Președintele Klaus Iohannis a vizitat luni Zona Demilitarizată dintre sudul și nordul peninsulei coreene, în contextul vizitei oficiale pe care o efectuează până miercuri în Coreea de Sud în scopul consolidării parteneriatului strategic dintre România și prima țară asiatică cu care Bucureștiul a încheiat un astfel de parteneriat.

“Astăzi am vizitat, de asemenea, zona demilitarizată”, a scris Iohannis, pe Twitter, precizând că i-a fost făcută o prezentare cu privire la provocările în materie de securitate către generalul american Paul LaCamera, comandantul Națiunilor Unite și al Forțelor SUA în Coreea de Sud.

Today I also visited the Demilitarized Zone and received a briefing from UNC/CFC/USFK Commander, General Paul LaCamera, on the security challenges. pic.twitter.com/sWmbpnJCgD

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 22, 2024

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în perioada 22-24 aprilie 2024, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitația președintelui Yoon Suk Yeol, context în care cei doi șefi de stat vor adopta Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, Coreea de Sud fiind prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008.

Intensificarea contactelor politico-diplomatice dintre cele două state, trendul pozitiv al schimburilor comerciale bilaterale, precum și multitudinea domeniilor în care există potențial și interes reciproc de colaborare reprezintă principalele premise care fundamentează decizia de a consolida Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Coreea, cu prilejul vizitei oficiale la Seoul, prima la nivel de șef de stat din ultimii 16 ani. De altfel, cei doi lideri au avut o întrevedere bilaterală anul trecut, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, discuție ce a avut loc în contextul în care sud-coreenii au anunțat o finanțare de 75 de milioane de euro pentru reactoarele modulare din România.

În acest context, va fi adoptată la cel mai înalt nivel „Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea”, un document care va stabili direcțiile principale de cooperare vizate de ambele părți pentru următorii 10 ani.

Marți, 23 aprilie 2024, președintele Klaus Iohannis va fi primit de Președintele Yoon Suk Yeol. Consultările politice dintre cei doi șefi de stat vor viza teme privind consolidarea Parteneriatului Strategic, cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, principalele provocări din plan regional și global, precum și impulsionarea ariilor sectoriale, cu accent pe intensificarea comerțului și a investițiilor în domeniul energiei verzi și nucleare, al noilor tehnologii, IT&C, al mediului și gestionării schimbărilor climatice, în cel al infrastructurii, al sănătății, al educației sau alte noi domenii. Va fi evidențiată și legătura specială pe care schimburile interumane și culturale, care se bucură de o creștere remarcabilă în ultimii ani, o reprezintă pentru cele două state.

În prezența celor doi lideri vor fi semnate o serie de documente relevante pentru consolidarea relației bilaterale, vizând: apărarea, energia nucleară, investițiile și comerțul exterior, cooperarea în situații de urgență și managementul dezastrelor, cooperarea în domeniile culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe șeful statului la Seul fac parte și membri ai Guvernului României, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul energiei, Sebastian Burduja, și secretarul de stat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

În cadrul vizitei oficiale în Republica Coreea, președintele Iohannis va avea o întrevedere cu prim-ministrul Han Duck-soo, prilej pentru a puncta principalele obiective ale relației economice bilaterale și pentru a evalua rezultatele celui de-al X-lea Comitet Mixt pentru Cooperare Industrială (Seoul, 25 martie 2024).

Miercuri, 24 aprilie 2024, șeful statului va vizita Complexul de producție Doosan Enerbility, Changwon (Busan), unde va avea o serie de discuții cu principalii factori de conducere referitoare la noile provocări și oportunități în domeniul energiei regenerabile și al reactoarelor modulare mici (SMR).

Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Coreea, șeful statului va avea întâlniri cu reprezentanți ai comunității românești și ai mediului de afaceri și va vizita expoziția de artă tradițională românească „Insight Romania”.

Vineri, 19 aprilie 2024, și luni, 22 aprilie 2024, ICI București a participat la două sesiuni din cadrul Bucharest Leaders’ Summit, eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Media Group MediaUno și Institutul Național de Statistică.

Potrivit unui comunicat al institutului, subiectele abordate au fost ”Conectăm viitorul: Digitalizarea și securitatea cibernetică a României” și „Orizonturi noi: Catalizarea progresului prin cercetare și inovare”.

”Participarea noastră la Bucharest Leaders’ Summit reprezintă o oportunitate de a contribui la dezbaterile despre viitorul digital al României și despre rolul cercetării și inovării în progresul societății noastre. Ne-am bucurat să împărtășim perspective și să colaborăm cu alte entități din domeniul public și privat pentru a identifica soluții și strategii comune în aceste domenii vitale pentru dezvoltarea țării noastre”, a subliniat Adrian-Victor Vevera, directorul general al ICI București.

Tema sub care se desfășoară grupuri de lucru în perioada 3-26 aprilie este „Licence for a better world”, cu scopul de a redefini paradigmele de leadership și inovație globală.

”Bucharest Leaders’ Summit: Licence for a Better World” se angajează să acopere un spectru larg de subiecte, stimulând dezbateri de înalt nivel și explorând o varietate de domenii de interes național și global: de la securitate, diplomație, și relații internaționale, la energie, agricultură, digitalizare și securitate cibernetică, finanțe și bănci, educație, cercetare, inovare, sănătate, demografie, transport, construcții și până la egalitatea de gen.

În 2023, în zona euro, ponderea deficitului guvernamental din PIB a scăzut de la 3,7% în 2022 la 3,6%, iar în UE a crescut de la 3,4% la 3,5%, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut de la 90,8% la sfârșitul anului 2022 la 88,6% la sfârșitul anului 2023, iar în UE de la 83,4% la 81,7%.

În 2023, toate statele membre, cu excepția Ciprului și Danemarcei (ambele +3,1%), a Irlandei (+1,7%) și a Portugaliei (+1,2%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4%), Ungaria (-6,7%) și România (-6,6%). Unsprezece state membre au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB.

Referitor la țara noastră, deficitul guvernamental a crescut de la 88,6 miliarde de lei în 2022 (6,2%) la 106,5 miliarde de lei în 2023 (6,6%). Această dinamică se reflectă și în datoria guvernamentală, care s-a aflat și ea pe un tren ascendent, de la 47,5% din PIB în 2022 (665,4 miliarde de lei, valoare nominală), la 48,8% din PIB în 2023 (783,5 miliarde de lei, valoare nominală).

© Eurostat

La sfârșitul anului 2023, cele mai mici ponderi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%), Danemarca (29,3%), Suedia (31,2%) și Lituania (38,3%). Treisprezece state membre aveau o rată a datoriei publice mai mare de 60% din PIB, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Grecia (161,9%), Italia (137,3%), Franța (110,6%), Spania (107,7%) și Belgia (105,2%).

În 2023, cheltuielile publice din zona euro erau echivalente cu 50,0% din PIB, iar veniturile publice cu 46,4%. Cifrele pentru UE erau de 49,4% și, respectiv, 45,9%. Ratele veniturilor și cheltuielilor publice au scăzut atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu anul 2022.