Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Procesul Spitzenkandidat a fost înfrânt de liderii europeni. Manfred Weber își anunță tardiv retragerea din cursa pentru președinția Comisiei Europene

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Liderul grupului PPE în Parlamentul European Manfred Weber a anunțat că se retrage din cursa pentru șefia Comisiei Europene, punând astfel capăt procedurii candidatului cap de listă inaugurată în 2014 prin alegerea lui Jean-Claude Juncker în fruntea executivului european, un sistem pe care mai mulți lideri europeni l-au contestat pentru a sta la baza alegerii președintelui Comisiei Europene.

”Aici a început călătoria mea în luna septembrie a anului trecut în calitate de candidat cap de listă, aici se încheie. Voi continua să lupt pentru o Europă democratică. A fost o onoare pentru mine să îmi asum această sarcină pentru PPE și pentru Europa”, a spus Weber în ședința grupului PPE, reunit la Strasbourg, potrivit unor postări pe Twitter ale purtătorului său de cuvânt.

Anunțul retragerii lui Manfred Weber apare într-un moment în care numele său pentru șefia Comisiei Europene nu mai era luat în calcul, în condițiile în care șefii de stat sau de guvern au discutat la summitul început duminică și care continuă de trei zile varianta susținerii lui Frans Timmermans, candidatul cap de listă al social-democraților europeni.

În contextul unei opoziții puternice față de Timmermans, atât din partea țărilor de la Vișegrad și a Italiei, cât și a liderilor PPE care îl susțineau pe Weber, liderii europeni au suspendat summitul luni și au reluat marți, fiind aproape de un acord care o cuprinde pe ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, pentru șefia Comisiei Europene.

Dacă von der Leyen este propusă de Consiliul European și votată de Parlamentul European, ea va deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani, statul pe care și Weber îl râvnea.

Pe de altă parte, este încă incert dacă Manfred Weber va candida miercuri, la Strasbourg, pentru funcția de președinte al Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

PPE

Ludovic Orban merge la Congresul PPE de la Zagreb: Susținem candidatura lui Donald Tusk la funcția de președinte și pe cea a lui Siegfried Mureșan la cea de vicepreședinte

Published

on

© Guvernul Romaniei

Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat luni că liberalii îi susţin la Congresul Partidului Popular European (PPE) pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte şi pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte.

“Susţinem un candidat la funcţia de vicepreşedinte al PPE, în persoana lui Siegfried Mureşan, susţinem candidatura lui Donald Tusk la funcţia de preşedinte al PPE. De asemenea, cu ocazia Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

El a arătat că preşedintele PPE va propune secretarul general al formaţiunii.

“Noi i-am transmis că, din punctul nostru de vedere, ne-am bucura foarte mult dacă propunerea ar fi în persoana lui Antonio Lopez Isturiz”, a precizat Orban, conchide sursa citată

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Undă verde pentru votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen: Candidatul maghiar Olivér Várhelyi a fost acceptat de Parlamentul European

Published

on

© European Parliament

Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen se află în linie dreaptă pentru a fi supusă votului de validare al Parlamentului European pe 27 noiembrie și pentru a fi instalată în funcție la 1 decembrie după ce propunerea Ungariei pentru poziția de comisar european, Olivér Várhelyi, a fost acceptată, în cele din urmă, de Parlamentul European, relatează Politico Europe.

Un anunț oficial a fost făcut și de către purtătorul de cuvânt al Parlamentului European. ”Coordonatorii grupurilor politice din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European recomandă aprobarea comisarului desemnat Várhelyi în baza răspunsurilor acestuia la întrebările scrise suplimentare”, a scris Jaume Duch, pe Twitter.

Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, a primit undă verde din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European după ce, în urma audierii de săptămâna trecută, candidatul maghiar a trebuit să mai răspundă unei runde de întrebări suplimentare scrise pe fondul temerilor că ar putea fi influențat în exercitarea mandatului de către premierul Ungariei Viktor Orban.

De altfel, Várhelyi și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național.

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria era ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

Potrivit Comisiei Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte poziția cu privire la desemnarea unui comisar european până cel târziu vineri, 22 noiembrie. Potrivit calendarului adoptat de Parlamentul European, Conferința Președinților va trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie, iar serviciile juridice ale instituțiilor UE lucrează la o soluție pentru a desfășura votul de validare a Comisiei Europene formată din 27 de membri, dată fiind excepționalitatea situației și a faptului că Marea Britanie este un stat aflat în procedură de retragere din UE.

Acceptarea comisarului european propus de Ungaria facilitează însă organizarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joia trecută de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending