Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

Bilanțul Programului Operațional Capital Uman (POCU) pe anul 2018: 654 milioane euro solicitați la rambursare, 65% rata de contractare, 21,6 % rata de absorbție

Published

on

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman (AM POCU) a transmis marți Autorităţii de Certificare din Ministerul Finanţelor Publice, o nouă declarație de cheltuieli pentru rambursarea a 411 milioane de euro, anunță Ministerul Fondurilor Europene prin intermediul unui comunicat în care este prezentant bilațul POCU pentru anul 2018.

”Valoarea totală a sumei ce urmează să fie rambursată României, prin POCU, ajunge astfel la 654 milioane euro pentru anul 2018, ceea ce conduce la o rată de absorbție curentă de 15%. Adăugând prefinanțările primite de la CE, în valoare de 276 mil. euro pe acest Program, valoarea totală a absorbției ajunge la 21.6% din alocare”, mai este precizat în sursa amintită mai sus care completează că aceste cifre ”confirmă obiectivele de absorbție asumate de România pentru acest an prin Programul Operațional Capital Uman”.

În comunicat mai este menționat că ”la nivelul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman s-au semnat contracte de finanţare pentru 978 proiecte, în valoare eligibilă totală de 3.2 miliarde de euro. Rata de contractare a ajuns astfel la 65%.Plățile efectuate către beneficiari însumează 768 milioane euro. Sumele reprezintă cheltuielile eligibile efectuate din fonduri europene pentru proiectele derulate de beneficiari pentru educație, incluziunea socială, sănătate, antreprenoriat și asistență socială”, mai este arătat în document.

”Programul Operațional Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de România în domeniul resurselor umane, reducând diferențele de dezvoltare economică şi socială dintre România şi alte State Membre ale UE.POCU beneficiază de 4.3 miliarde de euro în actuala perioadă de programare”, conchide sursa amintită.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMUNICATE DE PRESĂ

Marian Petrache, preşedinte CJ Ilfov, cere Guvernului să finanţeze proiectele ilfovene privind infrastructura educaţională

Published

on

© Calea Europeana

Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, susţine că a făcut solicitare către Ministerul Educaţiei să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene în ceea ce priveşte infrastructura educaţională.

„Am cerut azi (luni, n.r) printr-o scrisoare trimisă Ecaterinei Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale, ca Guvernul să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene de investiţii în infrastructura educaţională – clădiri şi dotări – care au fost evaluate deja în cadrul Programului Operaţional Regional, dar pentru care nu mai sunt disponibile alocări europene”, susţine Marian Petrache, prin intermediul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, primăriile din Ilfov şi Bucuresti au depus, în cadrul Programului Operaţional Regional, pe axele dedicate infrastructurii educaţionale, proiecte în valoare de 109,7 milioane de euro, iar alocarea pentru regiunea Bucureşti-Ilfov a fost de peste 37 milioane de euro.

„În perioada de pregătire, proiectele de investiţii au primit aviz de oportunitate de la Ministerul Educaţiei Naţionale, ceea ce înseamnă că instituţia a considerat necesare investiţiile respective. Proiectele au trecut şi de evaluarea tehnico-financiară făcută de Agenţia de Dezvoltare Regională, care le-a considerat fezabile. Solicit, de asemenea, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice urgentarea semnării contractelor de finanţare, pentru proiectele ce se încadrează în limita a 200%, din alocarea pentru regiunea Bucureşti Ilfov, conform prevederilor legale în vigoare”, mai precizează Marian Petrache.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Camera de Comerț și Industrie a României a lansat o platformă de informare și dialog pentru oamenii de afaceri privind Acordul UE-Japonia, cea mai mare înțelegere economică din istoria Uniunii Europene și a Japoniei

Published

on

© European Parliament

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat o platformă de informare și dialog dedicată oamenilor de afaceri pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE), cel mai cuprinzător acord economic încheiat până acum de UE sau Japonia, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR a lansat, în premieră în România, o platformă online de informare și dialog unde antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări. CCIR se angajează să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

CCIR, în parteneriat cu Ambasada Japoniei la București, se implică activ, prin diverse acțiuni, în promovarea și diseminarea informațiilor referitoare la acordul de parteneriat economic cu Japonia și implicit subliniază avantajele care vin odată cu implementarea acestui acord, în România.

Citiți și O nouă pagină în evoluția comerțului liber global: A intrat în vigoare acordul UE-Japonia, cea mai amplă înțelegere bilaterală negociată vreodată de Uniunea Europeană

APE va crea o zonă comercială imensă, cu 600 de milioane de persoane, reprezentând aproximativ 30% din PIB-ul mondial. Principalul său rol este sporirea creșterii economice dintre UE și Japonia, eliminând barierele comerciale pe care le întâmpină sectorul de afaceri atunci când comercializează bunuri și servicii sau când fac investiții.

Având în vedere că 75,8% din comerțul României se face la nivel intracomunitar, CCIR consideră deosebit de importantă sprijinirea intensificării procesului de negociere a condițiilor acordurilor de liber schimb ale UE cu țări terțe.

În contextul APE, România ar putea dezvolta noi orizonturi pentru a-și consolida relațiile bilaterale cu Japonia, adaptate la realitățile momentului. Japonia este cel de-al 13-lea cel mai mare partener comercial al României în afara UE. Valoarea exporturilor românești către Japonia urcă la 233 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor românești din Japonia este de aproximativ 346 milioane de euro.

Cele trei sectoare principale care vor fi vizate de dispozițiile prezentului acord sunt sectorul auto, electronic și agricol.

APE aduce o serie de avantaje atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Astfel, tarifele pentru 99% din exporturile UE către Japonia vor fi eliminate, Japonia va elimina taxele vamale pentru 97% din mărfurile importate din UE, iar exportatorii din UE vor economisi aproximativ 1 miliard de euro pe an reprezentând taxe vamale. 

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Ludovic Orban: Președinția română a Consiliului UE și reprezentanții PSD în Parlamentul European au trădat interesele consumatorilor români în lupta împotriva dublului standard

Published

on

@TNL/ Facebook
Preşedintele Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, a declarat, joi, la Craiova, că reprezentanţii PSD i-au trădat pe consumatorii români  și i-au mințit pe aceștia că au obținut cele mai bune rezultate pentru protejarea intereselor lor în timp ce au permis perpetuarea dublului standard la produsele care se vând în Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro
Liderul liberalilor din România a declarat că eurodeputații din formațiunea sa politică au votat împotriva directivei de combatere a dublului standard la produsele comercializate în UE deoarece aceasta nu proteajeză pe deplin interesele consumatorilor, blamând Președinția Consiliului UE, la nivel ministerial, pentru aprobarea acestor scăpări. 
,,În Parlamentul European, a fost în dezbatere directiva de combatere a dublului standard, privitor la produsele care se vând în Uniunea Europeană. Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei directive și considerăm că Guvernul României, reprezentat în cadrul negocierilor tripartite la nivelul Consiliului Uniunii Europene – stiți foarte bine că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene – la nivelul negocierilor tripartite, Consiliul Uniunii Europene, care pe această directivă trebuia condus de ministrul Bădălău, cel care s-a făcut de râs la audierile din Comisia din Parlamentul European, practic, a trădat interesele consumatorilor români, permițând adoptarea unui text în cadrul acestei directive, care permite perpetuarea dublului standard, lăsând portiță legală pentru producătorii care utilizează acest dublu standard, adică folosesc produse de calitate inferioară sub aceeași marcă pe piețele din Europa, care au putere de cumpărare mai mică”, a afirmat Orban.

Ludovic Orban a punctat faptul că eurodeputații liberali au sancționat practică neloială a introducerii pe piața din estul UE a unor produse de calitate inferioară, dar reprezentanții Consiliului și eurodeputații puterii de la București prezenți în Parlamentul European nu au făcut nimic în acest sens.

,,Punctul nostru de vedere a fost clar, că trebuie interzisă această practică, că această practică este neloială și că trebuie sancționată drastic. La negocierile dintre Consiliul Uniunii Europene, repet, condus de către ministrul Bădălău, care oricum habar nu are pe ce lume se află, cred că nici nu știe că s-a adoptat această directivă. Textul care a fost aprobat lasă în anumite situații din motive obiective (..), lasă portiță pentru menținerea dublului standard, adică nu numai că nu s-au bătut reprezentanții PSD la nivelul Uniunii Europene să combată această practică și, în timp ce acasă îi mint pe români că ei se bat pentru combaterea dublului standard, ei de fapt, au permis dublul standard”, precizează șeful PNL.
Pe de altă parte, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană că experții din partea Consiliului UE au făcut tot ce au putut în cadrul negocierilor pentru a asigura cele mai bune standarde de calitate și aplicarea egală a acestora pentru produsele consumate de toți cetățenii UE, indiferent de statul membru în care s-ar afla. De altfel, aceleași surse au punctat faptul că, fără implicarea îndeaproape a Președinției române a Consiliului UE, forma directivei ar fi fost și mai puțin favorabilă luptei împotriva dublului standard la alimente. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending