Connect with us

INTERNAȚIONAL

Anunțul președintelui iranian, Hassan Rouhani, de a suspenda respectarea anumitor elemente din cadrul Acordului Nuclear Iranian poate agrava tensiunile cu SUA și periclita relația cu partenerii din UE

Published

on

Președintele iranian Hassan Rouhani a anunțat miercuri că țara sa ia măsuri pentru a suspenda respectarea anumitor elemente din cadrul Acordului Nuclear Iranian, într-o mișcare care poate duce la agravarea tensiunilor cu Statele Unite, dar și la periclitarea relației cu partenerii europeni, potrivit informațiilor relatate de BBC și The Washington Post

Într-un discurs televizat, Rouhani a anunțat că Iranul va păstra stocurile de uraniu în exces și de apă grea folosită în reactoarele nucleare. El a dat un termen de 60 de zile pentru introducerea de noi condiții în acordul nuclear, după care Teheranul ar relua îmbogățirea aceelerată a uraniului, relatează BBC.

,,Suntem gata să negociem, în limitele JCPOA”, a spus el, referindu-se la Planul de acțiune comun al Acordului Nuclear. ,,Nu noi am plecat de la masa negocierilor”, a adăugat președintele iranian, cu trimitere la retragerea SUA din Acord. 

De altfel, discursul a coincis cu aniversarea retragerii SUA din acordul nuclear pe 8 mai, anul trecut, și a venit pe fondul intensificării presiunii economice și militare americane asupra Iranului, exercitate prin sancțiuni economice dure și desfășurarea unui portavion și a unei escadrile de bombardiere pe lângă Comandamentul central american din regiune pentru a transmite un mesaj clar Iranului împotriva acțiunilor sale provocatoare și destabilizatoare din regiune. 

Amintim că Donald Trump a anunțat în 2018 că SUA se retrag din din acordul internaţional menit să împiedice Republica Islamică să dezvolte bomba atomică la 8 mai 2018. Motivul invocat era că acesta ar fi prea lax şi că nu abordează alte comportamente ,,destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu.

Mai exact, în cadrul declarației televizate, Hassan Rouhani a anunțat că suspendă două părți ale Acordului la care Iranul a aderat, precum vânzarea surplusului de uraniu îmbogățit și apă grea. De asemenea, a dat  puterilor europene, Rusiei și Chinei, un ultimatum de 60 de zile pentru a-și îndeplini angajamentele financiare și petroliere luate în baza acordului și care au menirea de a stimula economia statului persan după ani grei de sancțiuni economice internaționale, care fuseseră ridicate odată cu încheierea Acordului în 2015, însă reinstituite unilateral de SUA în noiembrie 2018, la câteva luni după retragerea din înțelegerea multilaterală, informează The Washington Post.

Problema este, însă, că SUA au anunțat în a doua jumătate a lunii aprilie că  toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții, aplicate în noiembrie, vor expira luna aceasta.

Decizia liderului de la Casa Albă a generat îngrijorare la nivel internațional, China având o ieșire oficială prin care condamna încălcarea dreptului său legal de a dezvolta relații comerciale în domeniul energetic cu Iranul și subminarea intereselor ei economice, iar UE, prin intermediul unui comunicat comun al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică de Securitate și Afaceri Externe, Federica Mogherini și al miniștrilor de externe din Franța, Germania și Marea Britanie, lua notă ,,cu regret şi preocupare de decizia SUA de a nu proroga derogările privind comerţul de petrol cu Iranul”. Însă, dincolo de regrete și condamnări oficiale din partea statelor care au relații energetice însemnate cu Iranul, există reticență din partea companiilor private de a importa petrol sub amenințarea sancțiunilor americane. În acest caz, efectele economice nu vor întârzia să apară de ambele părți, însă Iranul ar fi cel mai afectat, economia sa bazându-se pe tranzacțiile cu petrol. 

Astfel, dacă vânzările de petrol către partenerii comerciali nu ar fi reluate cât mai curând,  sub angajamentele luate în cadrul Acordului, președintele Rouhani a declarat că Iranul va începe îmbogățirea uraniului, care este în prezent limitată, și va începe să-și dezvolte reactorul  de la Arak bazat pe planurile făcute înainte de Acord, informează BBC. 

Cu toate acestea, președintele iranian a declarat că Iranul nu se retrage din Acord.

,,Nu vrem să părăsim acordul, toată lumea ar trebui să știe că astăzi nu este sfârșitul Planului Comun de Acțiune, ci un nou pas în cadrul lui”, a spus el, relatează The Washington Post. 

Cu toate acestea, el a declarat că cele cinci puteri se vor confrunta cu ,,o reacție foarte decisivă” dacă problema ar fi  trimisă spre soluționare în Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Iranul a informat părțile rămase în Acord – Franța, Germania, Rusia, China și Marea Britanie – cu privire la decizia sa, miercuri dimineață. Însă Franța, printr-un răspuns al ministrului apărării, Florence Parly, a declarat că puterile europene au făcut tot posibilul pentru a menține Acordul în viață, însă ar exista consecințe și eventual sancțiuni dacă acesta nu ar fi respectat întru totul, precizează sursa citată mai sus. O astfel de poziționare din partea uneia dintre părțile semnatare ale Acordului este în dezacord cu poziția Iranului, anunțată astăzi de Rouhani, și este foarte probabil să compromită relația de bună cooperare cu statul din Golf.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri ( China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

NATO

MApN anunță că Forțele Terestre Române vor lua parte la Defender Europe 20, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO/ Flickr

Forțele terestre ale Armatei României vor lua parte, anul acesta, la Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol și pentru care forțele americane au început joi pregătirile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, pentru anul 2020, structurile celei mai numeroase categorii de forţe din Armata României vor rămâne angajate în importante evenimente de instrucţie, în context multinaţional şi întrunit, la exerciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional.

”Forţele terestre vor fi implicate şi în exerciţiul Defender Europe 20, ca parte a Operațiunii Atlantic Resolve”, se arată în comunicatul citat.

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, a anunțat Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate 20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au început pregătirile pentru Defender 2020: Peste 28.000 militari vor fi desfășurați la cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© EUCOM/ Facebook

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 2020, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, anunță Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armetei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate  20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending