Siegfried Mureșan evidențiază rolul central pe care îl au autoritățile locale și regionale în creionarea bugetului pe șapte ani al UE: Cu cât vocea lor este mai puternic auzită, cu atât fondurile vor fi absorbite mai rapid

Obiectivul Parlamentului European este de a încheia cât mă curând posibil un acord privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 astfel încât autoritățile locale, județele și la nivel național să aibă timpul necesar pentru a pregăti absorbția, a anunțat Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al legislativului european pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2027-2034.

Anunțul a fost făcut de vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European în cadrul unui eveniment dedicat Politicii de coeziune, organizat de Grupul de lucru pentru bugete al Partidului Popular European din legislativul european.

La eveniment au participat europarlamentari ai Grupului PPE, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, aleși locali și reprezentanți ai autorităților din România, dar și reprezentanți ai societății civile.

„Vrem ca bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani să corespundă așteptărilor și nevoilor comunităților locale. Cu cât vocea primarilor, vocea președinților de consilii județene, a președinților de regiuni este mai puternic auzită în elaborarea viitorului buget, cu atât proiectele pe care le vom finanța vor fi mai relevante și cu atât fondurile vor fi absorbite mai rapid”, a evidențiat Siegfried Mureșan în deschiderea evenimentului.

El a explicat că bugetele multianuale sunt, de obicei, supuse unor presiuni neprevăzute, dând drept exemplu situația bugetului multianual aflat în prezent în derulare, adoptat în 2020 petru perioada 2021-2027, interval în care Uniunea Europeană a fost martora invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina, șocului energetic și nevoii de a investi mai mult în apărare.

Pe fondul acestei anecdote, Siegfried Mureșan a arătat că viitorul buget multianual al UE trebuie să aibă în vedere reducerea dependenței energetice de Rusia, dar și sprijin pentru țările vecine – Republica Moldova și Ucraina – mai ales că aceste două țări se află pe traseul de aderare la comunitatea europeană.

„Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult. Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să contribuie la protejarea cetățenilor, la apărarea cetățenilor, la o economie competitivă, modernă, inovatoare. Vedem cu toții schimbările pe care inclusiv inteligența artificială le aduce, iar dacă așteptăm ca Uniunea Europeană să facă mai mult, atunci trebuie să dăm Uniunii Europene și instrumentele de care are nevoie, iar bugetul Uniunii Europene este un instrument esențial din acest punct de vedere”, a completat eurodeputatul.

El a prezentat care este prioritatea Partidului Popular European în ceea ce privește bugetul multianul pentru 2028-2034. 

Citiți și: Europarlamentarul Daniel Buda: Trebuie să dăm României un buget al Uniunii Europene care să corespundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor

„Pentru ca Uniunea Europeană să poată face mai multe, avem nevoie de un buget ambițios. Și prioritatea noastră, și aici suntem sprijiniți de întreaga familie politică, de întreg Partidul Popular European, este să avem un buget ambițios, un buget suficient. Iar dacă Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult în următorii ani, atunci bugetul Uniunii Europene va trebui să fie mai mare, mai ambițios decât a fost în trecut. Bugetul Uniunii Europene va trebui să finanțeze noile priorități ale Uniunii Europene – securitate, apărare, competitivitate”, a detaliat Siegfried Mureșan.

Dincolo de prioritățile noi, bugetul pe șapte ani va trebui să finanțeze și prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene – Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, a completat negociatorul-șef al UE pentru bugetul UE pentru 2028-2034.

Acesta a  evidențiat beneficiile Politicii de Coeziune pentru România și celelalte țări membre.

„Politica de Coeziune a devenit principalul instrument investițional al Uniunii Europene, iar în România, de exemplu, cifrele sunt foarte clare. De când România a aderat la Uniunea Europeană până astăzi, România a contribuit cu 38 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene și a absorbit 116 miliarde de euro. România a absorbit cu 78 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul Uniunii Europene. Situația este similară în alte state ale Uniunii Europene. Deci, fondurile structurale și de coeziune au fost o sursă principală a creșterii economice la noi și faptul că am reușit să reducem decalajul, faptul că astăzi România este la 80% din produsul intern brut pe cap de locuitori al Uniunii Europene, se datorează, evident, și fondurilor europene”, a arătat Siegfried Mureșan.

Negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul pe șapte ani a anunțat că legislativul european este pregătit să modernizeze Politica de Coeziune a UE, cu accent pe investiții în proiecte de infrastructură, în politica industrială, dezvoltarea economiei, în proiecte cu utilitate duală – civilă și militară.

În intervenția sa, el a dat drept exemplu de bune practici cazul orașului Cluj, care a reușit să obțină o finanțare europeană de 300 de milioane de euro pentru construcția metroului.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare