Președintele iranian Hassan Rouhani a anunțat miercuri că țara sa ia măsuri pentru a suspenda respectarea anumitor elemente din cadrul Acordului Nuclear Iranian, într-o mișcare care poate duce la agravarea tensiunilor cu Statele Unite, dar și la periclitarea relației cu partenerii europeni, potrivit informațiilor relatate de BBC și The Washington Post.
Într-un discurs televizat, Rouhani a anunțat că Iranul va păstra stocurile de uraniu în exces și de apă grea folosită în reactoarele nucleare. El a dat un termen de 60 de zile pentru introducerea de noi condiții în acordul nuclear, după care Teheranul ar relua îmbogățirea aceelerată a uraniului, relatează BBC.
,,Suntem gata să negociem, în limitele JCPOA”, a spus el, referindu-se la Planul de acțiune comun al Acordului Nuclear. ,,Nu noi am plecat de la masa negocierilor”, a adăugat președintele iranian, cu trimitere la retragerea SUA din Acord.
De altfel, discursul a coincis cu aniversarea retragerii SUA din acordul nuclear pe 8 mai, anul trecut, și a venit pe fondul intensificării presiunii economice și militare americane asupra Iranului, exercitate prin sancțiuni economice dure și desfășurarea unui portavion și a unei escadrile de bombardiere pe lângă Comandamentul central american din regiune pentru a transmite un mesaj clar Iranului împotriva acțiunilor sale provocatoare și destabilizatoare din regiune.
Amintim că Donald Trump a anunțat în 2018 că SUA se retrag din din acordul internaţional menit să împiedice Republica Islamică să dezvolte bomba atomică la 8 mai 2018. Motivul invocat era că acesta ar fi prea lax şi că nu abordează alte comportamente ,,destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu.
Mai exact, în cadrul declarației televizate, Hassan Rouhani a anunțat că suspendă două părți ale Acordului la care Iranul a aderat, precum vânzarea surplusului de uraniu îmbogățit și apă grea. De asemenea, a dat puterilor europene, Rusiei și Chinei, un ultimatum de 60 de zile pentru a-și îndeplini angajamentele financiare și petroliere luate în baza acordului și care au menirea de a stimula economia statului persan după ani grei de sancțiuni economice internaționale, care fuseseră ridicate odată cu încheierea Acordului în 2015, însă reinstituite unilateral de SUA în noiembrie 2018, la câteva luni după retragerea din înțelegerea multilaterală, informează The Washington Post.
Problema este, însă, că SUA au anunțat în a doua jumătate a lunii aprilie că toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții, aplicate în noiembrie, vor expira luna aceasta.
Decizia liderului de la Casa Albă a generat îngrijorare la nivel internațional, China având o ieșire oficială prin care condamna încălcarea dreptului său legal de a dezvolta relații comerciale în domeniul energetic cu Iranul și subminarea intereselor ei economice, iar UE, prin intermediul unui comunicat comun al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică de Securitate și Afaceri Externe, Federica Mogherini și al miniștrilor de externe din Franța, Germania și Marea Britanie, lua notă ,,cu regret şi preocupare de decizia SUA de a nu proroga derogările privind comerţul de petrol cu Iranul”. Însă, dincolo de regrete și condamnări oficiale din partea statelor care au relații energetice însemnate cu Iranul, există reticență din partea companiilor private de a importa petrol sub amenințarea sancțiunilor americane. În acest caz, efectele economice nu vor întârzia să apară de ambele părți, însă Iranul ar fi cel mai afectat, economia sa bazându-se pe tranzacțiile cu petrol.
Astfel, dacă vânzările de petrol către partenerii comerciali nu ar fi reluate cât mai curând, sub angajamentele luate în cadrul Acordului, președintele Rouhani a declarat că Iranul va începe îmbogățirea uraniului, care este în prezent limitată, și va începe să-și dezvolte reactorul de la Arak bazat pe planurile făcute înainte de Acord, informează BBC.
Cu toate acestea, președintele iranian a declarat că Iranul nu se retrage din Acord.
,,Nu vrem să părăsim acordul, toată lumea ar trebui să știe că astăzi nu este sfârșitul Planului Comun de Acțiune, ci un nou pas în cadrul lui”, a spus el, relatează The Washington Post.
Cu toate acestea, el a declarat că cele cinci puteri se vor confrunta cu ,,o reacție foarte decisivă” dacă problema ar fi trimisă spre soluționare în Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Iranul a informat părțile rămase în Acord – Franța, Germania, Rusia, China și Marea Britanie – cu privire la decizia sa, miercuri dimineață. Însă Franța, printr-un răspuns al ministrului apărării, Florence Parly, a declarat că puterile europene au făcut tot posibilul pentru a menține Acordul în viață, însă ar exista consecințe și eventual sancțiuni dacă acesta nu ar fi respectat întru totul, precizează sursa citată mai sus. O astfel de poziționare din partea uneia dintre părțile semnatare ale Acordului este în dezacord cu poziția Iranului, anunțată astăzi de Rouhani, și este foarte probabil să compromită relația de bună cooperare cu statul din Golf.
Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri ( China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
