orban/ Facebook

România este mândră să contribuie la lupta constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanității, fiind pe listele patrimoniului universal cu opt obiective și ansambluri cultural-istorice și naturale, dar și cu șapte tradiții pe lista patrimoniului intangibil, a precizat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la aderarea țării noastre la UNESCO, potrivit Agerpres.

”În noiembrie 1945, într-o lume care începea reconstrucţia după devastarea şi traumele provocate de cel de al doilea război mondial, constituirea UNESCO era una dintre cele mai importante manifestări ale voinţei umanităţii de a-şi construi un viitor mai bun: <<dacă războaiele se nasc în mintea oamenilor, atunci în mintea oamenilor trebuie construită protejarea păcii>>. Cu această convingere, cu afirmarea acestui principiu s-a pornit la drum în urmă cu 75 de ani. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Cultură şi Ştiinţă (UNESCO) este expresia celor mai nobile idealuri care fundamentează sistemul Naţiunilor Unite: asigurarea păcii şi cooperării internaţionale prin acces la educaţie, eliminarea discriminărilor sociale, protejarea patrimoniului cultural şi natural, încurajarea comunicării şi schimburilor ştiinţifice”, a precizat Orban, la masa rotundă ”Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Președintele Camerei Deputaților a amintit că România a devenit parte parte a acestei organizaţii în urmă cu 65 de ani, în iulie 1956, la zece ani de la fondarea acesteia.

”România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanităţii. Astăzi suntem prezenţi în listele patrimoniului universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale şi cu 7 tradiţii înscrise în lista patrimoniului intangibil. Este rezultatul muncii specialiştilor care au cercetat şi au realizat documentaţia complexă necesară în procesul de nominalizare şi este, de asemenea, rezultatul implicării comunităţilor locale. Să le mulţumim pentru eforturile pe care de decenii le fac pentru a obţine recunoaşterea cuvenită patrimoniului nostru cultural”, a adăugat Orban.

Acesta și-a exprimat speranța ca dezbaterile de anul acesta să ducă la soluții mai bune și eficiente pentru valorificarea patrimoniului și pentru dezvoltarea obiectivelor organizației.

”Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile venite din trecut. Voi urmări cu mare interes dezbaterile din anul acesta şi sper ca ele să conducă la soluţii mai bune şi mai eficiente atât pentru valorificarea patrimoniului cât şi pentru dezvoltarea altor obiective ale organizaţiei, pentru educaţie, cultură şi ştiinţă în România”, a conchis preşedintele Camerei Deputaţilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a participat la o reuniune în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale la pandemia COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat marți la reuniunea de informare online pentru ambasadori și diplomați acreditați la ONU, privind activitatea Lancet COVID-19 Commission, creată în iulie 2020 în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale, echitabile și de durată la pandemia de COVID-19,  informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Discuțiile s-au concentrat asupra situației actuale generate de pandemie și a principalelor provocări: accesul universal la vaccinuri și tratamente; condiții sigure pentru reluarea muncii, a activităților școlare și călătoriilor; implicații financiare și fiscale globale ale pandemiei; rolul diplomației globale în combaterea pandemiei.

Evenimentul a fost găzduit de Reprezentantul Permanent al Columbiei la ONU, ambasadorul Guillermo Fernandez de Soto Valderrama și Profesorul Jeffrey D. Sachs, unul dintre cei mai apreciați experți la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile, Președinte al organizației UN Sustainable Development Solutions Network și al Lancet COVID-19 Commission.

„Fiind rezultatul interconectării globale, consecințele pandemiei de COVID-19 pot fi gestionate doar folosind avantajele interconectării globale: coordonarea politicilor de răspuns, maximizarea beneficiilor oferite de statutul de membru în diferite organizații internaționale, schimbul de informații și bune practici, distribuția pe scară largă a vaccinurilor și tratamentelor, cooperarea tehnologică”, a declarat ambasadorul României la ONU. 

„În centrul eforturilor de diminuare a efectelor pandemiei trebuie să se afle încrederea în instituții, în guverne, în parteneri și interlocutorii internaționali. Absența încrederii subminează răspunsul sistemelor de sănătate publică, amenință coeziunea socială, incită la violență și conflict și alimentează dezinformarea. Mai multă încredere înseamnă mai multă cooperare și mai puține conflicte”, a adăugat acesta. 

Diplomatul român a opinat, totodată, că diplomația păstrează un rol central în aceste demersuri: “Sperăm că această criză se va încheia curând, însă nu există dubii că efectele sale vor rămâne prezente pe termen lung. Revoluția digitală și folosirea tehnologiilor disruptive fac acum parte din viața cotidiană a oamenilor, iar viitorul se va baza tot mai mult pe conectivitate, rețele fluide și colaborare. Ca practicanți ai relațiilor internaționale, diplomații au datoria fundamentală de a reprezenta interesele țărilor lor”.

Mai mult, ambasadorul a subliniat faptul că peste tot în lume, oamenii se află în competiție, stabilesc ierarhii de putere și caută prestigiu; în același timp, resursele naturale sunt supra-exploatate, cu costuri enorme pentru mediul înconjurător, punând în pericol viitorul generațiilor următoare. De aceea, diplomația globală trebuie să se bazeze pe un recurs comun la rațiune.

„În primul rând, trebuie să fim conștienți că acțiunile noastre au capacitatea de a afecta întreaga planetă. În al doilea rând,  trebuie redus potențialul de conflict rezultat din așa-numita tragedie a resurselor globale comune. În al treilea rând, indiferent cum vom modifica structurile de guvernanță globală, obiectivul general trebuie să fie sustenabilitatea. Și, în al patrulea rând, acțiunile noastre trebuie să se bazeze pe date riguroase; adevărul științific nu dispare dacă ne facem că nu îl vedem – din contră, consecințele sale devin mai acute”, a punctat Ion Jinga.

În final, ambasadorul a amintit că miercuri, 7 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, președintele României, Klaus Iohannis, găzduiește la București un eveniment organizat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, pe tema „Schimbările climatice, relația om – natură și sănătatea publică”, obiectivul fiind generarea unei dezbateri cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice, relația dintre degradarea mediului înconjurător și apariția pandemiilor, precum și măsuri pentru a întări reziliența sistemului românesc de sănătate în fața acestor provocări. 

Continue Reading

ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU a pledat pentru protejarea resurselor de apă la reuniunea ONU la nivel înalt pe tema „Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”

Published

on

În cadrul reuniunii ONU la nivel înalt cu tema „Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”, desfășurată la New York, Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a subliniat luni  rolul critic pe care apa îl are pentru existența tuturor formelor de viață, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Amintind sărbătorirea, în aceeași zi, a Zilei Mondiale a Apei,  a remarcat că: „”Apă” este sinonim cu ”viață”, dar accesul la apă este astăzi pus în pericol la nivel global, datorită cererii tot mai mari și degradării resurselor – consecințe ale schimbărilor climatice, poluării și distrugerii biodiversității. Lipsa apei poate deveni în curând noul normal în multe părți ale lumii”, 

Diplomatul român a exemplificat cu o serie de date recente: „În prezent, 785 milioane de oameni nu au acces la servicii de bază ce implică apa, iar două miliarde nu au acces la servicii de salubritate. Până în anul 2040, unul din patru copii sub 18 ani din întreaga lume – circa 600 de milioane – vor trăi în zone cu deficit ridicat de apă. Până în 2050, lipsa apei poate afecta 5,7 miliarde de oameni. Peste 90% din dezastrele naturale sunt legate de apă, iar frecvența în creștere a inundațiilor amenință să contamineze numeroase facilități de aprovizionare cu apă potabilă”.

Referindu-se la implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat că apa și sistemele de salubritate sunt teme transversale pentru cei trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, drepturile omului, dezvoltarea – iar apa este necesară nu doar pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 6 (ODD6 – apă curată și sisteme de salubritate pentru toți), ci și pentru îndeplinirea a aproape tuturor celorlalte obiective ale Agendei 2030, de la sănătatea globală la securitatea alimentară.

În acest context, a notat importanța asigurării unor ecosisteme de apă reziliente și durabile, a rezervelor sigure de apă și serviciilor de salubritate pentru prevenirea și combaterea pandemiilor: „Apa și salubritatea au un rol cheie în combaterea pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, trei miliarde de oameni – 40% din populația globului – nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini acasă. Aceste reflecții sunt bazate pe o realitate amară, iar răspunsul se află în mâinile noastre. Avem acum șansa de a corecta această situație și există conștientizarea publică a nevoii de acțiune”. 

Subliniind contribuția României la transpunerea angajamentelor politice internaționale în implementare concretă, a arătat că: „România este pe deplin angajată în eforturile globale privind soluționarea acestor provocări. În perioada în care România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene, Consiliul a adoptat un set de concluzii pe tema „Către o Uniune tot mai sustenabilă până în anul 2030”. România este un participant activ la lucrările Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, precum și în cadrul Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării. În 2016, țara mea a cosponsorizat rezoluția 71/222 a Adunării Generale a ONU privind implementarea Decadei de Acțiune a Apei (2018-2028), iar în 2019, România a deținut președinția Strategiei UE pentru fluviul Dunărea”.   

Ambasadorul Jinga a menționat, totodată, parteneriatul dintre România și Centrul Regional al ONU pentru Diplomație Preventivă în Asia Centrală, contribuția financiară acordată de țara noastră pentru implementarea proiectului „Întărirea cooperării pentru utilizarea în comun a apelor transfrontaliere în bazinul Mării Aral”, precum și faptul că România a alocat 10% din Planul Național 2020 pentru cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară țărilor mici insulare în curs de dezvoltare (Small Island Developing States – SIDS), cofinanțând proiecte menite să îmbunătățească securitatea în domeniul apei, conservarea biodiversității și pregătirea împotriva dezastrelor în Tuvalu, Vanuatu și Palau, și a donat contribuții voluntare Agenției privind managementul de urgență a dezastrelor în Caraibi și Alianței statelor mici insulare (AOSIS).

Acesta a încheiat arătând că: „Acum este momentul să acționăm, pentru a inversa ciclul de declin pe care obiceiurile noastre cumulate l-au indus resurselor de apă. Așa cum spunea cel de-al 35-lea președinte al SUA, John F. Kennedy: „Cu toții ne tragem din mare. Și este un fapt biologic interesant că noi toți avem în vene exact același procent de sare care există în apa oceanului. Avem sare în sângele nostru, în sudoarea noastră, în lacrimile noastre. Suntem legați de ocean. Și când ne întoarcem la mare, ne întoarcem acolo de unde am venit””.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA9 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu9 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța15 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu16 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ16 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ16 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending