Cei mai mulți dintre miniștrii de externe din UE consideră că este în interesul vital al UE să convingă SUA să adopte o perspectivă europeană asupra conflictului din Ucraina.

Miniștrii de externe din UE și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și-au continuat joi discuțiile informale pe teme care afectează securitatea și stabilitatea Europei, arată un comunicat al președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.

În cea de-a doua zi a reuniunii informale Gymnich, subiectele-cheie au inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și relațiile transatlantice.

Întâlnirea șefilor diplomațiilor din UE reuniune la care au participat țările care aspiră la statutul de membru al UE, desfășurată la invitația ministrului Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe provocările la adresa politicii externe și de securitate europene, în special pe amenințările hibride.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Discuția privind Ucraina a avut loc într-un moment critic, în care se află în joc un acord de pace, a cărui formă va determina nu numai viitorul Ucrainei, ci și securitatea și stabilitatea întregii Europe.

Cei mai mulți participanți au fost de acord că lipsa de progrese în direcția păcii se datorează poziției intransigente a Rusiei, acțiunile acesteia confirmând că nu are nicio intenție reală de a înceta ostilitățile și de a căuta soluții diplomatice la conflict.

Miniștrii au subliniat că, pentru a ajunge la o încetare a focului care să deschidă calea către un acord de pace, statele UE trebuie să mențină un sprijin puternic – militar și economic – pentru Ucraina, sporind în același timp presiunea asupra Moscovei, în primul rând prin sancțiuni.

”Contrar părerii populare, Europa dă dovadă de unitate și consolidează sancțiunile împotriva Rusiei, iar aceste sancțiuni funcționează. Nu este o coincidență că Rusia cere ridicarea lor”, a subliniat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski.

Discuțiile au evidențiat faptul că Europa are de jucat un rol principal – nu doar ca vecin al Ucrainei, ci și ca purtător al sarcinii principale de a o sprijini.

”Sancțiunile trebuie să rămână în vigoare până când Rusia plătește pentru daunele pe care le-a provocat. Nu există negocieri privind Ucraina fără Ucraina și nu există negocieri privind securitatea europeană fără Europa”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Relațiile UE – SUA

Schimbul de opinii privind relațiile transatlantice s-a axat pe asigurarea securității Europei în contextul schimbărilor din politica externă și de securitate a SUA, inclusiv al angajamentului global redus.

Participanții au fost de acord că orientarea politicii americane către o mai mică concentrare asupra Europei și o promovare mai agresivă a intereselor SUA consolidează argumentele în favoarea asumării de către Europa a unei mai mari responsabilități pentru propria securitate și apărare.

Cei mai mulți miniștri au împărtășit opinia conform căreia este în interesul vital al UE să convingă SUA să adopte o perspectivă europeană asupra conflictului din Ucraina. Aceștia au subliniat necesitatea menținerii presiunii sancțiunilor asupra Rusiei, în care SUA ar putea și ar trebui să joace un rol semnificativ, inclusiv în ceea ce privește activele rusești imobilizate.

Participanții și-au exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a identifica domenii de cooperare cu Statele Unite în care UE poate întreprinde acțiuni concertate.

În ceea ce privește relațiile comerciale transatlantice, care se află acum într-un stadiu dificil, miniștrii au convenit că situația actuală nu avantajează niciuna dintre părți. UE rămâne un partener comercial-cheie pentru SUA, motiv pentru care acțiunea unitară consolidează poziția de negociere a Europei.

Discuții privind securitatea cu țările aspirante la UE

În cadrul discuțiilor cu țările candidate și potențial candidate, miniștrii au abordat în principal atacurile și campaniile hibride care vizează atât membrii UE, cât și țările aspirante. Participanții au făcut schimb de opinii cu privire la o mai bună aliniere și coordonare a politicilor pentru a contracara mai eficient acțiunile ostile.

De fapt, amenințările hibride sunt printre principalele amenințări la adresa procesului de extindere, deoarece subminează sprijinul public pentru acesta în cadrul Uniunii și în țările partenere.

Nu există nicio îndoială că Rusia se află în spatele celor mai multe dintre măsurile hibride, deoarece este în interesul său strategic să divizeze UE și partenerii săi, se arată în comunicat.

În acest fel, Kremlinul încearcă să destabilizeze situația din statele membre și din cele care aspiră la aderarea la UE, acestea din urmă fiind deosebit de sensibile la impactul negativ al subversiunii ruse, au mai subliniat miniștrii. În acest context, manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), precum și dezinformarea joacă un rol deosebit de negativ.

Miniștrii au convenit că răspunsul la astfel de tactici ar trebui să fie nu numai mai eficient și mai solidar decât până acum, ci și bazat pe o abordare mai neconvențională.

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva persoanelor responsabile de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, până la 29 aprilie 2026.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, măsurile restrictive actuale vizează 16 indivizi și 2 entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor.

De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestora, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice.

În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre și să tranziteze teritoriile statelor membre ale UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale proxeneților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența sa, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldovei au crescut simțitor de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Consiliul Uniunii Europene a făcut luni un pas important în direcția consolidării competitivității europene, prin aprobarea de către reprezentanții statelor membre (Coreper) a poziției oficiale asupra uneia dintre propunerile legislative cheie din Pachetul Omnibus. Propunerea vizează simplificarea regulilor UE pentru a mobiliza aproximativ 50 miliarde de euro în investiții publice și private suplimentare în sprijinul unor politici esențiale, precum Busola pentru Competitivitate, Pactul pentru o Industrie Curată, politica industrială de apărare și mobilitatea militară.

„Simplificarea legislației existente este indispensabilă pentru consolidarea competitivității UE. În vremurile tulburi pe care le trăim, acordul de astăzi din Consiliu este un prim pas spre deblocarea unor oportunități suplimentare de investiții care ne vor întări cu siguranță poziția economică pe scena globală”, a declarat Adam Szłapka, ministrul pentru Afaceri Europene al Poloniei.

Propunerea face parte din Pachetul Omnibus prezentat de Comisia Europeană la finalul lunii februarie 2025, care are ca scop reducerea poverii administrative și îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul sustenabilității și investițiilor.

Modificările aduse Regulamentului InvestEU includ:

• creșterea dimensiunii garanției oferite de UE;

• facilitarea combinării garanției InvestEU cu resurse neutilizate din trei programe existente: Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), instrumentul de datorie al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) și instrumentul „InnovFin” pentru cercetare și inovare;

• sporirea atractivității compartimentului pentru statele membre din cadrul InvestEU;

• reducerea cerințelor de raportare, în special pentru IMM-uri.

După aprobarea mandatului de negociere în Coreper, Președinția poloneză a Consiliului UE este autorizată să înceapă negocierile interinstituționale (triloguri) cu Parlamentul European, în vederea ajungerii la un acord provizoriu asupra propunerii.