Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Historic!

The EU becomes the very first continent to set clear rules for the use of AI 🇪🇺

The #AIAct is much more than a rulebook — it’s a launchpad for EU startups and researchers to lead the global AI race.

The best is yet to come! 👍 pic.twitter.com/W9rths31MU

— Thierry Breton (@ThierryBreton) December 8, 2023

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns joi la un acord politic provizoriu cu privire la o propunere de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor, cadru de reglementare revizuit care stabilește cerințe noi și mai ambițioase în materie de performanță energetică pentru clădirile noi și renovate din UE și încurajează statele membre să își renoveze parcul de clădiri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Clădirile sunt responsabile pentru peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Datorită acestui acord, vom putea să îmbunătățim performanța energetică a clădirilor, să reducem emisiile și să combatem sărăcia energetică. Acesta este încă un pas important în direcția obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Astăzi este o zi bună pentru cetățeni, pentru economia noastră și pentru planeta noastră”, a declarat Teresa Ribera, ministru al tranziției ecologice și al provocării demografice din Spania, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Principalele obiective ale revizuirii sunt ca, până în 2030, toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050, fondul de clădiri existent să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Cei doi colegiuitori au convenit asupra articolului 9a privind energia solară în clădiri, care va asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care sunt supuse unei acțiuni de renovare care necesită o autorizație.

În ceea ce privește standardele minime de performanță energetică (MEPS) în clădirile nerezidențiale, colegiuitorii au convenit ca în 2030 toate clădirile nerezidențiale să fie peste 16% dintre cele mai puțin performante, iar până în 2033 peste 26%.

În ceea ce privește obiectivul de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre se vor asigura că stocul de clădiri rezidențiale va reduce consumul mediu de energie cu 16% în 2030 și cu un interval cuprins între 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului de energie va trebui să fie realizată prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.În cele din urmă, în ceea ce privește planul de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili, ambele instituții au convenit asupra includerii în planurile naționale de renovare a clădirilor a unei foi de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European trebuie acum să fie aprobat și adoptat în mod oficial de ambele instituții.

La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Propunerea este deosebit de importantă, deoarece clădirile reprezintă 40% din energia consumată și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie în UE.

Ambasadorii statelor membre la Uniunea Europeană au convenit asupra mandatului Consiliului pentru un nou act legislativ care va facilita schimbul de date privind sănătatea și accesul la acestea la nivelul UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Propunerea de regulament referitor la un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește să îmbunătățească accesul și controlul persoanelor fizice asupra datelor lor electronice cu caracter personal privind sănătatea, permițând în același timp reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare. Aceasta prevede un mediu de date specifice sănătății, care va contribui la promovarea unei piețe unice pentru serviciile și produsele digitale de sănătate.

În prezent, accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat membru la altul. Noile norme urmăresc să permită unui turist spaniol să cumpere medicamente în baza unei rețete într-o farmacie germană sau medicilor să aibă acces la informațiile medicale ale unui pacient belgian care urmează un tratament în Italia.

Facilitarea accesului persoanelor la datele privind sănătatea

În temeiul noilor norme, persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt stat membru. Acest lucru va aduce beneficii cetățenilor UE, facilitând luarea unor decizii în cunoștință de cauză și furnizarea transfrontalieră de asistență medicală mai sigură. Ele vor avea, de asemenea, un mai mare control asupra modului în care sunt utilizate datele respective. Infrastructura deja existentă pentru a facilita schimbul transfrontalier de date electronice privind sănătatea, MyHealth@EU, va fi extinsă. Țările UE vor trebui, de asemenea, să înființeze o autoritate privind sănătatea digitală pentru a pune în aplicare noile dispoziții.

Un potențial de cercetare mai mare

EHDS va oferi, de asemenea, cercetătorilor și factorilor de decizie accesul la anumite tipuri de date medicale anonimizate și sigure, care să le permită să valorifice vastul potențial oferit de datele medicale ale UE pentru a contribui la cercetarea științifică, pentru a dezvolta tratamente mai bune și pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienților.

Va fi creată o nouă platformă, HealthData@EU, pentru a sprijini accesul transfrontalier la datele privind sănătatea. La nivel național, organismele de acces la datele privind sănătatea (HDAB) vor examina cererile de acces la date și vor elibera autorizații privind datele.

Asigurarea interoperabilității

În prezent, nivelul de digitalizare a datelor privind sănătatea în UE variază de la un stat membru la altul, ceea ce face mai dificil schimbul de date între acestea. Regulamentul propus impune ca toate sistemele de dosare electronice de sănătate (DES) să respecte specificațiile formatului european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate, garantând interoperabilitatea acestora la nivelul UE.

Poziția Consiliului

Mandatul convenit astăzi dezvoltă propunerea Comisiei într-o serie de domenii-cheie:

• o mai mare claritate: mandatul Consiliului oferă claritate cu privire la aspecte precum domeniul de aplicare al regulamentului, alinierea la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și criteriile de acordare a accesului la datele electronice privind sănătatea
• grupuri de coordonare: în mandatul său, Consiliul propune crearea a două grupuri de coordonare, alcătuite din reprezentanți ai statelor membre, care să gestioneze MyHealth@EU și HealthData@EU; alte părți interesate pot fi invitate în calitate de observatori pentru a discuta chestiuni relevante
• guvernanță: mandatul extinde rolul statelor membre ale UE în cadrul consiliului de conducere propus al EHDS și impune autorităților naționale privind sănătatea digitală să publice un raport de activitate o dată la doi ani
• DES: în temeiul mandatului Consiliului, formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate poate avea profiluri naționale și transfrontaliere separate
• neparticipare: statele membre vor avea libertatea de a permite pacienților să nu participe la noul sistem de schimb de date

De asemenea, mandatul amână aplicarea regulamentului la doi ani de la intrarea sa în vigoare.

Președinția Consiliului UE are acum mandatul de a începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil, în vederea ajungerii la un acord provizoriu cu privire la regulamentul propus. Se așteaptă ca Parlamentul să își finalizeze poziția la 13 decembrie 2023.

La 3 mai 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind crearea unui spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS). Propunerea vizează primul dintre cele nouă spații ale datelor specifice sectoarelor și domeniilor, stabilite de Comisie în comunicarea sa din 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele”.

Scopul EHDS este de a facilita accesul și schimbul transfrontalier de date medicale, atât pentru a sprijini furnizarea de asistență medicală („utilizarea primară a datelor”), cât și pentru a contribui la cercetarea și elaborarea politicilor în domeniul sănătății (reutilizarea datelor, denumită și „utilizarea secundară a datelor”). Propunerea este considerată un pilon esențial al uniunii europene a sănătății.