Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

A ieșit fumul alb la Bruxelles. Liderii europeni au ajuns la un acord: Ursula von der Leyen va fi propusă președinte al Comisiei Europene

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern au luat decizia finală în privința persoanelor care vor conduce instituțiile Uniunii Europene în următorii cinci ani, a anunțat președintele Consiliului European Donald Tusk, într-o postare pe Twitter.

Într-o serie de postări pe Twitter ale lui Tusk, propunerile liderilor sunt: Ursula von der Leyen (ministru al Apărării, Germania/ PPE) – președinte al Comisiei Europene; Charles Michel (prim-ministru, Belgia/ ALDE) – președinte al Consiliului European; Josep Borrell (ministru de Externe, Spania/ S&D) – Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate); Christine Lagarde (director FMI Franța) – președinte al Băncii Centrale Europene.

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, liderii propun eurodeputaților ca funcția să fie ocupată de Serghei Stanișev (PES, Bulgaria) în primul mandat (2019-2022) și de Manfred Weber (Germania, PPE) în cel de-al doilea (2022-2024).

 

Concluziile Consiliului European:

1. Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2019 – 31 mai 2022. Consiliul European a solicitat secretarului general al Consiliului să asiste președintele ales al Consiliului European în perioada de tranziție.

2. Consiliul European a salutat decizia șefilor de stat sau de guvern ai părților contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare a căror monedă este euro de a-l numi pe Charles Michel în calitatea de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro pentru perioada 1 decembrie 2019 – 31 mai 2022.

3. Consiliul European a adoptat decizia prin care Ursula von der Leyen este propusă Parlamentului European în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.

4. Consiliul European consideră că Josep Borrell Fontelles este candidatul potrivit pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva acordului președintelui ales al Comisiei.

5. Consiliul European consideră că Christine Lagarde este candidatul potrivit pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, sub rezerva primirii recomandării și a avizelor relevante, în conformitate cu tratatele.


Anterior, Donald Tusk anunțase că liderii europeni sunt din ce în ce mai aproape de un acord, în condițiile în care șefii de stat sau de guvern ar putea fi de acord cu varianta ca ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen să devină președinte al Comisiei Europene, primul german care ar prelua această funcție după 52 de ani.

Înțelegerea liderilor, apărută cu o zi înainte ca Parlamentul European să își aleagă conducerea, vine după un summit de trei zile în care liderii au negociat încontinuu timp de 18 ore, de duminică 30 iunie până luni 1 iulie. Summitul a fost suspendat luni la prânz și reluat marți la ora 11:00. După peste opt ore de tratative, liderii au deblocat situația.

Conform AFP și Reutersaceastă deblocare ar fi apărut după ce președintele francez Emmanuel Macron i-a propus luni seara cancelarului german Angela Merkel să o desemneze pe Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

De asemenea, liderul francez i-a propus cancelarului german ca actuala directoare a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, să devină preşedintă a Băncii Centrale Europene (BCE), a adăugat aceeaşi sursă, subliniind că Angela Merkel nu este împotrivă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Veteran al istoriei UE, Jean-Claude Juncker se îndreaptă spre ”Panteonul integrării europene”: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost vineri, la finalul summitului Consiliului European, protagonistul unor momente încărcate deopotrivă de emoție și de istorie.

La capătul unui summit în care șefii de stat sau de guvern nu s-au ridicat total la nivelul mizelor de pe agendă, cu excepția aprobării acordului privind Brexit, precum extinderea UE sau viitorul buget european, lui Jean-Claude Juncker și lui Donald Tusk, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a fost adus un tribut pentru contribuția generată proiectului european.

Pentru Jean-Claude Juncker, momentul a fost cu totul special. Un colos al procesului de integrare europeană, șeful executivului UE a participat de-a lungul prodigioasei sale cariere politice la aproape 600 de reuniuni la nivel european, dintre care 147 de Consilii Europene în calitate de prim-ministru al Luxemburgului (1995-1998) și de președinte al Comisiei Europene (2014-2019).

Fost președinte al Eurogrupului, Juncker a participat la 164 de reuniuni în care a condus întrunirile miniștrilor de finanțe din țările membre ale zonei euro.

La finalul summitului european, Jean-Claude Juncker a fost salutat de cancelarul german Angela Merkel drept un “veteran al istoriei europene“. Merkel, la rândul ei o veterană a Consiliului European, fiind cancelar al Germaniei din anul 2005, l-a susținut puternic pe Jean-Claude Juncker pentru a ajunge președinte al Comisiei Europene în 2014.

Deși mandatul lui Juncker în fruntea Comisiei Europene nu se va încheia la 31 octombrie, așa cum era prevăzut inițial, întrucât votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost amânat din cauza respingerii de către eurodeputați a trei candidați pentru funcția de comisar european.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker. Viitorul summit european este prevăzut să aibă loc pe 12 şi 13 decembrie şi viitoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, ar urma să-şi înceapă mandatul la 1 decembrie.

În conferința comună de presă tradițională pe care a susținut-o împreună cu Donald Tusk, un alt lider aflat în pragul retragerii de pe scena europeană, Juncker nu a ratat ocazia să califice decizia țărilor UE de a amâna începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania drept ”o gravă greșeală istorică” sau să își exprime scepticismul că viitorul Cadru Financiar Multianual va fi agreat la summitul din luna decembrie.

În schimb, în aplauzele sălii, cel care își merită pe deplin locul în ”Panteonul integrării europene”, a reușit să își ducă cu greu până la capăt o frază încărcată de emoție și cuvântată cu o voce tremurândă: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”.

El a salutat “complicitatea” sa cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European și fost premier polonez care, în 2014, devenea omul politic est-european în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în UE de un politician din această parte a continentului.

Tusk, care a primit la rândul său reverența cutumiară din partea liderilor europeni, i-a mulțumit lui Juncker pentru “prietenia noastră, loialitatea ta, solidaritatea ta şi pentru marea noastră cooperare”.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

În loc de concluzii, o destăinuire… Tot a lui Jean-Claude Juncker….

La 2 iulie 2017, la ceremonia de omagiere a cancelarului reunificării Germaniei, Helmut Kohl, primele funeraliile europene organizate vreodată, președintele Comisiei Europene a amintit în necrologul său un episod de la finalul unui summit european din anii ’90.

Atunci, fostul mare cancelar german a salutat cu lacrimi în ochi decizia UE de a se extinde către Est la finalul anilor ’90. Ironic sau nu, liderii de astăzi, la ultimul Consiliu European al lui Jean-Claude Juncker, nu și-au asumat un consens pentru a deschide calea procedurilor de aderare pentru două state aspirante din Balcanii de Vest.

”Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe” (Jean-Claude Juncker, 18 octombrie 2019)

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

La ultima lor conferință de presă ca lideri ai UE, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker critică o ”gravă greșeală istorică”: Macedonia de Nord și Albania, pregătite să înceapă negocierile de aderare. Unele țări UE, nu

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Aflați la ultimul lor Consiliu European, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, au criticat lipsa unui consens între șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană pentru a da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

În acest context, în ultima lor conferință de presă în calitate de lideri ai Consiliului European și Comisiei Europene, Tusk și Juncker au vorbit despre o ”gravă greșeală istorică”, precizând că ”cele două țări sunt pregătite, însă nu și statele membre ale UE”.

”O majoritate covârșitoare a liderilor au fost în favoarea începerii negocierilor de extindere cu Macedonia de Nord și cu Albania. Cu toate acestea, o astfel de decizie necesită unanimitate. Și nu a fost unanimitate. (…) Dați-mi voie să fiu explicit. Macedonia de Nord și Albania nu sunt de învinuit pentru asta. (…) Ambele țări au dreptul de a începe negocierile de aderare cu UE. Sunt pregătite. Din păcate, câteva state membre nu sunt pregătite încă. Personal, cred că a fost o greșeală”, a spus Donald Tusk.

De cealaltă parte, Jean-Claude Juncker a calificat lipsa unui consens drept o ”gravă eroare istorică”.

”Sunt foarte dezamăgit de rezultatele noastre privind extinderea. Acum cinci ani, când mi-am preluat funcția am spus că în timpul celor cinci ani de mandat nu va exista nicio extindere. Oamenii au fost dezamăgiți, însă țările din Balcanii de Vest au continuat să progreseze. Discuțiile de aseară nu au fost despre dacă aceste țări sunt pregătite. A fost o gravă eroare istorică”, a spus și Jean-Claude Juncker.

Citiți și Macedonia de Nord și Albania, lăsate în așteptare de veto-ul Franței: Liderii UE au eșuat în privința unui acord pentru începerea negocierilor de aderare

Subiectul deschiderii capitolelor de negociere pentru aderare cu cele două țări a fost discutat în premieră de șefii de stat sau de guvern după ce, marți, miniștrii afacerilor europene reuniți la nivelul Consiliului Afaceri Generale au eșuat în a lua o decizie pe acest subiect, pentru a treia oară în ultimele șase luni, prelungind această incertitudine în urma veto-ului exercitat de Franța.

Potrivit unui diplomat citat de Politico Europe, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni au amânat din nou negocierile pentru bugetul UE. Jean-Claude Juncker, previziune sumbră: Nu cred că vom avea o decizie nici la summitul din decembrie

Published

on

© European Union, 2019

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană nu au realizat niciun progres în ceea ce privește finalizarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În urma unei prezentări a președinției, Consiliul European a făcut schimb de opinii cu privire la problemele cheie ale următorului cadru financiar multianual, cum ar fi nivelul general, volumele principalelor domenii de politică, finanțarea, inclusiv veniturile și corecțiile, precum și condițiile și stimulente”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni.

De asemenea, Consiliul European solicită președinției finlandeze să prezinte ”o casetă de negociere cu cifre în fața Consiliului European din decembrie 2019”, ceea ce arată o nouă amânare în direcția adoptării viitorului buget multianual.

De altfel, în cadrul ultimei lor conferințe de presă în calitate de președinte al Consiliului European, respectiv președinte al Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker au indicat că progrese nu au fost realizate și că nu se întrevede o decizie pentru luna decembrie.

Nu cred că va fi o decizie în luna decembrie, dar sper că lucrurile se vor mișca în așa fel încât să ne îndreptăm spre o decizie”, spus președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat la ultima sa conferință de presă la finalul unui Consiliu European.

A fost o întâlnire de bilanț, pentru că toată lumea au repetat pozițiile pe care le știam. Deci nu este nimic nou, nicio orientare. Nimic”, a adăugat Juncker, cu o amărăciune în voce, în condițiile în care actualul șef al Comisiei Europene a prezentat propunerea de buget din partea executivului european la 2 mai 2018.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

De partea sa, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE, precizând că România ”nu va fi de acord cu reduceri de buget la politica agricolă și la politica de coeziune”.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Discuțiile privind adoptarea Cadrului Financiar Multianual au loc în baza concluziilor adoptate de liderii europeni la Consiliul European din 20-21 iunie. Atunci, liderii statelor membre au salutat munca realizată sub președinția României la Consiliul UE și au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrările Consiliului European de toamnă, din luna octombrie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”, când va avea loc Consiliul European de iarnă, din decembrie 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending