Connect with us

U.E.

Brexit: Marea Britanie și UE, prinse într-o dispută a declarațiilor. Șeful diplomației de la Londra avertizează că ”politeţea britanică nu trebuie luată drept slăbiciune”

Published

on

Ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană ar trebui să renunţe la respingerea categorică a propunerilor Londrei în negocierile cu privire la Brexit, întrucât a crede că aceasta va capitula înseamnă a-i judeca greşit pe britanici, transmit Politico Europe și Reuters.

Foto: NHS Confederation/Flickr

Jeremy Hunt, care la referendumul din 2016 a votat pentru rămânerea ţării în UE, a afirmat că britanicii sunt tot mai înclinaţi să iasă din Uniune fără un acord, scrie Agerpres.

„Dacă opinia UE este aceea că, prin simpla respingere a oricărei propuneri făcute de Marea Britanie, noi vom capitula în cele din urmă şi vom sfârşi fie printr-o opţiune de tipul Norvegiei, fie prin rămânerea în UE, dacă aceasta este părerea lor, atunci au judecat profund greşit poporul britanic”, a declarat Hunt la postul de radio BBC, avertizând că „politeţea britanică nu trebuie luată drept slăbiciune”.

La summitul european informal desfăşurat miercuri şi joi la Salzburg, liderii europeni au respins propunerile Londrei cuprinse în „Planul de la Chequers” şi i-au cerut premierului britanic să înainteze noi propuneri privind chestiunea frontierei irlandeze și cea a relației economice.

Joi, cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, reuniţi la Salzburg, au lansat un apel prim-ministrului Theresa May să îşi revadă propunerile pentru a finaliza negocierile asupra Brexitului.

Vineri, premierul Theresa May a cerut Uniunii Europene să vină cu o alternativă la propunerile Londrei privind Brexitul, pentru a se putea ieşi din impasul în care au ajuns negocierile. În replică, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că “rămâne convins că un compromis bun pentru toţi privind ieşirea Marii Britanii este în continuare posibil”, dar a precizat că poziţia Marii Britanii prezentată în cursul reuniunii de la Salzburg a fost surprinzător de dură şi fără compromisuri.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Cine au fost cei mai activi eurodeputați români în mandatul 2014-2019 în funcție de apartenența la grupurile politice din Parlamentul European

Published

on

Eurodeputații Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan și Cristian Preda sunt membrii români ai Parlamentului European cu cele mai multe rapoarte coordonate în legislatura 2014-2019, conform unei analize realizată de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și cuprinsă în ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”. În ce privește distribuția dosarelor coordonate în raport cu apartenența la marile grupuri politice, cei mai activi eurodeputați români sunt Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Norica Nicolai (ALDE România/ ALDE Europa) și Emilian Pavel (PSD, S&D).

Primele două locuri sunt ocupate de europarlamentarii PNL Marian-Jean Marinescu (cu 15 rapoarte coordonate) și de Siegfried Mureșan (cu 14 rapoarte). Marinescu este, totodată, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, în vreme ce Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete și a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2018. Pe poziția a treia se clasează Cristian Preda, membru al grupului PPE în PE, coordonator al grupului pentru politică externă și actualmente membru PLUS la nivel național, cu 12 rapoarte, urmat de eurodeputatul ECR Monica Macovei (8 rapoarte) și de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai (7 rapoarte).

Eurodeputatul PSD cu cele mai multe rapoarte este Emilian Pavel, cu 6 rapoarte coordonate, la egalitate cu europarlamentarul Ramona Mănescu, membru al grupului PPE în Parlamentul European.

Informațiile analizate de Europuls au fost extrase din datele Parlamentului European.

În ce privește distribuția rapoartelor coordonate la nivel de partide sau grupuri politice, Emilian Pavel (foto) este urmat în top-ul eurodeputaților PSD de Maria Grapini (5 rapoarte) și de Ioan Mircea Pașcu (4 rapoarte).

©️ European Parliament

La nivelul PNL, Marian-Jean Marinescu (foto, 15) și Siegfried Mureșan (14) sunt urmați de Adina Vălean (5 rapoarte), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

© European Parliament

Cu privire la ALDE, Norica Nicolai (foto) este urmată de Renate Weber (2 rapoarte coordonate).

Iuliu Winkler (foto) și Csaba Sogor de la UDMR au coordonat, în legislatura 2014-2019, trei rapoarte, respectiv un raport.

La nivelul eurodeputaților care figurează ca independenți politic din punct de vedere național, Monica Macovei a coordonat 8 rapoarte, Ramona Mănescu 6, Mircea Diaconu 2, Sorin Moisă 2, Damian Drăghici 1.

În legislatura 2014-2019, România a fost reprezentată în Parlamentul European de 32 de eurodeputați, număr pe care țara noastră și-l va păstra și după alegerile europene din 23-26 mai în condițiile în care Marea Britanie va lua parte la acest scrutin.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”

Ghidul este disponibil aici.

Continue Reading

Emilian Pavel

INTERVIU Europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D): România a dovedit prin președinția la Consiliul Uniunii Europene că avem o preocupare cu privire la dezvoltarea proiectului european

Published

on

România a dovedit cu această președinție la Consiliul Uniunii Europene că avem o preocupare cu privire la dezvoltarea proiectului european, dând dovadă de asumare politică, a declarat europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D) într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

”Avem un rezultat de 90 de dosare finalizate în 100 de zile calendaristice. Avem un interes de a ne integra mai adânc în UE. Am aderare la UE, dar nu la tot ceea ce înseamnă structuri europene, fie că vorba de Schengen, Zona euro, viitoarea armată euroepană. Am scos dosare din sertare care zăceau”, a precizat eurodeputatul român.

Referindu-se la miza alegerilor europarlamentare, cruciale pentru viitorul Europei, Emilian Pavel a spus că este important să ”arătăm că suntem mai uniși ca aleși ai românilor. Cred că am putea avea români mai hotărâți și constructivi, români care să colaboreze mai mult unii cu alții”.

”O majoritate la nivelul Parlamentului European și o majoritate la nivelul oricărui stat membru, diferă foarte mult. La nivel european astăzi putem facem majoritatea cu popularii, verzii și liberalii și mâine facem o majoritate cu alte grupuri politice, fără populari. Va fi pentru prima dată când PPE și S&D nu vor avea o majoritate necesară pentru a instala Comisia Europeană sau pentru a trece anumite legi, însă nu este necesară o majoritate clasică, așa cum o știm noi. În statele membre, majoritatea parlamentară susține guvernul și trece legile acestuia, respingând, mai mult sau mai puțin, legile opoziției. Dar aici avem o majoritate volatilă, care își schimbă mereu culorile. Părerea mea este că vom avea o majoritate pro-europeană în proporție de 75%, ceea ce este încă un procent bun”, a explicat membrul Parlamentului European, făcând referire la modul în care va arăta viitoarea configurație a puterii după alegerile europene.

Făcând trimitere la obiectivele asumate pentru viitorul mandat în Parlamentul European, eurodeputatul român, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Legislativul european, a menționat că ”un punct foarte important în programul PSD este introducerea unui salariu minim european” pe baza principiului ”muncă egală, plată egală”.

”(…) Oamenii își doresc un viitor mai bun aici, pentru copiii, nepoții lor sau chiar pentru ei înșiși. Pentru asta, trebuie să continuăm acest proces de recuperare a decalajelor la nivel european și nu să le adâncim. Încercăm să eliminăm barierele din Europa, care pot duce la o percepție greșită asupra proiectului euroepan și la un euroscepticism care nu poate fi benefic acestui proiect frumos”, a explicat europarlamentarul român.

În ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, în viziunea eurodeputatului România ”ar trebui să pună pe agenda JAI aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Dacă nu mă înșel, următorul JAI este în 4-6 iunie. Noi îndeplinim toate criteriile tehnice”, a explicat acesta.

Din punctul de vedere al eurodeputatul român, pentru a menține spiritul pro-european, ”este nevoie de eliminarea dublului standard. ”Ne propunem să introducem laboratoare de testare pe lângă ANPC care, la sesizarea consumatorilor, să facă teste de calitate, iar dacă rezultatul iese nefavorabil, atunci producătorul sau comerciantul produsului respectiv să poată fi sancționat cu până la 4% din cifra de afaceri. Noua lege europeană a dublului standard va proteja consumatorii și se va aplica și în domenii precum cel al automobilelor, unde există dubii că mașinile din Estul UE au probleme de la ieșirea din fabrică, al protecției sociale”, a mai spus Emilian Pavel.

Referitor la percepția pe care o poate genera punerea la colț a partidelor din arcul guvernamental din România de către marile familii politice europene, în speță PES și ALDE, pentru nerespectarea statului de drept, eurodeputatul social-democrat a spus că există un dialog constant și civilizat atât cu formațiunea mamă de la nivel european, cât și cu prim vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmermans, însă, ,,dialogul civilizat există atunci când se discută detalii tehnice, concrete refritoare la direcția sistemului de justiției din România, dar comunicarea externă este total diferită”.

În opinia lui Emilian Pavel, exprimarea de tipul ,,suntem îngrijorați că, ne temem că” arată, de fapt, reținerea oficialilor Comisiei Europene de a explica în mod public care este adevăratul conținut al discuțiilor cu partea română: ,,Dacă luăm articol cu articol, vom vedea că acele îngrijorări sunt complet nejustificate”.

În acest context, eurodeputatul este de părere că după alegerile europene nu se va mai putea continua pe același ,,ton de război” în cadrul familiilor europene, cu trimitere la suspendarea Fidesz din PPE și la intenția PES și ALDE de a exlude formațiunile politice din coaliția de guvernământ din România din rândurile lor, deoarece acest lucru nu ar face decât să ,,alimenteze extremele din Europa, fie că vorbim despre extrema stângă sau dreapta care doresc distrugerea proiectului european”.

Europarlamentarul Emilian Pavel a estimat, de asemenea, că viitorul președinte al Comisiei Europene ”nu va fi nici Timmermans, nici Weber. Cred că, după modul în care celelalte partide din PE s-au pronunțat” cu privire ca modul de desemnare a președintelui Comisiei Europene – Spitzenkandidat – nu este agreat de toate grupările politice din Parlamentul European. ”Cred că ne vom întoarce la o negociere în Consiliul European. Cred că în acea negociere nu are șanse” niciunul dintre cei doi amintiți mai sus, a spus eurodeputul român, arătându-și speranța că lucrurile nu vor sta așa.

Întrebat dacă acest lucru reprezintă o lovitură dată legăturii dintre cei care aleg și cei care sunt aleși, Pavel a punctat că ”este un pas înapoi. Mi-aș fi dorit pentru următorul mandat, poate reușim pentru celălalt, dar asta implică o modificare de tratat, o mai mare putere pentru Parlamentul European, iar noi am votat aceste aspecte în diferite amendamente la diferite rapoarte, cerând dreptul de inițiativă legislativă”.

Emilian Pavel (PSD, S&D) a primit titlul europarlamentarul anului pentru ”Ocuparea forței de muncă” și a fost nominalizat ca europarlamentarul anului pentru ”Promovarea drepturilor femeilor”. În cei aproape cinci ani de mandat, eurodeputatul Emilian Pavel a depus peste 2.300 de amendamente, a avut peste 50 de luări de cuvânt în plenul Parlamentului European pe diferite teme, a fost raportor pentru peste 20 de dosare.

Este membru în mai multe comisii și delegații din Parlamentul European: Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Delegația pentru relațiile cu Israel, Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana, Grupul de lucru Schengen Scrutiny. Este membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia, PANAMA – Comisia de anchetă pentru examinarea fraudei de spălare de bani și evaziune fiscală. ( Mai multe informații despre activitatea acestuia AICI).

Continue Reading

U.E.

Studiile de impact ale Comisiei Europene dovedesc contribuția însemnată a programului Erasmus+ pentru dezvoltarea personală și profsională a studenților și internaționalizarea universităților

Published

on

© European Commission/Instagram

Noi dovezi arată că programul Erasmus+ le permite studenților să aibă mai mult succes în viața lor personală și profesională și ajută universitățile să devină mai inovatoare, în conformitate cu două noi studii independente publicate astăzi, 20 mai, de Comisia Europeană.

Între 2014 și 2018, peste 2 milioane de studenți și de cadre didactice din învățământul superior au beneficiat de o perioadă de învățare, formare sau predare în străinătate în cadrul programului Erasmus+. În aceeași perioadă, aproape 1 000 de parteneriate strategice Erasmus+ între instituții de învățământ superior și 93 de alianțe ale cunoașterii între universități și întreprinderi au beneficiat de finanțare din partea UE. Peste 40 % din aceste parteneriate și alianțe au format studenți și cadre didactice universitare în vederea dobândirii de competențe orientate spre viitor în domenii precum mediul și schimbările climatice, energia și resursele, aspectele digitale (TIC și competențe digitale) și spiritul antreprenorial.

Aceste două studii pe scară largă, care se bazează pe feedback-ul primit de la aproape 77 000 de studenți și membri de personal, precum și de la peste 500 de organizații, măsoară și analizează impactul programului Erasmus+ asupra principalilor săi beneficiari. Rezultatele arată cum îi ajută acest program al UE pe tinerii europeni să se pregătească pentru noua era digitală  și să avanseze în viitoarea lor carieră. Erasmus+ stimulează, de asemenea, capacitatea de inovare a universităților, implicarea lor la nivel internațional și capacitatea lor de a răspunde nevoilor pieței forței de muncă.

Principalele constatări ale studiilor sunt următoarele:

Erasmus+ îi ajută pe studenți să își descopere cariera pe care și-o doresc și să obțină un loc de muncă mai rapid

Peste 70 % dintre foștii studenți Erasmus+ afirmă că înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în cariera lor viitoare atunci când se întorc din străinătate. Experiența lor în străinătate le permite, de asemenea, să își reorienteze studiile astfel încât acestea să corespundă mai bine ambițiilor lor. Studiul de impact privind învățământul superior arată, de asemenea, că 80 % dintre aceștia au fost angajați în termen de trei luni de la absolvire, iar 72 % au declarat că experiența în străinătate i-a ajutat să obțină primul loc de muncă. Nouă din zece foști studenți Erasmus+ au declarat că utilizează competențele și experiențele dobândite în străinătate în activitatea lor zilnică. Erasmus+ abordează problema decalajelor între competențe și cererea pieței, punând accentul pe dezvoltarea competențelor non-tehnice și interdisciplinare de care au nevoie întreprinderile.

Erasmus+ accentuează sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană

Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană. Programul a avut cel mai mare impact asupra studenților care erau mai puțin convinși în legătură cu UE înainte de a participa la programul de schimb și asupra studenților care au petrecut timp într-o țară mai diferită din punct de vedere cultural de țara lor. Dintre toți studenții Erasmus+, cei care provin din Europa de Est se identifică cel mai mult cu UE. 

Erasmus+ sprijină transformarea digitală și incluziunea socială

Datorită proiectelor de cooperare Erasmus+, majoritatea universităților participante sunt mai bine pregătite pentru transformarea digitală. Utilizarea noilor tehnologii și a metodelor inovatoare de predare și învățare contribuie la consolidarea cooperării internaționale și a capacității de inovare a acestora. Cadrele didactice universitare care au participat la programul Erasmus+ sunt mai dornice să implice în cursurile lor personal din întreprinderi decât colegii lor care nu au participat la programe de mobilitate (aproximativ 60 %, în comparație cu 40 %). Peste 80 % din cadrele didactice universitare raportează că experiența dobândită în străinătate a condus la dezvoltarea unor programe de învățământ mai inovatoare. Mai mult decât atât, două din trei universități participante au declarat că proiectele la nivelul UE contribuie, de asemenea, la sporirea incluziunii sociale și a nediscriminării în învățământul superior.

Din studii reiese și faptul că foștii studenți Erasmus+ sunt mai mulțumiți de locurile lor de muncă în comparație cu cei care nu au mers în străinătate. Aceștia au, de asemenea, o carieră mai internațională și au de aproape două ori mai multe șanse să lucreze în străinătate. Erasmus+ sprijină, de asemenea, spiritul antreprenorial. Unul din patru proiecte de cooperare a contribuit la educația antreprenorială și a consolidat spiritul antreprenorial. O treime din proiecte au contribuit la crearea de spin-off-uri și de întreprinderi nou-înființate.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending