Premierul interimar Ilie Bolojan a pledat, vineri, pentru o modernizare a politicii europene de coeziune, astfel încât aceasta să contribuie atât la reducerea decalajelor dintre regiuni, cât și la creșterea competitivității și securității Europei, punctând importanța acesteia pentru România.
Mesajul a fost transmis, la un eveniment dedicat viitorului politicii de coeziune, organizat de Grupul de lucru pentru bugete al Partidului Popular European din Parlamentul European. La dezbaterea deschisă de negociatorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE, Siegfried Mureșan, și de șeful delegației române din grupul PPE, Daniel Buda, participă și primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucă, și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, alături de europarlamentari ai Grupului PPE, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, aleși locali și reprezentanți ai autorităților din România, dar și reprezentanți ai societății civile.
„Tema întâlnirii este una importantă pentru Europa și pentru fiecare dintre statele și regiunile noastre: cum putem folosi mai bine resursele europene pentru a reduce diferențele dintre regiuni și pentru a crește competitivitatea Europei”, a declarat Bolojan.
Premierul, fost primar al municipiului Oradea timp de 12 ani și fost președinte al Consiliului Județean Bihor timp de patru ani, a subliniat importanța colaborării dintre diferitele niveluri ale administrației în pregătirea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. El a dat drept exemplu experiența municipiului Oradea, unde fondurile europene au contribuit la dezvoltarea orașului și a zonei metropolitane.
„La nivel local vezi cel mai bine problemele oamenilor și nevoile comunității. La nivel județean poți coordona proiecte care depășesc limitele unei singure localități. Iar la nivel național trebuie asigurat cadrul general, trebuie prioritizate investițiile și trebuie mobilizate resursele”, a spus premierul.
În opinia sa, eficiența politicii de coeziune depinde de capacitatea administrațiilor europene, naționale, regionale și locale de a lucra în aceeași direcție.
Bolojan a subliniat că impactul fondurilor europene trebuie evaluat prin rezultatele concrete pentru cetățeni, nu doar prin nivelul absorbției.
„Pentru cetățean, succesul unui proiect european nu este rata de absorbție. Este un drum care se construiește, un transport public mai bun, un spital modern, o școală mai bună, o zonă industrială mai bine conectată sau o companie care poate investi și crea locuri de muncă”, a spus el.
Premierul a susținut, totodată, că politica de coeziune nu trebuie pusă în opoziție cu noile priorități europene, precum competitivitatea, securitatea, energia, infrastructura, dezvoltarea competențelor și investițiile productive.
„Trebuie să fim realiști în privința Europei de astăzi. Avem nevoie de mai multă competitivitate, de securitate, de energie sigură și accesibilă, de infrastructură, de competențe și de investiții productive. Dar aceste priorități nu trebuie puse în opoziție cu politica de coeziune. Dimpotrivă, ele trebuie să se susțină reciproc, pentru că o Europă mai competitivă și mai sigură are nevoie de regiuni puternice și conectate. Pentru România, această legătură este foarte importantă. O regiune mai bine conectată, cu acces la energie și cu oameni bine pregătiți, poate atrage investiții și poate crește competitivitatea întregii economii”, a declarat Bolojan.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 60% față de actuala perioadă bugetară de șapte ani. Grupul statelor considerate „frugale”, care sunt contribuabili neți la bugetul UE, au adresat o scrisoare președinției irlandeze a Consiliului UE, intensificându-și eforturile pentru diminuarea anvelopei bugetului pe termen lung al UE post-2027. În același timp, grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat de România, a transmis o declarație comună privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, cu președintele Nicușor Dan solicitând menținerea unei finanțări puternice pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.
În mesajul său, șeful Guvernului a pledat pentru simplificarea administrației și reducerea birocrației în gestionarea fondurilor europene.
„Avem nevoie de reguli mai clare și de un control care să verifice lucrurile importante, fără să blocheze proiectele. Administrația trebuie să își folosească timpul și resursele pentru a rezolva probleme și pentru a duce investițiile la capăt”, a afirmat premierul.
Un alt punct evidențiat de Bolojan a fost implicarea mai consistentă a autorităților locale și regionale în stabilirea priorităților de investiții.
„De aceea, viitoarele planuri naționale și regionale trebuie să implice regiunile de la început, în stabilirea priorităților și în pregătirea investițiilor. Iar acest rol trebuie să vină cu responsabilități clare și cu asumarea rezultatelor”, a spus el.
Premierul s-a referit și la instrumentul european SAFE și la modul în care investițiile în securitate pot genera, în anumite situații, efecte și asupra dezvoltării regionale. Bolojan a precizat că România beneficiază de o alocare de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, din care prima plată, în valoare de 2,5 miliarde de euro, a fost deja primită.
El a indicat infrastructura destinată mobilității militare și investițiile în industria de apărare drept exemple de proiecte care pot avea efecte economice mai largi.
„În acest fel, anumite investiții pot răspunde simultan unor obiective de securitate și unor obiective de dezvoltare economică”, a conchis premierul.