Connect with us

SECURITATE

Atacuri armate în Europa. Câți europeni dețin arme de foc și cum se situează România

Published

on

Atentatele sângeroase comise de către teroriști în ultimii ani în Uniunea Europeană au atrans atenția opiniei publice internaționale și asupra metodelor folosite de aceștia, a armamentului și a modalității de procurare a lor. Se pare că persoanele care doresc să-și cumpere arme au posibilități numerose datorită pieței negre și a rețelei acesteia, răspândită pe întreg teritoriul Uniunii.

La nivelul întregii Uniuni s-au înregistrat aproximativ 10.000 de crime comise cu ajutorul armelor de foc numai în primul deceniu al secolului XXI, iar în fiecare an se produc aproximativ 4.000 de sinucideri prin această modalitate. Majoritatea acestor acte se produc în zone urbane sărace unde este creat un mediu instabil și nesigur pentru cetățeni.

Armele deținute ilegal au deseori menirea de a intimida victimele crimei organizate, la nivelul UE estimându-se că există aproximativ 3.600 de grupuri de crimă organizată. Totodată, teroriștii și extremiștii folosesc armele de foc pentru a intimida și pentru a comite cât mai multe victime în cadrul atacurilor.

Se estimează că aproximativ 80.000.000 de persoane dețin arme, deși numai 25.000.000 le-au procurat în mod licit, iar în ceea ce privește numărul de arme de foc înregistrate, acestea sunt în număr de 80.000.000. Așadar, numărul celor neînregistrate este necunoscut, putând fi cu mult mai mare, o cifră estimativă fiind de jumătate de milion.

Motivațiile europenilor pentru care doresc să-și procure o armă sunt dintre cele mai diverse: protecție personală, vânătoare, în scop sportiv sau profesional. Astfel, la nivelul întregului bloc comunitar 35% dintre cetățeni le folosesc în scop de vânătoare, însă România conduce topul în cadrul acestui clasament deoarece 71% dintre deținătorii români de arme le întrebuințează la vânătoare. Cu toate acestea, țara noastră are se află sub media europeană, numai 2% dintre români declarând că au în posesie arme de foc. 

Potrivit unui studiu Eurobarometru din 2013, 5% din populația UE deține astfel de arme, în timp ce 5% a deținut. Mai mult, posesorii de arme sunt mai degrabă bărbații decât femeile, 8% dintre bărbați declarând că au deținut o armă la un moment dat, în timp ce procentajul în rândul femeilor s-a dovedit a fi mult mai scăzut, și anume de 1%.

Același studiu relevă și  profilul majorității deținătorilor, și anume persoane în vârstă ce locuiesc în zone rurale.

Dacă analizăm procentajul în funcție de fiecare stat în parte, Ciprul este statul cu cei mai mulți deținători de arme de foc (18%), urmat de Finlanda (13%), în timp ce în alte state acesta este mult mai scăzut: 1% în Olanda, 2% în Marea Britanie, Polonia și România. Media europeană este de 5%.

procent arme

În ceea ce privește motivele pentru care respondenții sondajului folosesc armele de foc, aproximativ 35% dintre cetățenii UE le întrebuințează pentru vânătoare, 29% din motive profesionale 23% le folosesc în domenii sportive, în timp ce 14% dintre respondenți le dețin pentru asigurarea protecției personale.

motive 2

Putem observa faptul că în România majoritatea celor care dețin astfel de arme le folosesc pentru vânătoare, procentajul fiind unul foarte ridicat, și anume 71%, cel mai mare la nivelul întregii Uniuni.motive

O trecere în revistă a tuturor atacurilor, fie armate, fie cu profil terorist produse în Uniunea Europeană în ultimii 15 ani arată faptul că majoritatea au fost comise cu arme de foc ilegale procurate de pe piața neagră.

Atacuri comise cu arme de foc: 

27 septembrie 2001 – ELVEŢIA – 14 membri ai Parlamentului şi ai Guvernului din cantonul Zoug (centru), sunt ucişi în plină şedinţă a Adunării locale de un bărbat care ulterior se sinucide.
27 martie 2002 – FRANŢA – opt morţi şi 19 răniţi după ce un bărbat a deschis focul asupra membrilor consiliului municipal din Nanterre, în apropiere de Paris. Ucigaşul s-a sinucis în ziua următoare în sediul poliţiei.
26 aprilie 2002 – GERMANIA – 16 persoane, dintre care 12 profesori, sunt ucişi într-un liceu din Erfurt (est), de un bărbat în vârstă de 19 ani care s-a sinucis.
15 octombrie 2002 – ITALIA – opt morţi într-un incident armat din cadrul unei familii în Torino (nord). Un bărbat, divorţat de puţin timp, şi-a ucis fosta soţie şi toate rudele, după care s-a sinucis.
2 mai 2003 – ITALIA – cinci persoane de la primăria din Aci Castello (Sicilia) sunt ucise de un angajat municipal care ulterior s-a sinucis.
7 noiembrie 2007 – FINLANDA – opt persoane sunt ucise într-un liceu din Tuusula (sud), de către un tânăr în vârstă de 18 ani, care s-a sinucis.
23 septembrie 2008 – FINLANDA – nouă elevi şi un profesor sunt ucişi într-un liceu profesional din Kauhajoki (sud-vest) de un student în vârstă de 22 de ani care s-a sinucis.
11 martie 2009 – GERMANIA – 15 persoane – nouă elevi şi trei profesori de la un colegiu din Winnenden, în apropiere de Stuttgart (sud-vest), precum şi trei trecători – sunt ucise de un fost elev al instituţiei de învăţământ. Autorul atacului are 17 ani şi se sinucide.
31 decembrie 2009 – FINLANDA – un bărbat îşi împuşcă mortal fosta parteneră, apoi merge într-un centru comercial în care lucra aceasta la Espoo. în apropiere de Helsinki, şi ucide patru angajaţi, după care se sinucide.
2 iunie 2010 – MAREA BRITANIE – un şofer de taxi ucide 12 persoane şi răneşte alte 11 înainte de a se sinucide în Cumbria (nord-vestul Angliei).
30 august 2010 – SLOVACIA – un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani, înarmat cu o puşcă de asalt şi două revolvere, ucide la Bratislava şapte persoane (dintre care şase din cadrul aceleiaşi familii de romi) şi răneşte alte 14, după care se sinucide.
9 aprilie 2011 – OLANDA – un bărbat deschide focul într-un centru comercial din Alphen aan den Rijn (vest), ucide şase persoane şi răneşte alte 11, după care se sinucide.
22 iulie 2011 – NORVEGIA – după un atentat cu bombă împotriva sediului Guvernului din Oslo, soldat cu opt morţi, 69 de persoane sunt ucise pe insula Utoeya, în apropiere de capitală, în timpul unei şcoli de vară a tinerilor din partidul muncitoresc. Autorul atacului a fost Anders Behring Breivik un extremist de dreapta.
13 decembrie 2011 – BELGIA – un bărbat înarmat cu o mitralieră deschide focul şi aruncă grenade în mulţime în piaţa cea mai aglomerată din Liege (sud-est), provocând moartea a patru persoane şi rănirea altor 123, înainte de a se sinucide.
13 decembrie 2011 – ITALIA – un militant de extremă dreapta împuşcă mortal doi vânzători ambulanţi senegalezi şi răneşte alte trei persoane în două pieţe din Florenţa (centru), după care se sinucide.
11, 15, 19 martie 2012 – Toulouse și Montauban – FRANȚA – Pe 11 și 15 martie, Mohamed Merah (23 de ani) a ucis trei militari cu focuri de armă la Toulouse și Montauban (sud-vestul Franței), iar pe 19 martie trei copii și un profesor la colegiul evreiesc „Ozar Hatorah” din Toulouse. Autorul a fost omorât de poliție pe 22 martie, după un asediu de 32 de ore asupra apartamentului său.
24 mai 2014 – BELGIA – Un bărbat a deschis focul în holul de la intrarea în Muzeul Evreiesc din Bruxelles, ucigând patru persoane, printre care un cuplu de turiști israelieni.
7 ianuarie 2015 – FRANȚA- Teroriștii deschid focul în redacția publicației de satiră Charlie Hebdo din Paris, atacul fiind soldat cu 12 morți. Al-Qaida a revendicat atentatul, menționând că acesta a reprezentat o răzbunare ca urmare a caricaturilor cu profetul Mahomed publicate de Charlie Hebdo.
13 noiembrie 2015 – FRANȚA – Mai mulți extremiști asociați ISIS au luat cu asalt sala de concerte Bataclan din Paris, și au deschis focul și în alte locații ale capitalei, ucigând 130 de persoane.
22 iulie 2016 – GERMANIA- Un tânărde 18 ani germano-iranian deschide focul în apropierea unui mall din orașul Munchen, reușind să omoare 9 persoane și să rănească alte 35. Acesta s-a sinucis.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.

Continue Reading

NATO

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

Published

on

© Forțele Navale Române

Fregata “Regina Maria” pleacă sâmbătă din portul militar Constanţa pentru a se integra în gruparea navală permanentă NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritim Group).

Nava va desfăşura, în perioada 27 octombrie – 7 decembrie, misiuni de supraveghere a traficului naval şi de descurajare a unor potenţiale ameninţări pe flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice, în bazinul estic al Mării Mediterane, informează un comunicat transmis de Forţele Navale Române.

În perioada dislocării în Marea Mediterană, fregata “Regina Maria”, cu un elicopter IAR 330 Puma Naval şi un detaşament de Forţe pentru Operaţii Speciale la bord, va participa la Operaţia NATO “Sea Guardian”, sub conducerea Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM), precum şi la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin “Mavi Balina 20”, organizat de Forţele Navale ale Turciei, în perioada 2 – 9 noiembrie, precizează sursa citată.

Operaţia NATO “Sea Guardian” a fost lansată în anul 2016 ca răspuns la evoluţiile mediului de securitate, iar România participă la acest efort conjugat al aliaţilor de asigurare a securităţii maritime în Marea Mediterană, anual, din 2017, cu o fregată.

Fregata, cu un echipaj alcătuit din 240 de militari, este comandată de comandorul Victor Durea şi are planificate escale în porturile Aksaz (Turcia), Souda (Grecia), Alexandria (Egipt), Haifa (Israel), pentru refacerea capacităţii de luptă.

Pregătirea pentru plecarea navei în misiune s-a desfăşurat în conformitate cu măsurile de prevenire a infectării echipajului cu SARS-CoV-2, iar pe parcursul escalelor în porturile menţionate militarii vor rămâne în izolare, la bord. 

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO8 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU9 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA11 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA13 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA16 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu16 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending