Modelul polonez poate fi aplicat în România ca soluție pentru criza accentuată de pe piața muncii, este sugestia dată României și altor state de Comisia pentru Migrație, Refugiați și Persoane Strămutate a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cea mai recentă rezoluție adoptată marți, 25 iunie, de către acest organism are în vedere menținerea ritmului creșterii economice, diminuarea impactului lipsei forței de muncă și păstrarea legătutii cu propriii cetățeni plecați peste hotare în căutarea unui loc de muncă, potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeana.ro

Raportul APCE privind migrația muncii a fost realizat în coordonarea deputatului PNL Ionuț Stroe, în ultimul an și jumătate.

„Evoluția oarecum naturală a României, după ce a fost sursă masivă de emigrație, este să devină țară de destinație pentru forța de muncă. Cu cât acest lucru este înțeles mai repede, cu atât mai bine ne vom putea pregăti politicile și strategiile și cu atât mai mari vor fi beneficiile pentru România. Este necesară o abordare pro-activă. Dacă nu luăm măsuri într-un timp scurt, riscăm să pierdem cu totul potențialul de creștere economică, în condițiile în care sectorul privat resimte cel mai acut lipsa de angajați. Polonia este deja înaintea noastră cu aproape 2 milioane și jumătate de lucrători rezidenți, veniți din țări precum Ucraina, Rusia, Tadjikistan sau chiar Filipine. Numai în 2018, Polonia a emis aproape 600.000 de permise de muncă pentru străini, în timp ce România a emis ceva mai puțin de 3000”, afirmă Ionuț Stroe, raportor APCE.

Polonia a implementat în ultimii ani un sistem prin care a facilitat lucrătorilor extra-comunitari un acces rapid și debirocratizat pe piața muncii. Aceasta a rezolvat o parte din problema unor domenii care s-au ciocnit de problema mai largă a depopulării și lipsei muncitorilor calificați. În același timp, Polonia a implementat programe pro-active prin care a încurajat legăturile cu propria diasporă din vestul Europei, programe care ar putea fi folosite ca model de succes și în cazul României.

„Nu există un glonț de argint aici, prin care să se rezolve deodată toate problemele. Este nevoie de acțiune concertată generală. În Raport am arătat că țările de origine a migrației, precum România, pot face mai mult pentru a utiliza experiența și aptitudinile celor plecați la muncă, nu doar resursele lor financiare. Între direcțiile recomandate mai multor țări se află îmbunătățirea climatului pentru afaceri și a celui social, în general, precum și reducerea corupției”, a mai spus Ionuț Stroe.

Luând în considerare date ale ONU, raportul afirmă că din punct de vedere demografic „Europa ar putea să beneficieze din migrația muncii, care ar putea după un timp să ajute la inversarea trendului de îmbătrânire a populației”.

Rezoluția finală vorbește și despre nevoia urgenței acțiunii în statele de origine, precum România, în a sprijini familiile unde unul dintre părinți este plecat sau unde copiii sunt lăsați singuri, în grija altor rude. Statele sunt încurajate să creeze sisteme de sprijin, prin consiliere psihologică, integrare în școală sau asistență directă pentru copiii fără ajutor.

Raportul calculează un număr de 11 milioane de migranți, în ultimii ani, doar din cele 4 țări studiate în adâncime: Ucraina, Polonia, România și Moldova.

Rezoluția finală identifică atât efecte pozitive, cât și negative ale migrației forței de muncă și cere „acțiuni concertate” pentru a reduce impactul negativ, atât în țările de origine, cât și în cele de destinație. Între beneficiile migrației muncii sunt punctate: remitențele (sumele de bani periodice) către familiile din țara de origine care contribuie la economia locală, reducerea șomajului în țara de origine și, astfel, reducerea unor tensiuni sociale, obținerea unor noi aptitudini de către angajații care pot reveni în țară și aduc astfel beneficii multiplicatoare economiei. Între efectele negative sunt enumerate: scăderea generală a populației, familiile care sunt descompletate și copiii abandonați, schimbarea structurii sociale prin îmbătrânirea populației și destabilizarea sistemelor sociale (mai puțini contributori – mai mulți beneficiari), scăderea forței de muncă ce deține calificări (exodul de creiere).

Integrarea socială a migranților prin orice măsuri, recunoașterea calificărilor, bazele de date cu oportunitățile de muncă, eliminarea sau scăderea barierelor pentru muncitorii sezonieri sau armonizarea procedurilor pentru transferul forței de muncă sunt câteva soluții recomandate, în Rezoluția finală, statelor de destinație, pentru a culege cele mai bune rezultate ale fenomenului migrației forței de muncă.

Votul electronic la distanță este cea mai bună soluție pentru asigurarea corectitudinii și rapidității proceselor electorale, este mesajul transmis de USR, ai cărei reprezentanți în Parlamentul României au cerut comisiei de specialitate să găsească o soluție viabilă pentru implementarea acestui sistem cât mai repede, până luna viitoare, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Senatorul Radu Mihail și deputatul Tudor Benga, reprezentanții USR în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală, au participat joi la prima şedinţă a comisiei.

USR consideră că este esențial ca, până pe data de 5 iulie, Comisia să reușească să redacteze un proiect viabil care să reglementeze nu numai desfăşurarea procesului electoral în afara ţării, dar și în România. Propunerea USR ține cont de faptul că în Parlament se află deja inițative legislative pe care Uniunea Salvați România le-a propus și care pot asigura un vot corect și sigur atât în țară, cât și în străinătate.

„USR a propus în repetate rânduri modificarea sistemului de votare, fie prin metoda votului prin corespondență, fie cu ajutorul votului electronic la distanță, astfel încât să asigurăm tuturor românilor – indiferent că trăiesc în România sau oriunde altundeva – dreptul lor fundamental de a vota. Acum, trebuie să găsim o soluție rapidă, sigură și eficientă pentru votul pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului acesta, dar votul electronic la distanță la toate alegerile, europarlamentare, parlamentare, locale și prezidențiale, reprezintă cea mai bună soluție pe termen lung”, spune deputatul USR Tudor Benga.

„Am avut zeci de întâlniri cu români din Diaspora care ne-au înaintat propuneri pentru modernizarea sistemului de vot și vom face tot ce ne stă în putință ca aceste propuneri să se regăsească în proiectul de lege. Nu putem rămâne captivi mentalității PSD, care ne vrea în secolul XIX”, declară și senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail.

Următoarea şedinţă a Comisiei va avea loc luni, 24 iunie 2019, la ora 14,00, fiind invitaţi reprezentanţi ai Autorității Electorale Permanente, MAE, MAI, Ministerului Justiţiei şi Ministerului românilor de pretutindeni.

Specialiști din diferite domenii de activitate, universitari, intelectuali și oameni de cultură, diplomați, magistrați, oameni din mediul de afaceri, dar și personalități ale vieții publice au semnat vineri, la Cluj Napoca, Actul Constitutiv al Inițiativei pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), asociație civică națională cu sediul la Cluj, creată pentru promovarea valorilor europene în România, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Printre fondatori, persoane s-au remarcat în ultimii ani prin promovarea principiilor și atitudinilor specifice culturii democratice europene, se numără Valentin Naumescu (președintele Asociației, conferențiar universitar la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Cristi Danileț (vicepreședinte, judecător al Tribunalului Cluj), Siegfried Mureșan (vicepreședinte, europarlamentar din partea PNL, vicepreședinte al Partidului Popular European), Ramona Strugariu (vicepreședinte, europarlamentar din partea Alianței USR-PLUS), Raluca Prună (vicepreședinte), Lucian Leuștean (vicepreședinte, profesor universitar la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iași), Vasile Popovici (vicepreședinte, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara), și Adrian Baboi-Stroe (director de programe, expert în politici publice).

Declarația Fondatoare și lista membrilor fondatori sunt disponibile aici.

În cadrul unei întâlniri cu presa, profesorul Valentin Naumescu a prezentat obiectivele și planurile de viitor ale organizației, cuprinse în Declarația Fondatoare a Asociației, precum și motivația care a stat la baza inițiativei. Principalul obiectiv pe care, de altfel, ICDE și-l asumă ca adevărata sa identitate organizațională este România Europeană, înțeleasă ca opțiune intelectuală, educațională, culturală și politică, fiind susținută la diferite niveluri și de diferiți actori din societatea noastră, nu doar de partide și nu doar cu ocazia campaniilor electorale. Proiectul România Europeană nu este ales în mod întâmplător, el venind în întâmpinarea opțiunii clare pentru continuarea parcursului european al țării noastre, manifestate cu ocazia referendumului și alegerilor europarlamentare din 26 mai. În acest sens, asociația își propune să promoveze în mod activ valorile fundamentale ale Uniunii Europene prin mecanismele culturii democratice în deplină consonanță cu drepturile și libertățile prevăzute în Constituția României.

Întrebat de activitățile pe care le are în vedere România Europeană, Valentin Naumescu a subliniat că sunt vizate, în principal, proiecte civice de educație și cultură politică, organizarea de școli de vară anuale, luări de poziții publice și reacții la tentativele de încălcare a valorilor europene, programe de explicare și popularizare a instituțiilor și politicilor Uniunii Europene, traininguri pentru organizațiile de tineret ale partidelor politice, colaborarea cu alte organizații civice românești și europene, propuneri de politici publice, dezbateri și mese rotunde pe teme de actualitate internă și ale Uniunii Europene etc.

În cadrul întâlnirii, a mai luat cuvântul vicepreședintele Cristi Danileț, care a evidențiat derapajele de la principiile statului de drept și valorilor europene înregistrate în ultimii doi ani în politicile judiciare, în special în materie penală. „Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, nu s-a produs și integrarea propriu-zisă. Acesta este un proces de durată ce presupune nu doar adaptarea legislației la Acquis-ul European, ci și o modernizare a instituțiilor publice care trebuie să deservească cetățeanul conform standardelor europene”, a menționat cunoscutul magistrat clujean.

La rândul său, profesorul Lucian Leuștean, coordonatorul filialei Iași a ICDE, a subliniat faptul că proiectele asociației nu trebuie să se adreseze doar mediilor academic și politic, ci întregii societăți, atât în orașele mari ale țării, cât și în orașele mai mici și mediul rural.

Primul proiect anunțat este Școala de vară „România și Agenda Europeană”, care se va desfășura în perioada 16-18 august la Cluj, adresată tinerilor, la care vor fi invitați specialiști consacrați în tematicile europene și lideri politici recunoscuți pentru susținerea constantă a valorilor europene în România.

România Europeană adresează un apel la implicare civico-politică tuturor cetățenilor care doresc să se alăture organizației, care cred în valorile fundamentale ale Uniunii Europene, în necesitatea consolidării culturii democratice și împărtășesc aceleași aspirații privind viitorul european al României în spațiul politic, economic, strategic și cultural occidental.