Comisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.

”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.

Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.

De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.

”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană. 

Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit miercuri pe ministrul pentru afaceri europene al Ungariei, János Bóka, aflat în vizită în România, în perspectiva preluării de către Ungaria a mandatului Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024, context în care Bucureștiul și Budapesta au desfășurat consultări politice bilaterale privind teme de interes major precum finalizarea aderării României la Schengen și organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a evocat contextul european și internațional marcat de provocări multiple, precum și perioada de tranziție între două cicluri electorale europene, pe fondul cărora Ungaria va coordona eforturile de avansare a agendei Uniunii.

În mod special, ministrul Luminița Odobescu a reamintit de provocările de natură securitară generate de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, dar și de evoluțiile îngrijorătoare din alte regiuni.

Ministrul român a subliniat interesul deosebit pentru avansarea deciziilor privind politica de extindere în raport cu Ucraina și Republica Moldova, precum și finalizarea procesului de aplicare integrală de către România a acquis-ului Schengen.

În ceea ce privește aderarea României la Schengen, partea română a punctat rezultatele pozitive ale ridicării controalelor la frontierele aeriene și maritime, reiterând obiectivul finalizării acestui proces cât mai curând posibil, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre. Partea ungară a reconfirmat sprijinul pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în contextul preluării Președinției Consiliului UE.

Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu ministrul János Bóka. Cei doi interlocutori au trecut în revistă agenda, programul și prioritățile la nivelul Uniunii Europene pentru următorul semestru, cu accent pe procesul de extindere, reflecția privind viitorul politicii de coeziune și obiectivele UE în materie de competitivitate.

Secretarul de stat Daniela Gîtman a arătat că România este angajată în direcția consolidării unității şi rezilienței la nivel european şi că va acționa consecvent în acest sens. A subliniat importanța avansării procesului de extindere, atât cu candidații estici, cât și cu cei din Balcanii de Vest, în acord cu deciziile adoptate la nivelul Consiliului European. A evidențiat importanța adoptării cadrelor de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare, la finalul acestui semestru.

În ceea ce privește stadiul actual al relațiilor bilaterale româno-ungare, au fost evocate atât importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Ungaria, ca element fundamental al cooperării bilaterale, cât și oportunitățile de colaborare sectorială și dezvoltarea de proiecte concrete în beneficiul cetățenilor ambelor state.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de implementare prin care a acordat o evaluare pozitivă a ”Planului privind Ucraina”, care prezintă intențiile guvernului Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE în următorii patru ani.

Potrivit unui comunicat, Consiliul a considerat, în special, că, datorită acestui plan, Ucraina îndeplinește condiția prealabilă pentru acordarea sprijinului în cadrul Facilității pentru Ucraina (până la 50 de miliarde de euro) și că acum se poate începe efectuarea plăților regulate.

”A fost făcut un pas important pentru a oferi sprijinul financiar atât de necesar, regulat și previzibil pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în următorii patru ani. UE și-a confirmat încă o dată angajamentul față de stabilitatea și creșterea economică a Ucrainei”, a subliniat Vincent van Peteghem, ministrul belgian al finanțelor.

Plățile către Ucraina vor fi plătite de UE sub rezerva punerii în aplicare a reformei și a investițiilor convenite sub forma măsurilor calitative și cantitative prevăzute în anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului. Reformele și investițiile prevăzute au un potențial semnificativ de creștere economică, de susținere a stabilității macroeconomice, de îmbunătățire a situației fiscale și de sprijinire a integrării ulterioare a Ucrainei în UE.

Decizia de astăzi oferă detalii suplimentare cu privire la modalitățile și calendarul de punere în aplicare, inclusiv calendarul prevăzut pentru plata sprijinului și calendarul de plată al acestuia. Ultimele etape calitative și cantitative urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

În plus, sprijinul financiar în cadrul ”Planului privind Ucraina” va fi pus la dispoziție cu condiția ca Ucraina să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartidist și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Sprijinul financiar depinde, de asemenea, de consolidarea statului de drept, de menținerea independenței sistemului judiciar, de consolidarea reformei administrației publice și de combaterea corupției – în special a corupției la nivel înalt – și a spălării de bani.

Decizia va permite Comisiei să deburseze până la 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare până la începerea plăților regulate legate de punerea în aplicare a indicatorilor de reformă și de investiții în cadrul Planului privind Ucraina.

Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare sigură de până la 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027. Din această sumă, până la 32 de miliarde de euro din Facilitatea pentru Ucraina sunt alocate, cu titlu indicativ, pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în ”Planul privind Ucraina”, plățile fiind condiționate de realizarea indicatorilor identificați. De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare tranzitorie, după îndeplinirea condițiilor de politică convenite.

În ”Planul privind Ucraina”, prezentat la 20 martie 2024, Ucraina și-a prezentat viziunea privind reconstrucția, modernizarea și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE. Planul pune accentul pe reformele structurale și pe investițiile în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere. Planul abordează îmbunătățirea administrației publice, punând accentul pe buna guvernanță, respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției și a fraudei.

În evaluarea sa din data de 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că ”Planul privind Ucraina” îndeplinește criteriile stabilite prin Regulamentul privind mecanismul pentru Ucraina. Potrivit Comisiei, ”Planul privind Ucraina” constituie un răspuns bine orientat și echilibrat la obiectivele Facilității pentru Ucraina, abordează provocările legate de calea de aderare a Ucrainei și răspunde nevoilor de reconstrucție și modernizare.

În evaluarea sa pozitivă a planului, Comisia a prezentat o analiză aprofundată și extinsă care acoperă impactul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, perspectivele macroeconomice ale țării și provocările legate de redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, inclusiv nevoia de finanțare externă, creșterea forței de muncă, capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele, precum și transparența și responsabilitatea în toate etapele.

În cazul în care toate reformele și investițiile propuse sunt puse în aplicare în totalitate, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.