Connect with us

U.E.

Angela Merkel pledează pentru o agendă comună transatlantică privind Rusia și China: Sunt de acord cu Joe Biden că Rusia lucrează pentru a destabiliza UE; China a câștigat multă putere

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat vineri lui Joe Biden pe scena virtuală a ediției speciale a Conferinței de Securitate de la München și a solicitat o “agendă comună” a Europei și a Statelor Unite atât cu privire la Rusia, cât și referitor la China.

Vorbind după discursul inaugural al lui Biden în cadrul sesiunii consacrate relansării relației transatlantice, Merkel a arătat că alianța transatlantică are nevoie de “o agendă comună în ceea ce privește China”, argumentând că aceasta este “mai complexă” decât relația cu Rusia.

În ceea ce privește relațiile cu Rusia, “nu am înregistrat niciun progres în ultimii ani”, a spus Merkel, adăugând: “Trebuie să fim clari cu privire la diferențele pe care le avem”.

“Rusia implică în mod repetat statele membre ale Uniunii Europene în disputele hibride. De aceea, este foarte important să dezvoltăm o agendă transatlantică comună pentru Rusia care, pe de o parte, desigur oferă și oferte de cooperare, dar pe de altă parte identifică în mod clar diferențele ”, a semnalat Merkel, care a discutat cu Biden și în cadrul reuniunii prin videoconferință G7 găzduită de premierul britanic Boris Johnson.

Nu pot decât să fiu de acord cu președintele american” asupra criticilor sale față de Rusia care lucrează pentru a destabiliza UE, a spus Merkel, care își încheie anul acesta cei 16 ani în fruntea Germaniei în calitate de cancelar.

Ea nu a menționat controversata conductă Nord Stream 2 între Rusia și Germania în remarcile sale.

“China, pe de o parte, este un concurent, dar pe de altă parte, avem nevoie de China pentru a soluționa problemele globale, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea și altele”, a spus cancelarul german

Întrucât China a “câștigat mai multă putere pe scena internațională în ultimii ani”, a subliniat Merkel, arătând alianța transatlantică trebuie să reacționeze la această dezvoltare.

În pofida semnalului transmis de Angela Merkel, amintim că în ultimele zile ale președinției germane a Consiliului UE, la 30 decembrie 2020 UE și China au semnat un acord de investiții cu China. Deși a motivat că acest acord reglementează “un teren de joc” comercial echitabil cu Beijing-ul, înțelegerea făcută de Uniunea Europeană cu China este privită cu suspiciune de administrația americană a lui Joe Biden.

Pe de altă parte, asemenea lui Merkel și lui Biden, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a vorbit despre necesitatea unei abordări comune UE – SUA privind relațiile cu Rusia și cu China. 

“O Chină din ce în ce mai asertivă a demonstrat o creștere economică robustă în 2020, în ciuda pandemiei, și o Rusia din ce în ce mai sfidătoare continuă să încalce regulile internaționale în țară și în străinătate, în ciuda protestelor crescânde ale propriilor cetățeni”, a declarat președintele Comisiei Europene, subliniind în discursul său la ediția specială online de la München că depinde de UE și SUA să “consolideze din nou cooperarea noastră” pentru a lucra împreună ca aliați.

Noul președinte american Joe Biden a făcut vineri un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, într-un discurs de o dublă premieră, adresându-se pentru prima dată aliaților europeni de la preluarea mandatului de președinte și devenind primul lider de la Casa Albă care susține o alocuțiune pe scena, chiar și virtuală, a Conferinței de Securitate de la München. El a făcut pledoarie pentru democrație, a îndemnat la confruntarea Rusiei și a Chinei și a reafirmat angajamentul SUA pentru elementul sacru al relației transatlantice – articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară în 2021, Conferința de Securitate de la München a organizat vineri o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA a fost discutată mai întâi de Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel, liderii celor trei mai puteri – SUA, Franța și Germania, iar apoi subiectul a fost abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și într-un discurs de încheiere din partea prim-ministrului britanic Boris Johnson, după ce acesta a găzduit prima reuniune G7 cu participarea noului lider de la Casa Albă.

Tema ediției speciale online din acest an este “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, având în vedere alegerea lui Joe Biden la Casa Albă și făgăduința revigorării relației transatlantice și reprezentând o continuare pozitivă a ediției de anul trecut care clama, în premieră, “Westlessness-ul” – dezoccidentalizare a ordinii internaționale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Published

on

© Ministerul Energiei - România/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat Comisia Europeană cu privire la planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali.

”Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea implementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie”, a precizat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie,  găzduită de orașul Amiens, sub patronajul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce le-a oferit acestora oportunitatea de a face un nou schimb de opinii cu Comisia Europeană pe tema legată de criza prețurilor ridicate la energie în UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

” Astăzi am participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța. Am avut o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE. Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative. Cu această ocazie, am reamintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale, etc”, a completat oficialul român.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55.

Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema dezvoltării pieței hidrogenului în UE, ocazie cu care ministrul Popescu a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

n marja reuniunii ministeriale, a avut loc și sesiunea comună a Consiliului Energie-Mediu (21 ianuarie), miniștrii de resort având un schimb de opinii pe tema rolului pădurilor și lemnului în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.

În cadrul dejunului de lucru, discuțiile au vizat tranziția justă către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În contextul negocierilor actuale pe marginea pachetului legislativ Fit for 55 (EU-ETS, Fondul Social pentru Climă), ministrul Virgil Popescu a evidențiat necesitatea asigurării unui sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile și a setului de măsuri care să reducă costurile pentru aceste gospodării.

Oficialul român ”a subliniat că provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom reuși să implementăm aceste beneficii la nivelul întregii societăți de o manieră cât mai corect posibil.”

În egală măsură, ministrul Virgil Popescu  ”a apreciat că toate sectoarele au potențialul de a transforma provocările în oportunități, însă trebuie găsite instrumentele și măsurile adecvate pentru a ne asigura că această transformare nu implică costuri foarte mari și că cetățenii noștri își pot permite.”

Continue Reading

U.E.

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

Published

on

© European Union, 2021

Germania a prezentat din nou obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Miniştrii economiei şi mediului germani au trimis în acest sens o scrisoare Comisiei Europene.

”Ca guvern federal, am respins clar încă o dată includerea energiei nucleare. Este riscant şi costisitor. Noile prototipuri de reactoare, cum ar fi mini-reactoarele, implică, de asemenea, probleme similare și nu pot fi clasificate ca fiind durabile”, au subliniat într-o declaraţie comună vicecancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck şi ministrul mediului Steffi Lemke, ambii fiind membri ai Verzilor.

În scrisoarea adresată Bruxellesului şi publicată de Ministerul Economiei pe website-ul său, guvernul german atrage atenţia asupra lipsei cerinţelor de siguranţă cu privire la centralele nucleare.

Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”. 

La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat. 

Franța a fost anul trecut cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE. De asemenea, 67% din producția totală a electricității produse în acest stat provine din surse nucleare, cu mult peste cele 11% ce se regăsesc în Germania. În ceea ce privește România, energia nucleară a reprezentat anul trecut 21% din producția totală de electricitate.

Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței

În contextul în care criza prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030,

Continue Reading

ROMÂNIA

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Published

on

© captură video/ Ambasada Franței la București/ Facebook

Ambasadorii Franței și Germaniei la București, Laurence Auer, respectiv Peer Gebauer, au avut o discuție pe Skipe despre proiectele comune pentru anul acesta, în contextul în care cele două țări celebrează 59 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, care a reprezentat piatra de temelie a prieteniei franco-germane.

”Sunt foarte încântată că vom putea lucra împreună. Îmi face mare plăcere, e o ocazie deosebită. Avem anul acesta președinția (n.r. franceză a Consiliului Uniunii Europene). După cum știi, este o mare responsabilitate la nivel european, dar contez pe tine să avem un program franco-german puternic, cum am făcut anul trecut la comemorarea victimelor violenței și războiului. Mi-ar face mare plăcere să călătorim împreună, să organizăm diferite activități”, i-a transmis Laurence Auer ambasadorului german. 

La rândul său, acesta a amintit că anul trecut ”am avut programe comune minunate și mă bucur că avem și anul acesta aceste proiecte frumoase”.

”Mă bucur de cooperarea noastră. Cred că ideea de a face vizite comune e minunată. Putem vizita mai multe orașe împreună, vom avea mai multe evenimente culturale comune. Cred că va fi un semnal puternic că ne unim forțele și ne prezentăm împreună”, a anunțat Peer Gebauer.

Pentru a vedea ”cum putem lucra împreună cu echipele noastre” și pentru a consolida și mai mult legătura franco-germană, ambasadoarea Franței la București i-a propus colegului german să facă schimb de ambasade, idee primită cu entuziasm de Peer Gebauer.

”Își va plăcea clădirea superbă, dar și relația bună cu românii, de care ne leagă o prietenie istorică”, i-a spus Laurence Auer.

”Mulțumim prieteniei franco-germane”, a conchis ambasadoarea Franței.

Data de 22 ianuarie 1963 va rămâne în istorie drept debutul reconcilierii franco-germane.

Astfel, Tratatul de la Élysée, semnat de președintele francez de la acea vreme, Charles de Gaullle, și cancelarul german, Konrad Adenauer, a deschis un nou capitol în relațiile dintre cele două națiuni care, cu mai puțin de două decenii, fuseseră rivale în cel de-al Doilea Război Mondial.  

Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun”, amintea anul trecut  ambasadoarea Franței, Laurence Auer, și ambasadorul Germaniei de la acea vreme, Cord Meier-Klodt,  într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro. 

Pentru a marca acest moment, dar și pentru a aborda chestiunile de securitate din Europa și tensiunile uc Rusia, cancelarul german, Olaf Scholz, îl va primi marți, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA4 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO7 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA8 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi9 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.11 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA12 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending