Connect with us

U.E.

Borrell: Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm. Trebuie să cheltuim împreună, mai mult și mai bine

Published

on

Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm, avertizează șeful diplomației europene, Înaltul Reprezentant Josep Borrell, îndemnând statele membre să cheltuie mai mult la comun pentru consolidarea apărării UE.

„Asaltul nemilos al Rusiei asupra Ucrainei a readus războiul pe teritoriul european. Prin numărul de mijloace militare implicate în război, prin costurile umane și prin consecințele globale, acesta reprezintă o schimbare tectonică a peisajului de securitate european. Noul mediu de securitate demonstrează că UE trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Capacitățile de apărare pe care le avem nu corespund cu cele necesare pentru amenințările cu care ne confruntăm. Trebuie să cheltuim împreună, mai mult și mai bine”, subliniază Josep Borrel, într-un articol de opinie.

În acest sens,  Înaltul Reprezentant precizează că „avem nevoie de forțe armate europene moderne și interoperabile, care să vizeze partea superioară a domeniului de acțiune și, de asemenea, să depunem eforturi pentru a mări capabilitățile și efectivele” care au fost epuizate în cadrul efortului de asistență pentru apărare acordat Ucrainei. „Totuși, aceste lipsuri se adaugă celor moștenite în urma reducerilor bugetare și a investițiilor insuficiente din trecut”, mai spune oficialul european.

Comisia Europeană și șeful diplomației UE au prezentat, săptămâna trecută, într-o comunicare comună, o analiză a lacunelor în materie de investiții în domeniul apărării, propunând măsuri și acțiuni suplimentare necesare pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării.

„A sosit momentul să promovăm apărarea europeană. Trebuie să consolidăm baza industrială de apărare europeană și să fim operaționali cu capacitățile militare necesare. Pentru a putea să ne creștem capacitatea militară de a ne apăra, pentru a face NATO mai puternică și pentru a ne sprijini mai bine partenerii ori de câte ori este nevoie”, subliniază Josep Borrell.

Lacunele de investiții în domeniul apărării

Luând în considerare analiza decalajelor de investiții efectuată de Agenția Europeană de Apărare (EDA), Comisia și Înaltul Reprezentant examinează trei tipuri principale de decalaje: cheltuielile de apărare, decalajele industriale de apărare și decalajele de capacitate de apărare.

  • Cheltuieli pentru apărare: ca urmare directă a invaziei rusești în Ucraina, statele membre au anunțat deja creșteri ale bugetelor lor de apărare de aproape 200 de miliarde de euro în plus în următorii ani. Deși aceste creșteri sunt esențiale, ele vin după ani de reduceri substanțiale și investiții insuficiente. Din 1999 până în 2021, cheltuielile combinate ale UE în domeniul apărării au crescut cu 20%, față de 66% în SUA, 292% în Rusia și 592% în China. Fără o abordare coordonată, creșterea cheltuielilor riscă să ducă la o mai mare fragmentare și să anuleze progresele înregistrate până acum.
  • Lacunele industriale în domeniul apărării: în ciuda competitivității generale a sectorului, există dificultăți și lacune. Deoarece cererea este fragmentată, industria rămâne, de asemenea, structurată în funcție de frontierele naționale, în special în afara sectoarelor aeronautic și de rachete. Există, de asemenea, dependențe pentru anumite echipamente-cheie de apărare pentru care baza industrială și tehnologică europeană de apărare nu oferă soluții autohtone.
  • Lacunele de capacitate: au fost evidențiate trei priorități urgente: refacerea stocurilor, înlocuirea sistemelor moștenite din epoca sovietică și consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă. Dincolo de aceste lacune urgente în materie de capacități, comunicarea comună propune să se lucreze la o serie de capacități strategice specifice pe termen mediu și lung în domeniile apărării aeriene, terestre, maritime, spațiale și cibernetice.

Măsuri de remediere a acestor lacune

Pentru a sprijini eliminarea decalajelor, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au stabilit un set de măsuri foarte concrete menite să consolideze cererea europeană în domeniul apărării prin achiziții publice comune și să consolideze oferta prin măsuri care vizează sprijinirea capacităților de producție industrială.

Pe termen imediat, Comisia și Înaltul Reprezentant vor înființa rapid un grup operativ comun pentru achiziții publice în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a sprijini coordonarea și pentru a elimina conflictele legate de necesitățile lor de achiziții publice pe termen foarte scurt pentru a face față noii situații de securitate. Grupul operativ se va coordona, de asemenea, cu celula de schimb de informații înființată în cadrul SEAE/Statul Major al UE pentru a facilita coordonarea asistenței militare pentru Ucraina.

De asemenea, se va propune un instrument al UE pe termen scurt pentru consolidarea capacităților industriale în domeniul apărării prin achiziții publice comune, pentru a sprijini statele membre în vederea acoperirii celor mai urgente și mai critice lacune în mod colaborativ, pe baza activității grupului operativ. În acest sens, Comisia este pregătită să aloce 500 de milioane de euro din bugetul UE pe o perioadă de doi ani pentru a stimula statele membre să abordeze aceste nevoi într-un mod colaborativ.

În cele din urmă, o cooperare europeană consolidată în domeniul apărării necesită, de asemenea, un plan de acțiune solid pentru consolidarea capacității industriale europene de apărare. În acest scop, Comisia Europeană se va coordona și va colabora cu EDA și Banca Europeană de Investiții, pentru a vedea dacă aceasta din urmă își va consolida sprijinul acordat industriei europene de apărare și achizițiilor publice comune.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Primele schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina și Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România, anunță Transelectrica într-un comunicat.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație.

Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului energetic.

Acest lucru este posibil după ce Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine.

Procesul vine după sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

”Creșterea treptată a comerțului cu energie electrică este deosebit de importantă în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta va permite Ucrainei să obțină venituri pentru a-și susține sistemul de energie electrică, în condițiile în care veniturile interne au fost reduse de atacurile Rusiei. În același timp, va pune la dispoziția UE energie electrică suplimentară la prețuri accesibile, într-o perioadă în care prețurile sunt excepțional de ridicate”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o primă reacție în care salută acest pas suplimentar în sincronizarea sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european. 

Această realizare făcută la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova).

Transelectrica apreciază că, în perioada imediat următoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

Published

on

© Nicu Popescu - Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a discutat azi, 28 iunie, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în marja conferinței aniversare George Marshall Fund. 

„Am exprimat recunoștința profundă a autorităților pentru sprijinul politic al europarlamentarilor în vederea acordării statutului de stat candidat pentru țara noastră. Rezoluțiile votate în această perioadă în cadrul Parlamentului au transmis un mesaj clar: viitorul nostru este în Uniunea Europeană”, a precizat ministrul Nicu Popescu. 

De asemenea, acesta a reiterat că drumul „spre aderare este singura opțiune care oferă Republicii Moldova stabilitate, dezvoltare și prosperitate.”

Citiți și: Maia Sandu: Statutul de țară candidată este “luminița de la capătul tunelului”. Ne așteaptă o muncă grea pentru construirea “Moldovei Europene”

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

Continue Reading

U.E.

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Banca Centrală Europeană (BCE) va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a lupta împotriva unei inflaţii „excesiv de ridicate” şi care ar urma să rămână la acest nivel „pentru o anumită perioadă” în zona euro, a declarat marţi președinta BCE, Christine Lagarde, informează AFP, potrivit Agerpres

Cu ocazia forumului anual al BCE de la Sintra (Portugalia), Christine Lagarde a subliniat că explozia inflaţiei reprezintă „o mare provocare pentru politica noastră monetară”. Obiectivul BCE este să menţină inflaţia la un nivel apropiat de 2%, în condiţiile în care în luna mai rata anuală a inflaţiei în zona euro a depăşit 8%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi este posibil ca în luna iunie să fii crescut şi mai mult.

„Vom merge oricât de departe e nevoie pentru a ne asigura că inflaţia se stabilizează în jurul ţintei noastre de 2% pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În contextul inflaţiei galopante, BCE se pregăteşte ca în luna iulie să majoreze dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

Pentru a-i linişti pe investitori, oficialii BCE au trebuit să intervină şi să anunţe că pregătesc un nou „instrument împotriva riscurilor de fragmentare”.

Acest nou instrument „va trebui să fie eficient, chiar dacă va fi proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a păstra elanul statelor bugetare spre o politică fiscală sănătoasă”, a spus Christine Lagarde.

Însă BCE se confruntă cu o dilemă deoarece o majorare prea rapidă a dobânzilor ar putea arunca zona euro în recesiune, cu atât mai mult cu cât instituţia de la Frankfurt şi-a revizuit deja, în jos, prognozele de creştere pentru următorii doi ani.

„Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare la rate de creştere pozitive, graţie măsurilor interne de susţinere a economiei. Însă BCE nu trebuie să fie singurul actor şi de acea guvernele, responsabile de politica bugetară, să îşi joace rolul care le revine în reducerea riscurilor şi să furnizeze un sprijin ţintit şi temporar economiei, fără a pierde din vedere stabilitatea finanţelor publice”, a concluzionat Christine Lagarde.

Reamintim că Executivul european și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA17 mins ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA33 mins ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA40 mins ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

U.E.1 hour ago

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

ROMÂNIA2 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

SUA3 hours ago

Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

ROMÂNIA3 hours ago

81 de ani de la Pogromul din Iași. Klaus Iohannis: Doar prin asumarea onestă a trecutului putem dezvolta o societate care să se opună încercărilor de negare a Holocaustului

G73 hours ago

Cancelarul german, poziție tranșantă: În relațiile cu Rusia nu putem reveni la perioada de dinainte de invazia în Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

ROMÂNIA3 hours ago

Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

ROMÂNIA2 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO23 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending