Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Anunțul lui Donald Tusk după trei zile de negocieri între liderii europeni: ”Suntem din ce în ce mai aproape” de un acord

Published

on

© EU Council

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat marți seară că liderii europeni sunt din ce în ce mai aproape de un acord, în condițiile în care șefii de stat sau de guvern ar putea fi de acord cu varianta ca ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen să devină președinte al Comisiei Europene, primul german care ar prelua această funcție după 52 de ani.

Suntem din ce în mai aproape”, a scris Tusk pe Twitter, după lucrările unui summit care a început cu cinci ore întârziere, timp în care liderii europeni au negociat bilateral și în formate multilaterale.

Mesajul lui Tusk apare în contextul în care  surse diplomatice citate de Politico Europe precizează că liderii au luat o pauză de jumătate de oră înainte de a reveni la discuții.

Optimismul prudent afișat în mesajul președintelui Consiliului European apare după ce șefii de stat sau de guvern au intrat în sala summitului cu un pachet de nume asupra căruia să se pună de acord.

Potrivit celor mai recente surse diplomatice, ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen (PPE) ar urma să fie propusă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, prim-ministrul Belgiei Charles Michel (ALDE) la șefia Consiliului European, Manfred Weber (PPE) și Serghei Ștanișev (S&D) în funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare împărțindu-și câte un mandat, ministrul de Externe al Spaniei Josep Borel (S&D) în poziția de Înalt Reprezentant, iar directorul FMI Christine Lagarde (Franța) ar prelua șefia Băncii Centrale Europene.

Conform AFP și Reuters, această deblocare ar fi apărut după ce președintele francez Emmanuel Macron i-a propus luni seara cancelarului german Angela Merkel să o desemneze pe Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

De asemenea, liderul francez i-a propus cancelarului german ca actuala directoare a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, să devină preşedintă a Băncii Centrale Europene (BCE), a adăugat aceeaşi sursă, subliniind că Angela Merkel nu este împotrivă.

Marți, în timpul negocierilor, țările grupului de la Vișegrad – Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria – au afirmat că o susțin pe Ursula von der Leyen, ministrul Apărării din Germania, pentru a deveni președintele Comisiei Europene.

De altfel, președintele Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel și ceilalți prim-miniștri care fac parte din Partidul Popular European au avut o întrevedere multilaterală de coordonare înaintea reuniunii Consiliului European. Întâlnirea de coordonare la care au fost prezenți și prim-miniștrii Bulgariei, Croației, Letoniei și Irlandei a avut loc și în contextul în care Boiko Borisov a spus că l-a propus pentru șefia Comisiei Europene pe Andrej Plenkovic, prim-ministrul Croației și colegul său din PPE.

Puteți citi pe larg despre negocierile pentru funcțiile de top din UE aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Pentru prima dată, Emmanuel Macron se alătură liberalilor europeni. Președintele Franței merge la reuniunea Renew Europe, desfășurată înaintea Consiliului European

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Președintele francez Emmanuel Macron va participa joi, înaintea summitului Consiliului European, la reuniunea liderilor liberalilor europeni (ALDE, Renew Europe), în ceea reprezintă o premieră pentru liderul de la Elysee, care de la instalarea sa în funcție a refuzat să ia parte la astfel de reuniuni și să se atașeze unei familii politice europene, relatează Politico Europe.

În mod tradițional, fiecare din marile familii politice europene – PPE, PES și ALDE (în Parlamentul European – Renew Europe) – organizează, înaintea Consiliului European, reuniuni politice la care participă liderii naționali afiliați, lideri de opoziție din țările membre, comisari europeni, precum și liderii de grup din Parlamentul European.

Potrivit unei invitații transmise în această săptămână de liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, “președintele Republicii Franceze, prim-miniștrii și membrii ai Comisiei Europene” se vor întâlni la Bruxelles înaintea Consiliului European.

Emmanuel Macron, al cărui partid En Marche s-a alăturat noului grupul Renew Europe din Parlamentul European (ex-ALDE), a profitat de rezultatul politic obținut de formațiunea sa pentru a determina crearea unui nou grup politic în co-legislativul european, a treia forță din hemiciclu și necesară din perspectiva conturării unei majorități pro-europene. 

Politico Europe notează că reuniunea liderilor liberali va începe cu o sesiune comună a președintelui Macron, a prim-miniștrilor liberali, între care Charles Michel (Belgia), Juri Ratas (Estonia), Xavier Bettel (Luxemburg) sau Mark Rutte (Olanda), și a liderilor politici.

Reuniunea Renew Europe mai cuprinde o discuție privind Brexit cu Guy Verhofstadt, coordonatorul pentru Brexit din partea Parlamentului European și cu Jo Swinsom, noul lider al liberal-democraților din Marea Britanie.

Totodată, Emmanuel Macron și prim-miniștrii liberali vor participa la un prânz de lucru cu Dacian Cioloș și cu Margrethe Vestager, unul dintre cei vicepreședinți executivi în noua Comisie Europeană.

Politico Europe notează că prezența lui Macron va fi o oportunitate să își consolideze sprijinul politic după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de Parlamentul European pentru a deveni comisar european, o premieră negativă pentru Franța.

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Într-o reacție separată, grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș a apărat-o pe Goulard, precizând că aceasta a plătit prețul unei politici europene mici în locul unei evaluări obiective pentru funcția de comisar.

Luni, Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen și a cerut crearea unei ”Comisii Europene puternice, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending