U.E.
Borrell: Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm. Trebuie să cheltuim împreună, mai mult și mai bine
Published
2 years agoon

Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm, avertizează șeful diplomației europene, Înaltul Reprezentant Josep Borrell, îndemnând statele membre să cheltuie mai mult la comun pentru consolidarea apărării UE.
„Asaltul nemilos al Rusiei asupra Ucrainei a readus războiul pe teritoriul european. Prin numărul de mijloace militare implicate în război, prin costurile umane și prin consecințele globale, acesta reprezintă o schimbare tectonică a peisajului de securitate european. Noul mediu de securitate demonstrează că UE trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm. Trebuie să cheltuim împreună, mai mult și mai bine”, subliniază Josep Borrel, într-un articol de opinie.
În acest sens, Înaltul Reprezentant precizează că „avem nevoie de forțe armate europene moderne și interoperabile, care să vizeze partea superioară a domeniului de acțiune și, de asemenea, să depunem eforturi pentru a mări capabilitățile și efectivele” care au fost epuizate în cadrul efortului de asistență pentru apărare acordat Ucrainei. „Totuși, aceste lipsuri se adaugă celor moștenite în urma reducerilor bugetare și a investițiilor insuficiente din trecut”, mai spune oficialul european.
Comisia Europeană și șeful diplomației UE au prezentat, săptămâna trecută, într-o comunicare comună, o analiză a lacunelor în materie de investiții în domeniul apărării, propunând măsuri și acțiuni suplimentare necesare pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării.
„A sosit momentul să promovăm apărarea europeană. Trebuie să consolidăm baza industrială de apărare europeană și să fim operaționali cu capacitățile militare necesare. Pentru a putea să ne creștem capacitatea militară de a ne apăra, pentru a face NATO mai puternică și pentru a ne sprijini mai bine partenerii ori de câte ori este nevoie”, subliniază Josep Borrell.
Lacunele de investiții în domeniul apărării
Luând în considerare analiza decalajelor de investiții efectuată de Agenția Europeană de Apărare (EDA), Comisia și Înaltul Reprezentant examinează trei tipuri principale de decalaje: cheltuielile de apărare, decalajele industriale de apărare și decalajele de capacitate de apărare.
- Cheltuieli pentru apărare: ca urmare directă a invaziei rusești în Ucraina, statele membre au anunțat deja creșteri ale bugetelor lor de apărare de aproape 200 de miliarde de euro în plus în următorii ani. Deși aceste creșteri sunt esențiale, ele vin după ani de reduceri substanțiale și investiții insuficiente. Din 1999 până în 2021, cheltuielile combinate ale UE în domeniul apărării au crescut cu 20%, față de 66% în SUA, 292% în Rusia și 592% în China. Fără o abordare coordonată, creșterea cheltuielilor riscă să ducă la o mai mare fragmentare și să anuleze progresele înregistrate până acum.
- Lacunele industriale în domeniul apărării: în ciuda competitivității generale a sectorului, există dificultăți și lacune. Deoarece cererea este fragmentată, industria rămâne, de asemenea, structurată în funcție de frontierele naționale, în special în afara sectoarelor aeronautic și de rachete. Există, de asemenea, dependențe pentru anumite echipamente-cheie de apărare pentru care baza industrială și tehnologică europeană de apărare nu oferă soluții autohtone.
- Lacunele de capacitate: au fost evidențiate trei priorități urgente: refacerea stocurilor, înlocuirea sistemelor moștenite din epoca sovietică și consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă. Dincolo de aceste lacune urgente în materie de capacități, comunicarea comună propune să se lucreze la o serie de capacități strategice specifice pe termen mediu și lung în domeniile apărării aeriene, terestre, maritime, spațiale și cibernetice.
Măsuri de remediere a acestor lacune
Pentru a sprijini eliminarea decalajelor, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au stabilit un set de măsuri foarte concrete menite să consolideze cererea europeană în domeniul apărării prin achiziții publice comune și să consolideze oferta prin măsuri care vizează sprijinirea capacităților de producție industrială.
Pe termen imediat, Comisia și Înaltul Reprezentant vor înființa rapid un grup operativ comun pentru achiziții publice în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a sprijini coordonarea și pentru a elimina conflictele legate de necesitățile lor de achiziții publice pe termen foarte scurt pentru a face față noii situații de securitate. Grupul operativ se va coordona, de asemenea, cu celula de schimb de informații înființată în cadrul SEAE/Statul Major al UE pentru a facilita coordonarea asistenței militare pentru Ucraina.
De asemenea, se va propune un instrument al UE pe termen scurt pentru consolidarea capacităților industriale în domeniul apărării prin achiziții publice comune, pentru a sprijini statele membre în vederea acoperirii celor mai urgente și mai critice lacune în mod colaborativ, pe baza activității grupului operativ. În acest sens, Comisia este pregătită să aloce 500 de milioane de euro din bugetul UE pe o perioadă de doi ani pentru a stimula statele membre să abordeze aceste nevoi într-un mod colaborativ.
În cele din urmă, o cooperare europeană consolidată în domeniul apărării necesită, de asemenea, un plan de acțiune solid pentru consolidarea capacității industriale europene de apărare. În acest scop, Comisia Europeană se va coordona și va colabora cu EDA și Banca Europeană de Investiții, pentru a vedea dacă aceasta din urmă își va consolida sprijinul acordat industriei europene de apărare și achizițiilor publice comune.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții
Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles
Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”
Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta
Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna
REPUBLICA MOLDOVA
Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Published
41 mins agoon
December 10, 2023
Preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sâmbătă sprijinul guvernului său pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), în ajunul Consiliului European din 14 şi 15 decembrie, care va aborda atât această candidatură de aderare, cât şi pe cea a Ucrainei, transmite EFE.
Într-o convorbire telefonică, Macron i-a transmis “deplinul său sprijin” pentru integrarea europeană preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă difuzat de Palatul Elysee, relatează Agerpres.
“Şeful statului a lăudat, înainte de toate, numeroasele progrese ale Republicii Moldova în reforma sistemului judiciar, a sistemului economic şi a luptei împotriva corupţiei”, se arată menţionează în comunicat.
Macron s-a declarat, de asemenea, “pe deplin dispus” să consolideze “cooperarea administrativă” între cele două ţări, punând “experţi detaşaţi la dispoziţia Republicii Moldova pentru a ajuta la impulsionarea reformelor în curs”.
“În fine, (cei doi şefi de stat) s-au referit la relaţiile bilaterale excelente dintre Franţa şi R.Moldova, în special în domeniul economic, cultural şi al apărării”, a detaliat Elysee.
În declaraţie se aminteşte, de asemenea, că în timpul ultimei preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene Macron a contribuit în mod semnificativ la obţinerea statutului de candidat la aderare a Republicii Moldova, în iunie 2022.
Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.
Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.
Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.
Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.
Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.
În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.
POLITICĂ
Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții
Published
10 hours agoon
December 9, 2023
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă seară, printr-un mesaj difuzat pe Facebook, că Austria, țara care s-a opus aderării României la spațiul Schengen, este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România, ceea ce ar semnifica o intrare etapizată a țării noastre în spațiul de liberă circulație, mai întâi cu frontierele aeriene.
“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a scris Ciolacu.
Prim-ministrul a precizat că ministrul de interne Cătălin Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit.
“După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a adăugat el.
Mesajul lui Ciolacu vine după ce presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.
România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.
În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.
De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.
“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles
Published
11 hours agoon
December 9, 2023
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, axată pe relația bilaterală și procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, informează Președinția de la Chișinău într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, șefa statului moldovean a accentuat angajamentul ferm al țării noastre pentru realizarea reformelor necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare.
Ea a exprimat speranța că Franța va juca în continuare un rol activ în susținerea Moldovei în acest demers.
Interlocutorii, de asemenea, au vorbit despre situația de securitate din regiune și despre cooperarea bilaterală și sprijinul Franței în procesul de modernizare a Moldovei, inclusiv în domeniile apărării, reformei justiției, dezvoltării economice și în altele.
Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.
Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.
Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.
Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.
Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.
În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.
Concrete & Design Solutions

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE6 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ENERGIE7 days ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile