Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Anuntul pe care il asteptau romanii, dupa intalnirea Basescu-Ponta pe tema amenintarii din Rusia. Ce decizie a luat Presedintele Romaniei

Published

on

Ca răspuns la solicitarea de a convoca urgent CSAT pe tema situaţiei din Ucraina, preşedintele Traian Băsescu i-a trimis premierului Victor Ponta o scrisoare prin care l-a invitat la consultări la Cotroceni împreună cu întregul Guvern, potrivit gandul.info. După o oră şi 20 de minute de discuţii, în prezenţa miniştrilor Apărării şi Internelor, preşedintele a anunţat “în numele României” că “obiectivul Federaţiei Ruse este federalizarea Ucrainei şi blocarea alegerilor prezidenţiale” pentru a ajunge la Dunăre, sugerând Republicii Moldova să renunţe la articolul din Constituţie care o defineşte ca “stat neutru”.

Iata principalele declaratii ale Presedintelui Traian Basescu:

traian basescu ziua europeiDespre criza din Ucraina

“Poziţiile stabilite astăzi sunt poziţii care au fost deja exprimate. Toate, fără excepţie, au fost transmise deja în mod repetat către toate cancelariile europene şi către SUA”

“Vă dau exact ceea ce este de interes public. În ceea ce priveşte Ucraina, poziţia României este că există un risc major de federalizare. România consideră că trebuie făcute negocieri între Kiev şi reprezentanţii Federaţiei Ruse din estul şi sudul Ucrainei. Aţi văzut că această soluţie a fost aplicată şi referendumul nu a mai avut loc. În continuare, Kievul trebuie să continue discuţiile”

“România propune ca, în situaţia în care se vor organiza negocieri internaţionale, separatiştii să nu fie parte a negocierilor. Minoritatea rusă nu este repprezentativă pentru Ucraina, ca urmare nu trebuie să participe. Priviţi Transnistria. Acesta este un argument asupra căruia l-am avertizat şi pe prim-ministrul Iaţeniuk”

“În cazul în care în negocierile cu minoritatea rusă se vor face aranjamente democratice cerem categoric ca de aceleaşi drepturi să se bucure şi minoritatea română”

“În opinia României, obiectivul Federaţiei Ruse este federalizarea Ucrainei – şi considerăm că este o gravă încălcare a Constituţiei Ucrainei – şi împiedicarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. Este clar că Federaţia Rusă doreşte destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control integral sau parţial”.

“Este imperios necesar ca alegerile din 25 mai din Ucraina să se desfăşoare corect şi în deplină siguranţă pe întreg teritoriul Ucrainei. Cu certitudine propaganda rusă va profita de blocarea alegerilor în două regiuni extrem nde importante”

“România nu recunoaşte nici anexarea Crimeeei, nici referendumul din Lugansk, nici referendumul din Doneţk, pentru că sunt împotriva Constituţiei Ucrainei”

“Ucrainei trebuie să i se dea o perspectivă europeană. Simpla intrare în vigoare a Acordului de Ascociere şi a Acordului de Liber Schimb nu înseamnă o perspectivă europeană apropiată, este doar un proces tehnic, nu şi politic”.

“Nu credem că Federaţia Rusă intenţionează să invadeze Ucraina”

“Toate informaţiile arată că preşedintele Putin nu a spus adevărul când a informat oprinia publică mondială că a ordonat retragerea trupelor la frontiera de est a Ucrainei. Aceste trupe au fost un formidabil element de presiune asupra autorităţilor de la Kiev şi un suport care a încurajat separatişii să organizeze referendumurile. Preşedintele Putin are obligaţia să îşi respecte cuvântul. Eu am afirmat că nu cred că nu îşi respectă cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. Una spune şi alta face”

Despre Republica Moldova

“În ceea ce priveşte Republica Moldova şi eu şi toţi factorii de decizie am ştiut că în perioada 1-9, dar şi în continuare, vor exista provocări legate de Republica Moldova. Trebuie continuat procesul de semnare a acordurilor dacă este posibil pe 27 mai, dacă nu la Consiliul din luna iunie. Pe 27 mai se desfăşoară un Consiliu Extraordinar. În iunie e un Consiliu ordinar. Ar fi extrem de important să se semneze în mai pentru a se da timp Republicii Moldova, României, poate Poloniei, poate Cehiei, să ratifice aceste acorduri înainte de vacanţa de vară”

“Scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odesa, să se poată ajunge cu influenţa Federaţiei Ruse, incluzând şi Transnistria, pentru ca influenţa Federaţiei Ruse să ajungă la Braţul Chilia. Este vechea frontieră cu URSS şi noi credem că acesta este unul dintre obiective”.

“Moldova este supusă unor riscuri consistente de securitate. Nici Găgăuzia nu este extrem de liniştită, ca de altfel nici zona din est, la frontiera cu Transnistria locuită de minoritatea bulgară. Trebuie mult calm, multă atenţie şi să nu se răspundă provocărilor pentrru că nu estimăm că Federaţia Rusă va trimite trupele în regiune, cu excepţia celor care se află deja în Transnistria. În analiza noastră, armata transmistreană are 5000 de militari, bine instruiţi, bine echipaţi”

“Republica Moldova ar trebui să se gândească care este valoarea articolului din Constituţie că este un stat neutru, atâta timp cât neutralitatea nu-i este respectată”

Despre conflictul cu Rogozin

La ultimul Consiliu European nu s-a discutat problema survolului, iar România va acţiona în deplin acord cu regulile stabilite la nivel european în acest sens”

sursa: gandul.info

INTERNAȚIONAL

Posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO, blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților

Published

on

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cel mai important diplomat pentru Europa de Est din administrația Trump demisionează. Cine îi va lua locul lui Wess Mitchell

Published

on

Cel mai important diplomat în dimensiunea afacerilor europene și al relației cu Europa de Est din cadrul administrației președintelui american Donald Trump a anunțat marți că demisionează, invocând motive personale.

Wess Mitchell, asistent al secretarului de Stat american pentru Afaceri europene şi euroasiatice, a anunţat marţi seară că demisionează, la doar 16 luni după preluarea funcţiei, informează Washington Post, citând scrisoarea acestuia.

Întrucât administrația își încheie cel de-al doilea an de activitate, simt că am finalizat ceea ce am hotărât să fac când am acceptat această poziție“, a scris el, citând dezvoltarea unei strategii europene și ajutând tranziția de la fostul secretar de Stat Rex Tillerson către actualul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

“Ca atare, cred că a venit timpul să petrec mai mult timp cu familia mea, care a suferit multe zile fără mine în ultimele câteva luni”.

Într-un interviu, Mitchell a declarat că demisia sa nu este un protest împotriva politicilor administrației sau a direcției politicii externe și a lăudat viziunea lui Pompeo.

Mitchell va părăsi poziția de asistent al secretarului de Stat american pentru afaceri europene şi eurasiatice la 15 februarie, potrivit sursei citate, rolul său urmând a fi preluat de către Elisabeth Millard, adjunctul său. 

Reamintim că Wess Mitchell este diplomatul american care în urmă cu câteva luni anunța revenirea la competiția marilor puteri între SUA, Rusia și China, chiar în fief-ul aliaților săi din Europa Centrală și de Est și făcea un apel către parteneri să nu își facă iluzii că puteri precum Moscova și Beijing ”sunt prietene”.

De altfel, într-una din vizitele sale a București, Mitchell declara că România este un simbol al libertății la frontiera estică a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice și arăta că administrația americană apreciază angajamentul strategic al Bucureștiului și seriozitatea din cadrul NATO.

Expert în politica şi istoria Europei, diplomatul Wess Mitchell a devenit adjunct al secretarului de stat american pentru Europa şi Eurasia în noiembrie 2017.

A. Wess Mitchell este un cunoscător avizat al regiunii central și est-europene, fiind co-fondator al singurului think tank specializat în Europa Centrală și de Est – Center for European Policy Analysis (CEPA) – ce are sediul la Washington.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina

Published

on

Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare în apropiere de granița cu Ucraina, în zona de litoral a Mării Negre, potrivit unor imagini din satelit, scrie Newsweek, citat de Adevărul.ro

Fotografiile, făcute de ImageSat International, arată plasarea unor lansatoare de rachete nucleare Iskander cu rază scurtă în apropierea oraşului Krasnodar, care se află la 434 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina, a informat Fox News.

Fotografiile ImageSat sunt folosite de obicei de guverne şi agenţii de apărare pentru analize de securitate. Imaginile din satelit arată o bază militară cu mai multe buncăre şi o a doua bază militară situată în apropiere.

Un vehicul echipat cu un lansator Iskander poate fi văzut cum părăseşte un buncăr din apropiere. Capturi similare au fost surprinse în apropierea oraşului siberian Ulan-Ude.

Rachetele de tip Iskander au o rază de 498 de kilometri, ele fiind capabile astfel să ajungă în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Aminitim faptul că la 14 ianuarie, ministrul ucrainean pentru teritoriile ocupate temporar, Vadim Cernâș, atrăgea atenția asupra intențiilor Rusiei de militarizare a zonelor cu deschidere la Marea Neagră, precizând că Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată ilegal în luna martie a anului 2014, nu doar pentru potențialii adversari militari, ci și pentru organizațiile umanitare, experți internaționali sau misiuni de monitorizare.

Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un ”factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj”. ”În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc”, a insistat responsabilul de la Kiev.

Citiți și:

Rusia mobilizează avioane de luptă în Crimeea pe fondul tensiunilor cu Ucraina

În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.

Militanţii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernului în regiunile estice separatiste din 2014 pentru a forma un stat independent. Forţele ruse au susţinut militar atât direct cât şi indirect rebelii.

Deşi războiul este în desfăşurare, intensitatea sa a scăzut de când liniile de front s-au stabilizat iar un acord privind încetarea ostilităţilor a fost semnat în 2015.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat după incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre. Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Ucraina a denunţat o ”agresiune” a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Rusia continuă să încalce în mod clar Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat în urmă cu câteva zile un oficial din cadrul Adminsitrației Donald Trump, în contextul negocierilor americano-ruse de la Geneva, care, după afirmațiile subsecretarului de Stat american Andrea Thompson, reuniunea a fost dezolantă.

Întâlnirea a fost urmată de anunțul Washingtonului din 17 ianuarie, acela că Statatele Unite vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acord semnat de URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa.

Thompson a avertizat, de asemenea, că SUA vor suspenda activitățile de observare ale acordului pe 2 februarie, oferind în același timp o notificare de șase luni până la retragerea completă.

Amintim faptul că președintele rus, Vladimir Putin, avertiza în luna decembrie că Moscova va reacționa simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

În încercarea de a opri o cursă a înarmării, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a propus în cadrul unei vizite la Moscova, organizarea unei conferințte internaționale la Berlin privind controlul armelor, semnalând că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) nu mai este suficient, fiind nevoie ”să repunem pe masa negocierilor problema controlului armelor”.

Continue Reading

Trending