Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, susţine că a făcut solicitare către Ministerul Educaţiei să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene în ceea ce priveşte infrastructura educaţională.

„Am cerut azi (luni, n.r) printr-o scrisoare trimisă Ecaterinei Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale, ca Guvernul să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene de investiţii în infrastructura educaţională – clădiri şi dotări – care au fost evaluate deja în cadrul Programului Operaţional Regional, dar pentru care nu mai sunt disponibile alocări europene”, susţine Marian Petrache, prin intermediul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, primăriile din Ilfov şi Bucuresti au depus, în cadrul Programului Operaţional Regional, pe axele dedicate infrastructurii educaţionale, proiecte în valoare de 109,7 milioane de euro, iar alocarea pentru regiunea Bucureşti-Ilfov a fost de peste 37 milioane de euro.

„În perioada de pregătire, proiectele de investiţii au primit aviz de oportunitate de la Ministerul Educaţiei Naţionale, ceea ce înseamnă că instituţia a considerat necesare investiţiile respective. Proiectele au trecut şi de evaluarea tehnico-financiară făcută de Agenţia de Dezvoltare Regională, care le-a considerat fezabile. Solicit, de asemenea, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice urgentarea semnării contractelor de finanţare, pentru proiectele ce se încadrează în limita a 200%, din alocarea pentru regiunea Bucureşti Ilfov, conform prevederilor legale în vigoare”, mai precizează Marian Petrache.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat o platformă de informare și dialog dedicată oamenilor de afaceri pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE), cel mai cuprinzător acord economic încheiat până acum de UE sau Japonia, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR a lansat, în premieră în România, o platformă online de informare și dialog unde antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări. CCIR se angajează să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

CCIR, în parteneriat cu Ambasada Japoniei la București, se implică activ, prin diverse acțiuni, în promovarea și diseminarea informațiilor referitoare la acordul de parteneriat economic cu Japonia și implicit subliniază avantajele care vin odată cu implementarea acestui acord, în România.

Citiți și O nouă pagină în evoluția comerțului liber global: A intrat în vigoare acordul UE-Japonia, cea mai amplă înțelegere bilaterală negociată vreodată de Uniunea Europeană

APE va crea o zonă comercială imensă, cu 600 de milioane de persoane, reprezentând aproximativ 30% din PIB-ul mondial. Principalul său rol este sporirea creșterii economice dintre UE și Japonia, eliminând barierele comerciale pe care le întâmpină sectorul de afaceri atunci când comercializează bunuri și servicii sau când fac investiții.

Având în vedere că 75,8% din comerțul României se face la nivel intracomunitar, CCIR consideră deosebit de importantă sprijinirea intensificării procesului de negociere a condițiilor acordurilor de liber schimb ale UE cu țări terțe.

În contextul APE, România ar putea dezvolta noi orizonturi pentru a-și consolida relațiile bilaterale cu Japonia, adaptate la realitățile momentului. Japonia este cel de-al 13-lea cel mai mare partener comercial al României în afara UE. Valoarea exporturilor românești către Japonia urcă la 233 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor românești din Japonia este de aproximativ 346 milioane de euro.

Cele trei sectoare principale care vor fi vizate de dispozițiile prezentului acord sunt sectorul auto, electronic și agricol.

APE aduce o serie de avantaje atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Astfel, tarifele pentru 99% din exporturile UE către Japonia vor fi eliminate, Japonia va elimina taxele vamale pentru 97% din mărfurile importate din UE, iar exportatorii din UE vor economisi aproximativ 1 miliard de euro pe an reprezentând taxe vamale. 

Ludovic Orban a punctat faptul că eurodeputații liberali au sancționat practică neloială a introducerii pe piața din estul UE a unor produse de calitate inferioară, dar reprezentanții Consiliului și eurodeputații puterii de la București prezenți în Parlamentul European nu au făcut nimic în acest sens.