Connect with us

U.E.

Borrell: Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm. Trebuie să cheltuim împreună, mai mult și mai bine

Published

on

Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm, avertizează șeful diplomației europene, Înaltul Reprezentant Josep Borrell, îndemnând statele membre să cheltuie mai mult la comun pentru consolidarea apărării UE.

„Asaltul nemilos al Rusiei asupra Ucrainei a readus războiul pe teritoriul european. Prin numărul de mijloace militare implicate în război, prin costurile umane și prin consecințele globale, acesta reprezintă o schimbare tectonică a peisajului de securitate european. Noul mediu de securitate demonstrează că UE trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm. Trebuie să cheltuim împreună, mai mult și mai bine”, subliniază Josep Borrel, într-un articol de opinie.

În acest sens,  Înaltul Reprezentant precizează că „avem nevoie de forțe armate europene moderne și interoperabile, care să vizeze partea superioară a domeniului de acțiune și, de asemenea, să depunem eforturi pentru a mări capabilitățile și efectivele” care au fost epuizate în cadrul efortului de asistență pentru apărare acordat Ucrainei. „Totuși, aceste lipsuri se adaugă celor moștenite în urma reducerilor bugetare și a investițiilor insuficiente din trecut”, mai spune oficialul european.

Comisia Europeană și șeful diplomației UE au prezentat, săptămâna trecută, într-o comunicare comună, o analiză a lacunelor în materie de investiții în domeniul apărării, propunând măsuri și acțiuni suplimentare necesare pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării.

„A sosit momentul să promovăm apărarea europeană. Trebuie să consolidăm baza industrială de apărare europeană și să fim operaționali cu capacitățile militare necesare. Pentru a putea să ne creștem capacitatea militară de a ne apăra, pentru a face NATO mai puternică și pentru a ne sprijini mai bine partenerii ori de câte ori este nevoie”, subliniază Josep Borrell.

Lacunele de investiții în domeniul apărării

Luând în considerare analiza decalajelor de investiții efectuată de Agenția Europeană de Apărare (EDA), Comisia și Înaltul Reprezentant examinează trei tipuri principale de decalaje: cheltuielile de apărare, decalajele industriale de apărare și decalajele de capacitate de apărare.

  • Cheltuieli pentru apărare: ca urmare directă a invaziei rusești în Ucraina, statele membre au anunțat deja creșteri ale bugetelor lor de apărare de aproape 200 de miliarde de euro în plus în următorii ani. Deși aceste creșteri sunt esențiale, ele vin după ani de reduceri substanțiale și investiții insuficiente. Din 1999 până în 2021, cheltuielile combinate ale UE în domeniul apărării au crescut cu 20%, față de 66% în SUA, 292% în Rusia și 592% în China. Fără o abordare coordonată, creșterea cheltuielilor riscă să ducă la o mai mare fragmentare și să anuleze progresele înregistrate până acum.
  • Lacunele industriale în domeniul apărării: în ciuda competitivității generale a sectorului, există dificultăți și lacune. Deoarece cererea este fragmentată, industria rămâne, de asemenea, structurată în funcție de frontierele naționale, în special în afara sectoarelor aeronautic și de rachete. Există, de asemenea, dependențe pentru anumite echipamente-cheie de apărare pentru care baza industrială și tehnologică europeană de apărare nu oferă soluții autohtone.
  • Lacunele de capacitate: au fost evidențiate trei priorități urgente: refacerea stocurilor, înlocuirea sistemelor moștenite din epoca sovietică și consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă. Dincolo de aceste lacune urgente în materie de capacități, comunicarea comună propune să se lucreze la o serie de capacități strategice specifice pe termen mediu și lung în domeniile apărării aeriene, terestre, maritime, spațiale și cibernetice.

Măsuri de remediere a acestor lacune

Pentru a sprijini eliminarea decalajelor, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au stabilit un set de măsuri foarte concrete menite să consolideze cererea europeană în domeniul apărării prin achiziții publice comune și să consolideze oferta prin măsuri care vizează sprijinirea capacităților de producție industrială.

Pe termen imediat, Comisia și Înaltul Reprezentant vor înființa rapid un grup operativ comun pentru achiziții publice în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a sprijini coordonarea și pentru a elimina conflictele legate de necesitățile lor de achiziții publice pe termen foarte scurt pentru a face față noii situații de securitate. Grupul operativ se va coordona, de asemenea, cu celula de schimb de informații înființată în cadrul SEAE/Statul Major al UE pentru a facilita coordonarea asistenței militare pentru Ucraina.

De asemenea, se va propune un instrument al UE pe termen scurt pentru consolidarea capacităților industriale în domeniul apărării prin achiziții publice comune, pentru a sprijini statele membre în vederea acoperirii celor mai urgente și mai critice lacune în mod colaborativ, pe baza activității grupului operativ. În acest sens, Comisia este pregătită să aloce 500 de milioane de euro din bugetul UE pe o perioadă de doi ani pentru a stimula statele membre să abordeze aceste nevoi într-un mod colaborativ.

În cele din urmă, o cooperare europeană consolidată în domeniul apărării necesită, de asemenea, un plan de acțiune solid pentru consolidarea capacității industriale europene de apărare. În acest scop, Comisia Europeană se va coordona și va colabora cu EDA și Banca Europeană de Investiții, pentru a vedea dacă aceasta din urmă își va consolida sprijinul acordat industriei europene de apărare și achizițiilor publice comune.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Published

on

© EPC Moldova/ Flickr

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sâmbătă sprijinul guvernului său pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), în ajunul Consiliului European din 14 şi 15 decembrie, care va aborda atât această candidatură de aderare, cât şi pe cea a Ucrainei, transmite EFE.

Într-o convorbire telefonică, Macron i-a transmis “deplinul său sprijin” pentru integrarea europeană preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă difuzat de Palatul Elysee, relatează Agerpres.

“Şeful statului a lăudat, înainte de toate, numeroasele progrese ale Republicii Moldova în reforma sistemului judiciar, a sistemului economic şi a luptei împotriva corupţiei”, se arată menţionează în comunicat.

Macron s-a declarat, de asemenea, “pe deplin dispus” să consolideze “cooperarea administrativă” între cele două ţări, punând “experţi detaşaţi la dispoziţia Republicii Moldova pentru a ajuta la impulsionarea reformelor în curs”.

Citiți și Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

“În fine, (cei doi şefi de stat) s-au referit la relaţiile bilaterale excelente dintre Franţa şi R.Moldova, în special în domeniul economic, cultural şi al apărării”, a detaliat Elysee.

În declaraţie se aminteşte, de asemenea, că în timpul ultimei preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene Macron a contribuit în mod semnificativ la obţinerea statutului de candidat la aderare a Republicii Moldova, în iunie 2022. 

Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.

Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.

Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă seară, printr-un mesaj difuzat pe Facebook, că Austria, țara care s-a opus aderării României la spațiul Schengen, este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România, ceea ce ar semnifica o intrare etapizată a țării noastre în spațiul de liberă circulație, mai întâi cu frontierele aeriene.

“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a scris Ciolacu.

Prim-ministrul a precizat că ministrul de interne Cătălin Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit.

“După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a adăugat el.

Mesajul lui Ciolacu vine după ce presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

Published

on

© presedinte.md

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, axată pe relația bilaterală și procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, informează Președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, șefa statului moldovean a accentuat angajamentul ferm al țării noastre pentru realizarea reformelor necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare. 

Ea a exprimat speranța că Franța va juca în continuare un rol activ în susținerea Moldovei în acest demers. 

Interlocutorii, de asemenea, au vorbit despre situația de securitate din regiune și despre cooperarea bilaterală și sprijinul Franței în procesul de modernizare a Moldovei, inclusiv în domeniile apărării, reformei justiției, dezvoltării economice și în altele. 

Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.

Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.

Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA41 mins ago

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

POLITICĂ10 hours ago

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

U.E.12 hours ago

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

U.E.20 hours ago

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

CONSILIUL UE23 hours ago

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

U.E.2 days ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA5 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA6 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending