Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Spoke to #Serbia’s President @avucic about tensions in northern #Kosovo. All sides must engage constructively in the EU-mediated dialogue, and solve differences through diplomacy. @NATO_KFOR stands ready to intervene if stability is jeopardised, based on its @UN mandate.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) August 3, 2022

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres. 

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Spoke to @albinkurti about the recent tensions in #Kosovo & the continued importance of our @NATO_KFOR mission. All sides must maintain calm, avoid unilateral actions & support EU-mediated dialogue. I remain in close contact w/both Pristina & Belgrade.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) August 2, 2022

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.