Connect with us

ROMÂNIA

Azi în istoria României: 10 ani de la unica extindere de drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918, prin câștigarea procesului ”Insula Șerpilor” împotriva Ucrainei

Published

on

România aniversează astăzi 10 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie în cauza “Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România contra Ucraina)”, moment când țara noastră a câștigat, la Haga, procesul cu Ucraina în dosarul Insula Șerpilor.

Astfel, pe 3 februarie 2009, România devenea mai mare cu 9700 km pătrați de spații maritime – platou continental și zonă economică exclusivă din Marea Neagră, unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918.

În Hotărârea pronunţată la 3 februarie 2009, Curtea a stabilit, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, traseul liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale celor două state. Cei 9.700 de km pătrați reprezintă 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12.200 km pătraţi.

Procesul, o dovadă că România își fondează politica externă pe respectarea dreptului internațional

Potrivit MAE, care a salutat duminică acest moment aniversar, ”recurgerea la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie a reflectat consecvenţa României în a-şi fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului internaţional şi de a urmări soluţionarea disputelor pe care le-ar avea cu alte state doar prin mijloace juridice, prin excluderea abordărilor unilaterale”.

În același timp, importanța Hotărârii în acest caz transcende relația bilaterală, reprezentând un model de soluționare a unei dispute prin mijloace pașniceîn baza aplicării dreptului internaţional, pentru întreaga regiune a Mării Negre, mai arată Ministerul Afacerilor Externe.

Bogdan Aurescu, eroul de la Haga

FOTO: CaleaEuropeană.ro

Acest rezultat major pentru politica externă contemporană a României se leagă de numele lui Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidențial pentru politică externă, fost ministru de Externe (2014-2015) și diplomat de carieră.

În perioada 2004-2009 Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție. De atunci este cunoscut în spațiul public drept “eroul de la Haga”.

Ce înseamnă această hotărâre pentru România? Câteva puncte cheie

– Înseamnă 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă ale României şi accesul la resursele acestor spaţii maritime. Dacă nu ar fi existat această Hotărâre, aceste resurse nu ar fi putut fi accesate.

– Înseamnă soluţionarea definitivă a unui diferend politic complicat, care a durat mai bine de 40 de ani (pentru că disputa privind delimitarea maritimă a bazinului de vest al Mării Negre a început în 1967, cu fosta URSS, şi a presupus 20 de ani de negocieri cu fosta URSS, 6 ani şi 34 de runde de negocieri cu Ucraina şi 4 ani, 4 luni şi 18 zile de confruntare juridică la CIJ). Este o soluţie definitivă, care nu mai poate fi nicicum schimbată sau pusă sub semnul întrebării (nici măcar de modificarea circumstanţelor, de exemplu aceea că ocuparea ilegală a Crimeei face ca o parte a spaţiilor maritime ale Ucrainei să fie controlată de facto de Rusia).

– A însemnat eliminarea acestei probleme complexe de pe agenda politică a celor două state vecine, deci a favorizat nivelarea asperităţilor din relaţia româno-ucraineană. Fără soluţionarea, în 2009, a acestui dosar, nu ar fi fost posibilă relansarea raporturilor cu Ucraina din perioada 2014-2015, e drept, în contextul conflictului privind Crimeea şi estul Ucrainei şi al susţinerii ferme şi principiale de către România a suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale, respectiv a aspiraţiilor sale europene. În acest cadru, rezolvarea dosarului delimitării prin recursul la CIJ are şi semnificaţia unui exemplu de soluţionare paşnică a diferendelor în regiunea Mării Negre, care nu duce lipsă de conflicte între statele regiunii – conflictul din Ucraina punând şi mai mult contrast din acest punct de vedere.

– Înseamnă o soluţie incontestabilă a acestei dispute, pentru că cea de-a 100-a Hotărâre a Curţii Mondiale, organul principal jurisdicţional al ONU, a fost adoptată cu unanimitate, în premieră în istoria CIJ, fără opinii separate sau declaraţii divergente ale judecătorilor, ceea ce indică soliditatea soluţiei (chiar şi judecătorul ad-hoc desemnat de Ucraina a votat în favoarea soluţiei care dă României 80% din zona disputată).

– Este o soluţie mult mai bună decât ar fi putut fi obţinut prin negocieri bilaterale: cea mai „bună” ofertă de compromis a celeilalte părţi a fost făcută în 1987 de către URSS şi ar fi dus, în cazul acceptării ei, la alocarea către România şi respectiv fosta Uniune Sovietică a unei zone de platou continental şi zonă economică exclusivă de câte aproximativ 4000 km² (în timp ce soluţia CIJ din 3 februarie 2009 a alocat Ucrainei doar cca. 2500 km²). Astfel, prin Hotărârea din 3 februarie 2009, România a obţinut 9700 km², deci de 2 ori şi jumătate mai mult decât ce propunea fosta Uniune Sovietică.

– Este un rezultat obţinut prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional, ceea ce confirmă faptul că pentru un stat de talia României, dreptul internaţional multiplică exponenţial eficienţa acţiunii de politică externă pentru atingerea obiectivelor de interes naţional. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, pe ultimul loc în UE în privința investițiilor în infrastructură rutieră. INS: Doar 4,6% din totalul drumurilor naționale din România sunt autostrăzi

Published

on

România avea, anul trecut, numai 823 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,6% din totalul drumurilor naţionale, şi de aproape 34 de ori mai mulţi kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, respectiv 28.247 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

Pe de altă parte, peste o treime (38,4%) din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită.

“Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, potrivit sursei citate, scrie Agerpres.

De altfel, potrivit Raportului de Competivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 dintr-o evaluare maximală pozitivă de 7.

În comparație, datele Eurostat pentru anul 2017 arată că România dispunea acum doi ani de 763 de km de autostradă, ceea ce înseamnă că numărul kilometrilor inaugurați anul trecut sunt doar 70.

Potrivit aceleiași surse, țările din UE care au mai puțini km de autostradă decât România sunt Bulgaria, Luxemburg, Lituania sau Cipru, însă cele din urmă trei țări au o și suprafață net inferioară României.

Pe de altă parte, în 2006, cu un an înainte de aderarea la UE, România avea doar 228 de km de autostradă.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending