Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: Va primi Premiul Carol cel Mare pentru contribuția sa la proiectul european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor Premiul Charlemagne (Carol cel Mare) acordat de oraşul german Aachen pentru contribuția adusă la unificarea europeană. Șeful statului se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Pe lista câștigătorilor acestui premiu, acordat din 1950 încoace, se regăsesc nume precum Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Vaclav Havel, Henry Kissinger, Robert Schumann, Winston Churchill, Bill Clinton sau regele Juan Carlos I al Spaniei.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Distincţia îi va fi acordată preşedintelui român în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura pe 21 mai 2020 în oraşul german Aachen.

În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele comitetului premiului Charlemagne, Jurgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană, potrivit relatării agenţiei EFE, notează Agerpres.

În argumentarea deciziei acordării distincţiei se menţionează că România, o ţară în care ”a reuşit să se impună o dictatură brutală” şi care a trecut prin ”dezamăgiri” în relaţia cu Occidentul, a devenit graţie eforturilor lui Iohannis ”cea mai europeană din Europa de Sud-Est”.

Iohannis ”este un mare luptător pentru justiţie, pentru protejarea minorităţilor şi diversitate culturală, precum şi un important mediator şi constructor de punţi între societăţile europene din Est şi din Vest”, a mai spus Jurgen Linden.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei.

Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Klaus Iohannis va primi acest premiu în anul 2020, cu ocazia celei de-a 70-a decernări a Premiului Charlemagne, când sunt aniversate șapte decenii de la Declarația Schuman din 9 mai 1950, marcată în istorie drept Ziua Europei.

Anul acesta, pentru prima dată în istoria UE, liderii statelor membre s-au reunit chiar de Ziua Europei, 9 mai, pentru un summit special. Summitul a fost găzduit, la Sibiu, de președintele Klaus Iohannis, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul UE. Declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

Citiți și Corespondență specială de la Aachen – Semnarea tratatului de cooperare Germania – Franța

De altfel, Klaus Iohannis a invocat și “spiritul de la Aachen”, în debutul acestui an, când a reprezentat România, în calitate de președinție a Consiliului UE, la semnarea Tratatului de cooperare europeană dintre Germania și Franța.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

ROMÂNIA

EaSI: România obține primul împrumut de la Fondul European de Investiții pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol

Published

on

© European Communities, 1996/Source: EC - Audiovisual Service

Primul contract de împrumut din România, finanțat prin Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), se ridică la 7,3 milioane de euro și este menit să acorde microfinanțare pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol, informează Comisia Europeană.

Fondul European de Investiții a anunțat astăzi prima operațiune de împrumut EaSI (programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială) din România, în valoare de 7,3 milioane de euro (35 milioane de lei)

Împrumutul va permite Agricover, furnizor de servicii financiare specializat în agricultură pe piața românească, să ajungă la mai mulți fermieri din sectorul micro-agricol. De asemenea, Agricover joacă un rol esențial în economia locală prin îmbunătățirea accesului fermierilor la diverse produse de împrumut.

Tranzacția va spori capacitatea de creditare a Agricover, a cărei ofertă financiară este completată de servicii nefinanciare. De exemplu, în 2019, Agricover a lansat Clubul Fermierilor Români, o platformă de schimb de cunoștințe și bune practici, care are ca scop creșterea participării fermierilor români la procesul de consultare și elaborare a politicilor și reglementărilor naționale și UE. De asemenea, a pus în aplicare un program de formare și gestionare a riscurilor pentru tineret pentru a îmbunătăți educația financiară a fermierilor, în special a generației tinere.

„Tranzacția finanțată de EaSI va permite FEI și Agricover să sprijine producătorii agricoli, inclusiv micro-fermierii din toată România. Acest lucru va contribui la dezvoltarea sectorului agricol din țară, la consolidarea competitivității acestuia și la susținerea locurilor de muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile agricole locale”, a declarat Alain Godard, directorul executiv al FEI.

Aceasta este a patra operațiune între Agricover și Grupul BEI, care valorifică relația puternic dezvoltată în ultimii doi ani, deoarece extinde și completează baza de finanțare a Agricover.

„Sunt încântat să anunț această primă operațiune de împrumut în România, ca parte a noului nostru instrument de finanțare EaSI, de care vor beneficia sectorul agricol, fermierii și economia locală din România. În aceste momente dificile, UE rămâne angajată să sprijine accesul la microfinanțare, ceea ce poate contribui la stimularea ocupării forței de muncă, a șanselor egale și a incluziunii, de asemenea, la nivel local, ca parte a eforturilor de recuperare din Europa”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale.

„Suntem onorați și încântați să fim prima instituție agrofinanciară din România care a obținut finanțare în cadrul programului EaSI furnizat de FEI și Uniunea Europeană. Acesta deschide o gamă largă de oportunități pentru a ajuta micro-fermieri, precum și fermierii mici și medii să-și înceapă activitățile și să se dezvolte în continuare. Finanțarea agriculturii este principala noastră activitate și ne mândrim cu capacitatea noastră de a înțelege nevoile specifice ale unui fermier și de a dezvolta soluții de finanțare specializate și unice pentru a răspunde cerințelor lor. Finanțarea fermierilor micro, mici și mijlocii este o prioritate strategică pentru Agriover Credit IFN în următorii ani”, a declarat Robert Rekkers, CEO al Agricover Credit IFN.

Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) este un instrument de finanțare la nivelul UE menit să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să lupte împotriva excluziunii sociale și sărăciei și să îmbunătățească condițiile de muncă.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending