Connect with us

ROMÂNIA

Azi în istoria României: 10 ani de la unica extindere de drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918, prin câștigarea procesului ”Insula Șerpilor” împotriva Ucrainei

Published

on

România aniversează astăzi 10 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie în cauza “Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România contra Ucraina)”, moment când țara noastră a câștigat, la Haga, procesul cu Ucraina în dosarul Insula Șerpilor.

Astfel, pe 3 februarie 2009, România devenea mai mare cu 9700 km pătrați de spații maritime – platou continental și zonă economică exclusivă din Marea Neagră, unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918.

În Hotărârea pronunţată la 3 februarie 2009, Curtea a stabilit, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, traseul liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale celor două state. Cei 9.700 de km pătrați reprezintă 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12.200 km pătraţi.

Procesul, o dovadă că România își fondează politica externă pe respectarea dreptului internațional

Potrivit MAE, care a salutat duminică acest moment aniversar, ”recurgerea la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie a reflectat consecvenţa României în a-şi fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului internaţional şi de a urmări soluţionarea disputelor pe care le-ar avea cu alte state doar prin mijloace juridice, prin excluderea abordărilor unilaterale”.

În același timp, importanța Hotărârii în acest caz transcende relația bilaterală, reprezentând un model de soluționare a unei dispute prin mijloace pașniceîn baza aplicării dreptului internaţional, pentru întreaga regiune a Mării Negre, mai arată Ministerul Afacerilor Externe.

Bogdan Aurescu, eroul de la Haga

FOTO: CaleaEuropeană.ro

Acest rezultat major pentru politica externă contemporană a României se leagă de numele lui Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidențial pentru politică externă, fost ministru de Externe (2014-2015) și diplomat de carieră.

În perioada 2004-2009 Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție. De atunci este cunoscut în spațiul public drept “eroul de la Haga”.

Ce înseamnă această hotărâre pentru România? Câteva puncte cheie

– Înseamnă 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă ale României şi accesul la resursele acestor spaţii maritime. Dacă nu ar fi existat această Hotărâre, aceste resurse nu ar fi putut fi accesate.

– Înseamnă soluţionarea definitivă a unui diferend politic complicat, care a durat mai bine de 40 de ani (pentru că disputa privind delimitarea maritimă a bazinului de vest al Mării Negre a început în 1967, cu fosta URSS, şi a presupus 20 de ani de negocieri cu fosta URSS, 6 ani şi 34 de runde de negocieri cu Ucraina şi 4 ani, 4 luni şi 18 zile de confruntare juridică la CIJ). Este o soluţie definitivă, care nu mai poate fi nicicum schimbată sau pusă sub semnul întrebării (nici măcar de modificarea circumstanţelor, de exemplu aceea că ocuparea ilegală a Crimeei face ca o parte a spaţiilor maritime ale Ucrainei să fie controlată de facto de Rusia).

– A însemnat eliminarea acestei probleme complexe de pe agenda politică a celor două state vecine, deci a favorizat nivelarea asperităţilor din relaţia româno-ucraineană. Fără soluţionarea, în 2009, a acestui dosar, nu ar fi fost posibilă relansarea raporturilor cu Ucraina din perioada 2014-2015, e drept, în contextul conflictului privind Crimeea şi estul Ucrainei şi al susţinerii ferme şi principiale de către România a suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale, respectiv a aspiraţiilor sale europene. În acest cadru, rezolvarea dosarului delimitării prin recursul la CIJ are şi semnificaţia unui exemplu de soluţionare paşnică a diferendelor în regiunea Mării Negre, care nu duce lipsă de conflicte între statele regiunii – conflictul din Ucraina punând şi mai mult contrast din acest punct de vedere.

– Înseamnă o soluţie incontestabilă a acestei dispute, pentru că cea de-a 100-a Hotărâre a Curţii Mondiale, organul principal jurisdicţional al ONU, a fost adoptată cu unanimitate, în premieră în istoria CIJ, fără opinii separate sau declaraţii divergente ale judecătorilor, ceea ce indică soliditatea soluţiei (chiar şi judecătorul ad-hoc desemnat de Ucraina a votat în favoarea soluţiei care dă României 80% din zona disputată).

– Este o soluţie mult mai bună decât ar fi putut fi obţinut prin negocieri bilaterale: cea mai „bună” ofertă de compromis a celeilalte părţi a fost făcută în 1987 de către URSS şi ar fi dus, în cazul acceptării ei, la alocarea către România şi respectiv fosta Uniune Sovietică a unei zone de platou continental şi zonă economică exclusivă de câte aproximativ 4000 km² (în timp ce soluţia CIJ din 3 februarie 2009 a alocat Ucrainei doar cca. 2500 km²). Astfel, prin Hotărârea din 3 februarie 2009, România a obţinut 9700 km², deci de 2 ori şi jumătate mai mult decât ce propunea fosta Uniune Sovietică.

– Este un rezultat obţinut prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional, ceea ce confirmă faptul că pentru un stat de talia României, dreptul internaţional multiplică exponenţial eficienţa acţiunii de politică externă pentru atingerea obiectivelor de interes naţional. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba prezidează mâine Consiliul Afaceri Generale (CAG). CFM 2021-2027 și documentul privind o Europă durabilă până în 2030, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida marți, 19 ianuarie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe agenda miniștrilor se va afla o dezbatere de orientare privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Consiliul va discuta, de asemenea, despre proiectul adnotat de ordine de zi al următorului Consiliu European, care va avea loc în perioada 21-22 martie 2019.

Miniștrii vor avea un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecție intitulat ”Către o Europă durabilă până în 2030”, care a fost publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie 2019.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În cadrul CAG va fi abordat și stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 7 privind statul de drept în Polonia și privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: România dorește să arate instituțiilor europene că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că vrea să fie mai aproape de Europa

Published

on

Guvernul României va continua să ajute Republica Moldova, iar reprezentanții Excutivului de la București vor pleda în plenul instituțiilor europene pentru aceată țară, a declarat premierul Viorica Dăncilă luni, la acea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, informează Agerpres.

Dăncilă a completat că agreează ideea unei ședințe de guvern comune, la care să fie prezenți și reprezentanți ai autorităților locale.

”Avem o relaţie foarte bună cu Guvernul Republicii Moldova. Am făcut împreună o şedinţă de guvern comună, iar ideea dumneavoastră de a face încă o şedinţă la care să participe cele două guverne şi, bineînţeles, autorităţile locale este o idee foarte bună. Încercăm să ajutăm Republica Moldova, atât prin proiectele Guvernului, prin ajutorul dat de Guvern, dar şi prin eforturile pe care le vom depune în cadrul Preşedinţiei rotative (a Consiliului UE – n.r.), să arătăm că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că Republica Moldova vrea să fie mai aproape de Europa, iar noi vom fi avocaţii şi vom vorbi în plenul instituţiilor europene pentru Republica Moldova”, a subliniat Viorica Dăncilă.

Parteneriatul Estic, inițiativă europeană din care face parte și Republica Moldova, reprezintă una dintre prioritățile principale ale României la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Published

on

Foto: Eugen Teodorovici/Facebook

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), mandatul acestuia va începe în luna mai şi se va încheia în 2020, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cel mai înalt reprezentant al României la BERD, a obținut unul din cele 2 mandate de vicepreședinți, alături de ministrul Finanțelor din Lituania. Noul președinte ales al Consiliului Guvernatorilor va fi ministrul Finanțelor din Spania.

Desemnarea unei structuri de conducere formată exclusiv din reprezentanți ai unor state membre consolidează interesele Uniunii în cadrul BERD, chiar și în contextul ieșirii Marii Britanii din forul comunitar.

România, prin ministrul Eugen Teodorovici, asigură în prezent atât președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții , cât și pe cea a Consiliului pentru Afaceri Europene și Financiare (ECOFIN), în contextul Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Este o premieră de la aderarea României la Uniunea Europeană, când un oficial român deține în același timp cele mai înalte funcții în cadrul celor trei instituții europene de prestigiu.

Informații de background

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un important investitor instituțional in Romania. BERD deține un număr de 423 de proiecte, cu investiții nete de peste 8 miliarde de euro, atât în sectorul privat cat si cel public, in domenii precum energia, transportul si infrastructura municipală, precum şi în instituții financiare. România este membru BERD din anul 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanțelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Începând din anul 2011, țara noastră face parte dintr-o constituentă condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan şi Kîrgîzstan.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending