Connect with us

ROMÂNIA

Azi în istoria României: 10 ani de la unica extindere de drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918, prin câștigarea procesului ”Insula Șerpilor” împotriva Ucrainei

Published

on

România aniversează astăzi 10 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie în cauza “Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România contra Ucraina)”, moment când țara noastră a câștigat, la Haga, procesul cu Ucraina în dosarul Insula Șerpilor.

Astfel, pe 3 februarie 2009, România devenea mai mare cu 9700 km pătrați de spații maritime – platou continental și zonă economică exclusivă din Marea Neagră, unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918.

În Hotărârea pronunţată la 3 februarie 2009, Curtea a stabilit, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, traseul liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale celor două state. Cei 9.700 de km pătrați reprezintă 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12.200 km pătraţi.

Procesul, o dovadă că România își fondează politica externă pe respectarea dreptului internațional

Potrivit MAE, care a salutat duminică acest moment aniversar, ”recurgerea la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie a reflectat consecvenţa României în a-şi fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului internaţional şi de a urmări soluţionarea disputelor pe care le-ar avea cu alte state doar prin mijloace juridice, prin excluderea abordărilor unilaterale”.

În același timp, importanța Hotărârii în acest caz transcende relația bilaterală, reprezentând un model de soluționare a unei dispute prin mijloace pașniceîn baza aplicării dreptului internaţional, pentru întreaga regiune a Mării Negre, mai arată Ministerul Afacerilor Externe.

Bogdan Aurescu, eroul de la Haga

FOTO: CaleaEuropeană.ro

Acest rezultat major pentru politica externă contemporană a României se leagă de numele lui Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidențial pentru politică externă, fost ministru de Externe (2014-2015) și diplomat de carieră.

În perioada 2004-2009 Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție. De atunci este cunoscut în spațiul public drept “eroul de la Haga”.

Ce înseamnă această hotărâre pentru România? Câteva puncte cheie

– Înseamnă 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă ale României şi accesul la resursele acestor spaţii maritime. Dacă nu ar fi existat această Hotărâre, aceste resurse nu ar fi putut fi accesate.

– Înseamnă soluţionarea definitivă a unui diferend politic complicat, care a durat mai bine de 40 de ani (pentru că disputa privind delimitarea maritimă a bazinului de vest al Mării Negre a început în 1967, cu fosta URSS, şi a presupus 20 de ani de negocieri cu fosta URSS, 6 ani şi 34 de runde de negocieri cu Ucraina şi 4 ani, 4 luni şi 18 zile de confruntare juridică la CIJ). Este o soluţie definitivă, care nu mai poate fi nicicum schimbată sau pusă sub semnul întrebării (nici măcar de modificarea circumstanţelor, de exemplu aceea că ocuparea ilegală a Crimeei face ca o parte a spaţiilor maritime ale Ucrainei să fie controlată de facto de Rusia).

– A însemnat eliminarea acestei probleme complexe de pe agenda politică a celor două state vecine, deci a favorizat nivelarea asperităţilor din relaţia româno-ucraineană. Fără soluţionarea, în 2009, a acestui dosar, nu ar fi fost posibilă relansarea raporturilor cu Ucraina din perioada 2014-2015, e drept, în contextul conflictului privind Crimeea şi estul Ucrainei şi al susţinerii ferme şi principiale de către România a suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale, respectiv a aspiraţiilor sale europene. În acest cadru, rezolvarea dosarului delimitării prin recursul la CIJ are şi semnificaţia unui exemplu de soluţionare paşnică a diferendelor în regiunea Mării Negre, care nu duce lipsă de conflicte între statele regiunii – conflictul din Ucraina punând şi mai mult contrast din acest punct de vedere.

– Înseamnă o soluţie incontestabilă a acestei dispute, pentru că cea de-a 100-a Hotărâre a Curţii Mondiale, organul principal jurisdicţional al ONU, a fost adoptată cu unanimitate, în premieră în istoria CIJ, fără opinii separate sau declaraţii divergente ale judecătorilor, ceea ce indică soliditatea soluţiei (chiar şi judecătorul ad-hoc desemnat de Ucraina a votat în favoarea soluţiei care dă României 80% din zona disputată).

– Este o soluţie mult mai bună decât ar fi putut fi obţinut prin negocieri bilaterale: cea mai „bună” ofertă de compromis a celeilalte părţi a fost făcută în 1987 de către URSS şi ar fi dus, în cazul acceptării ei, la alocarea către România şi respectiv fosta Uniune Sovietică a unei zone de platou continental şi zonă economică exclusivă de câte aproximativ 4000 km² (în timp ce soluţia CIJ din 3 februarie 2009 a alocat Ucrainei doar cca. 2500 km²). Astfel, prin Hotărârea din 3 februarie 2009, România a obţinut 9700 km², deci de 2 ori şi jumătate mai mult decât ce propunea fosta Uniune Sovietică.

– Este un rezultat obţinut prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional, ceea ce confirmă faptul că pentru un stat de talia României, dreptul internaţional multiplică exponenţial eficienţa acţiunii de politică externă pentru atingerea obiectivelor de interes naţional. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea marți, 29 noiembrie 2022, consultări politice cu secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, cu prilejul vizitei pe care înaltul oficial american o efectuează în România, în marja participării la Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO și în contextul aniversării, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și SUA, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consultările dintre ministrul Bogdan Aurescu și secretatul de stat Antony Blinken vor marca aniversarea Parteneriatului Strategic România-SUA, care reprezintă un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României și a cărui aprofundare, pe toate dimensiunile sale, reprezintă un obiectiv al ambelor părți.

Vizita va oferi ocazia reconfirmării angajamentului bilateral solid pentru întărirea cooperării în promovarea proiectelor de interes în domeniile politic, securitar, militar, economic, energetic. Astfel, în cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Blinken vor trece în revistă stadiului cooperării bilaterale în domeniile de interes, inclusiv în baza priorităților stabilite cu ocazia vizitei ministrului Aurescu la Washington, în luna noiembrie 2021, precum creșterea prezenței militare a SUA în România, consolidarea posturii NATO în regiunea Mării Negre, procesul de aderare a României la OCDE și avansarea proiectelor comune din domeniul nuclear civil.  Ministrul Bogdan Aurescu va reitera, totodată, interesul României, ca Partener Strategic al SUA, pentru înregistrarea de progrese concrete în ce privește accederea țării noastre în programul Visa Waiver.

Vizita va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea atașamentului comun față de promovarea și consolidarea relației transatlantice și a rezilienței democratice.

De asemenea, vor fi abordate evoluțiile recente în materie de securitate, cu accent asupra regiunii Mării Negre și securității pe Flancul Estic al NATO, ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și eforturile comunității transatlantice de a gestiona impactul acesteia asupra securității regionale și a stabilității globale.

Întrevederea dintre cei doi oficiali se va concentra, astfel, și pe coordonarea bilaterală în vederea asistenței acordate Ucrainei și a implementării deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid. Discuțiile vor viza, de asemenea, evoluția situației regionale de securitate la Marea Neagră, cei doi oficiali urmând să efectueze un schimb de opinii cu privire la viitoarele evoluții și consecințele acestora în plan securitar mai larg asupra Europei și la nivel global.

Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta eforturile multidimensionale ale României de ajutorare a Ucrainei, inclusiv asistența umanitară acordată refugiaților din țara vecină și măsurile luate de Guvernul României pentru a facilita tranzitul produselor agricole ucrainene prin țara noastră, în scopul evitării unei crize alimentare globale.

De asemenea, în condițiile creșterii impactului agresiunii militare ruse asupra întregii regiuni a Mării Negre, ministrul afacerilor externe se va referi la miza susținerii vecinilor Ucrainei, cu accent pe Republica Moldova, context în care va sublinia rolul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, în care SUA joacă un rol important. Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta totodată sprijinul multidimensional acordat de România statului vecin.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

În primele 10 luni ale anului 2022, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 12 operaţiuni comune, organizate sub egida Frontex la toate tipurile de frontiere externe – terestre, maritime şi aeriene – ale UE, informează Ministerul Afacerilor Interne.

În cadrul operaţiunilor Frontex au fost detaşate nave maritime de supraveghere, precum şi autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune și 161 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri.

Obiectivul principal al Poliţiei de Frontieră Române, în activităţile Frontex, este să participe la efortul comun al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea securizării frontierelor externe ale UE, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi creşterea siguranţei cetăţeanului european prin combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

România se află, în prezent, pe locul 2 din punct de vedere al contribuției cu personal la FRONTEX, cu 219 membri în ceea ce priveşte personalul operațional al Corpului Permanent şi pe locul 3 din punct de vedere al personalului de la sediul Agenției, cu 102 angajați (din care 31 sunt experţi naţionali detaşaţi).

Exemple relevante de misiuni desfășurate de Poliția de Frontieră sub egida FRONTEX

Garda de Coastă a participat, în perioada iulie – noiembrie 2022, cu o navă maritimă de supraveghere, la Operaţiunea Comună „THEMIS” 2022.

Operaţiunea s-a desfăşurat în zona Calabria – Crotone, Italia, unde nava Poliţiei de Frontieră Române a executat misiuni de patrulare, cercetare, căutare şi salvare în Marea Mediterană, la frontiera maritimă din sudul Italiei, alături de forţele de poliţie şi de impunere a legii ale tuturor statelor membre U.E. participante la misiune.

În cadrul misiunilor desfăşurate, poliţiştii de frontieră români au salvat, transbordat şi transportat 484 de persoane care se aflau în pericol la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni – supraaglomerate, ce navigau în Marea Mediterană. Acestora li s-au acordat îngrijiri medicale de urgenţă, precum şi hrană şi apă. Ulterior, au fost predate autorităţilor italiene pentru efectuarea formalităţilor specifice.

De asemenea, în zona de competență a Gărzii de Coastă, se află în desfășurare operațiunea comună Frontex ”MMO Black Sea 2022”, în cooperare cu autoritățile de frontieră din Bulgaria și cu implicarea Agenţiei Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA).

”Multipurpose Maritime Operation in the Black Sea 2022” (Operațiunea Maritimă cu Scopuri Multiple la Marea Neagră 2022) este organizată sub coordonarea Agenției Frontex, în perioada 10.08 – 31.11.2022, în Marea Neagră.

Obiectivele operaționale specifice ale operațiunii MMO Black Sea 2022 sunt prevenirea, detectarea și combaterea migrației ilegale, a activităților de pescuit ilegal, poluării marine, combaterea criminalității organizate și a activităţilor teroriste transfrontaliere.

Garda de Coastă este implicată în activitățile specifice ale operațiunii cu un număr total de 22 de nave (la Grupul Naval Constanța, la Grupul Naval Mangalia și Grupul Naval Sulina).

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est, potrivit unui mesaj transmis pe pagina sa de Facebook. Liderul social-democrat a declarat, totodată, că stânga românească și PSD au primit o nouă recunoaștere internațională prin această numire. 

 

„Îi mulțumesc premierului spaniol Pedro Sanchez pentru încrederea pe care mi-a acordat-o pentru a fi alături de domnia sa în următorul mandat pe care îl va avea ca președinte al Internaționalei Socialiste. Acest post de vicepreședinte la nivelul Europei Centrale și de Est mă onorează și se datorează eforturilor făcute de #PSD, de toți colegii mei, în ultimii ani, în interiorul familiei noastre politice social-democrate. Este o nouă recunoaștere la nivel internațional a Partidului Social Democrat, după ce, în această toamnă, am obținut un post de vicepreședinte în conducerea PES prin europarlamentarul Victor Negrescu”, a afirmat Marcel Ciolacu.

De asemenea, acesta a amintit că PSD este partidul care a integrat România în UE și NATO.

„Cu PSD la guvernare se ridică MCV și avem o șansă foarte bună să aderăm la Schengen. Vom continua să fim aproape de toți colegii noștri social-democrați europeni pentru îndeplinirea obiectivelor noastre naționale alături și prin Internationala Socialistă. Uniți și puternici pentru România!”, a mai punctat președintele PSD.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA4 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL18 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.23 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending