U.E.
Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure
Published
2 years agoon
By
Andreea RaduPreședintele polonez Andrzej Duda a primit-o marți, la Varșovia, pe președinta Ungariei, Katalin Novak, fiind prima sa vizită în străinătate de la preluarea mandatului. Katalin Novak a devenit președinte în data de 10 martie și a depus jurământul pe 14 mai.
„Faptul că președinta Ungraiei a decis să facă primii pași aici, în Polonia, la Varșovia, pentru a se întâlni cu mine, este un semn că prietenia dintre Polonia și Ungaria, va continua. Am vorbit cu Katalin Novak despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și am argumentat că acesta este necesar în contextul războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, lucru pe care președinta îl înțelege foarte bine”, a declarat Andrzej Duda, potrivit comunicatului oficial.
Andrzej Duda a recunoscut că legăturile Ungariei cu Rusia, inclusiv cele de natură fundamentală pentru economia ungară, sunt foarte greu de schimbat, ceea ce este mult mai ușor în Polonia. El a spus că Polonia și-a început de mult timp politica de diversificare a aprovizionării cu energie.
„În momentul în care Rusia a întrerupt livrările de gaz către Polonia, noi am fost capabili să facem față acestei situații. Din păcate, Ungaria nu are un astfel de confort, nu are nivelul de securitate energetică și posibilitatea de diversificare a aprovizionării pe care Polonia a reușit să o asigure”, a subliniat Andrzej Duda.
Cei doi lideri au discutat și despre problema ajutorului umanitar pentru Ucraina și despre sprijinul pentru refugiații ucraineni care vin în ambele țări.
„Țările noaste nu beneficiază de sprijin european pentru a putea implementa un program de sprijin pentru refugiații ucraineni. Din păcate, nu am nicio îndoială că acest tip de politică subminează de fapt unitatea europeană. În calitate de președinte al Poloniei, vreau să îi asigur pe toți oaspeții noștri din Ucraina, că vom face totul posibilul să primească ajutor, indiferent de deciziile Comisiei Europeane”, a continuat președintele polonez.
La rândul său, Katalin Novak a declarat că Polonia are un președinte și un guvern cu care Ungaria împărtășește valori comune.
„Relațiile de prietenie merg dincolo de simpatia personală, deoarece Polonia are un președinte și un guvern cu care împărtășim și promovăm valori comune”, a scris președinta pe contul său de Facebook.
Premierul ungar Viktor Orban a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.
Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".
You may like
Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
Directorul CIA avertizează că Ucraina ar putea pierde războiul cu Rusia dacă SUA nu trimit mai mult ajutor
“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina
Consiliul European: Scholz, Macron, Iohannis, Rutte și ceilalți lideri au decis că este necesar ca statele UE să furnizeze “urgent apărare antiaeriană Ucrainei”
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
U.E.
Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean
Published
7 hours agoon
April 19, 2024Premierul ungar, Viktor Orbán, a avertizat că lumea se confruntă cu o creștere a pericolelor, întrucât tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Israel și organizațiile teroriste amenință să escaladeze într-un război generalizat între state. Orbán a făcut aceste declarații în timpul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria!” de la Radio Kossuth din Budapesta, relatează MTI, preluat de Agerpres.
Orbán a subliniat că situația este extrem de tensionată, având în vedere și conflictul ruso-ucrainean și tulburările din Balcani care au loc în vecinătatea Ungariei. El a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga Europă, inclusiv pentru Ungaria, generând valuri de refugiați, distrugeri de război și noi presiuni economice.
De asemenea, premierul ungar a subliniat că „la Bruxelles este o atmosferă de război”, iar discuțiile despre conflictul ruso-ucrainean sunt tratate ca și cum ar fi propriul război al Europei. El a dezvăluit că s-a ajuns chiar și la discuții serioase privind trimiterea de trupe europene în Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în acest conflict.
În ceea ce privește poziția Ungariei, Orbán a declarat ferm că guvernul său național nu va interveni în conflictul ruso-ucrainean și că țara va încerca să rămână neutră. „Nu se pune problema; noi vrem să rămânem în afara războiului și atât timp cât în fruntea Ungariei se află un guvern național, nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean”, a subliniat Viktor Orbán., a subliniat Orbán.
CONSILIUL EUROPEAN
Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem
Published
7 hours agoon
April 19, 2024Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.
Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.
“Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.
Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”.
.@realDonaldTrump, don’t be intimidated by Putin. We aren’t.
Let’s get the facts straight.
The numbers speak for themselves.
EU contribution to Ukraine: €143 billion ($150 billion).
— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024
La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.
Welcome back to Brussels, @Mike_Pence. Your presence is a testimony to the strong transatlantic unity that binds 🇪🇺 & 🇺🇸.
Our alliance has always risen to the occasion.
Today I support your call for the Congress to send a clear message to the Ukrainian people and to the world.… pic.twitter.com/XPfrPRHZOc— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024
Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.
Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.
Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.
Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită
U.E.
UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”
Published
9 hours agoon
April 19, 2024By
Teodora IonUniunea Europeană ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, nu pentru a salva planeta, consideră Suedia ți Finlanda.
Frustrați de lipsa de progrese în ceea ce privește acordurile comerciale și de ceea ce ei consideră a fi o mentalitate protecționistă care se instalează tot mai mult la Bruxelles, aceștia doresc ca UE să își recapete farmecul comercial sau riscă să alunece și mai mult în irelevanța internațională.
Dacă privim obiectiv, negocierile comerciale ale UE au cunoscut un declin al intensității față de perioada de glorie în care au fost încheiate acorduri istorice precum cel cu Canada, în 2016, sau Japonia, în 2017.
Nemulțumirea celor două țări nordice este că națiunile mai protecționiste, cum ar fi Franța, doresc acum să folosească politica comercială mai mult ca o armă pentru a restricționa importurile ieftine, de la alimente până la tehnologii ecologice din China.
Într-un document de dezbatere, consultat de Politico Europe, cele două națiuni au deplâns politica comercială ”mai defensivă și mai restrictivă” a UE și s-au plâns că, în consecință, ponderea economică a blocului este în scădere în raport cu alte puteri comerciale.
”UE riscă să fie văzută ca un actor mai puțin relevant din punct de vedere economic și mai defensiv de către partenerii noștri comerciali”, se arată în documentul care urmează să fie discutat în mod informal de diplomații din acest domeniu vineri.
”Pentru a inversa această tendință și pentru a menține poziția UE printre principalii actori în comerțul internațional și în politica de reglementare, trebuie să găsim un nou echilibru și un nou nivel de ambiție în politica noastră comercială”, reclamă Suedia și Finlanda.
Metoda ”recompensă și pedeapsă”
Întrucât mandatul Comisiei Ursula von der Leyen se apropie de sfârșit, moștenirea lăsată de aceasta în ceea ce privește acordurile comerciale se prefigurează a fi o poveste a celor pe care UE i-a ratat.
Parteneri comerciali precum blocul latino-american Mercosur, Indonezia sau India au refuzat condițiile ecologice pe care UE dorea să le anexeze la acorduri – cum ar fi taxa pe carbon sau reglementările privind defrișările – la cererea unor țări membre mai protecționiste, în frunte cu Franța.
Aceste instrumente au ”un impact negativ asupra capacității UE de a negocia acorduri comerciale și de a-și aprofunda parteneriatele cu țările terțe”, se arată în document.
Cele două țări nordice doresc să pună capăt utilizării comerțului pentru alte obiective politice – și să se bazeze ”mai mult pe stimulente pozitive și pe soluții bazate pe piață”. Cu alte cuvinte, ”ar trebui să existe un stimulent, pe lângă sancțiuni, în setul de instrumente al UE”.
O altă idee lansată de Stockholm și Helsinki este aceea de a aprofunda legăturile cu regiunea Asia-Pacific, inclusiv cu blocuri comerciale precum blocul comercial Indo-Pacific CPTPP și Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), condus de SUA.
Mai controversată, poate, este dorința țărilor nordice ca UE să se orienteze, de asemenea, către Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP), un acord de liber schimb în care China este membră. Într-un moment în care Bruxelles-ul dorește cu disperare să își reducă riscurile din relația comercială cu Beijingul, este puțin probabil ca acest lucru să fie bine primit de Comisia Europeană.
Propunerea Suediei și Finlandei vine la scurtă vreme după publicarea raportului revoluționar privind viitorul pieței unice în care fostul premier italian Enrico Letta, însărcinat cu întocmirea acestui document, le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și creeze cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.
Concrete & Design Solutions
Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței
Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică
Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean
Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare
Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem
MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România
UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”
Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- CONSILIUL EUROPEAN2 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA2 days ago
Președintele AOR, Adrian Teban: De-a lungul celor trei decenii de activitate, AOR a devenit un pilon fundamental în dezvoltarea și promovarea intereselor orașelor mici și mijlocii din România
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu