Connect with us

Bugetul UE

Bugetul UE 2016. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE): UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri la criza migranților, însă nu în detrimentul propriilor cetățeni

Published

on

Gestionarea crizei refugiaților și creșterea ocupării forței de muncă sunt două dintre cele mai controversate subiecte din cadrul negocierilor bugetului UE pentru anul 2016. Parlamentul European dorește alocarea mai multor bani decât statele membre pentru ajutorarea refugiaților și consolidarea frontierelor externe ale UE.

epp group logoGrupul PPE din Parlamentul European susține un buget UE puternic care să răspundă eficient la criza migrației și a refugiaților, dar care să promoveze, în același timp, ocuparea forței de muncă în întreaga Uniune, precizează europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE) pentru CaleaEuropeana.ro.

Poziția Consiliului de a finanța criza refugiaților din reduceri bugetare ale altor programe, precum ale celor menite să stimuleze ocuparea forței de muncă este inacceptabilă, este de părere europarlamentarul PPE, reacționând la reuniunea de conciliere între Consiliu și Parlamentul European pe tema bugetului UE, din data de 9 noiembrie.

Consiliul nu se poate folosi de refugiați ca un pretext pentru a reduce finanțarea politicilor și programelor UE, susține grupul PPE.

UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri și angajării în acțiuni care să răspundă eficient la criza migrației, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple în detrimentul cetățenilor Uniunii Europene. Față de ei avem responsabilități și angajamente pe care trebuie să le respectăm” a declarat europarlamentarul Ramona Mănescu. 

r manescu

Așa cum am mai spus și în trecut, este obligatoriu ca răspunsul Europei să se adreseze și cauzelor, sursei acestei crize, nu doar efectelor, dacă ne dorim cu adevărat o rezolvare. Iar orice răspuns presupune un angajament ferm, bazat pe consecvență și determinare în aplicarea unor soluții sustenabile”, adaugă europarlamentarul.

Criza extraordinară a refugiaților necesită finanțare suplimentară și nevoia de flexibilitate completă, justificând astfel utilizarea Contingency Margin (n.r. fond ce poate fi utilizat doar în cazuri de urgență pentru a crește cheltuielile anuale ale UE, însumând 0.03% din VNB), susțin popularii europeni.

Scopul procesului de conciliere care a început la 29 octombrie 2015 este de a se ajunge la o poziție comună a ambelor instituții, Consiliu și PE, cu privire la buget. Acest lucru ar trebui să se realizeze cel târziu până la data de 18 noiembrie 2015.

Poziția Consiliului prevede o reducere de 563,6 milioane EUR în angajamente și 1,4 miliarde EUR în plăți, în comparație cu propunerea inițială a Comisiei.

O sinteză a poziției Consiliului este prezentată aici. 

Parlamentul European dorește să crească totalul creditelor de angajament la 157,43 miliarde EUR și totalul creditelor de plată la 146,46 miliarde EUR.

.

.

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Bugetul UE

Klaus Iohannis se întâlnește la Bruxelles cu președintele Consiliului European: Discuțiile se axează pe negocierile privind bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis are vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, discuțiile urmând să se axeze pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, tratative care se anunță complicate la summitul Consiliului European convocat de Michel pentru data de 20 februarie. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a arătat în dese rânduri că prioritatea principală a României rămâne menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.

Klaus Iohannis solicită alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

”Am discutat, evident, cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu Michel, la 27 noiembrie 2019.

Aceleași poziții au fost susținute la Bruxelles și de prim-ministrul Ludovic Orban, aflat într-o vizită la instituțiile UE la începutul lunii ianuarie pentru întrevederi cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentul European, dar și cu comisarul european pentru buget.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Președintele, al 16-lea lider european pe care Charles Michel îl primește la Bruxelles în această săptămână

Întâlnirea de vineri face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Charles Michel a avut programate în această săptămâni întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern pentru discuţii separate despre buget. Întrevederile se încheie cu întâlnirea pe care Michel o va avea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Se anunță negocieri dificile la summitul din 20 februarie. Austria nu dorește creșterea contribuțiilor la bugetul multianual al UE

Pe de altă parte, discuțiile lui Michel au fost prefațate de un punct de tensiune, după ce cancelarul Austriei Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care coincide și cu epoca post-Brexit, în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse. De altfel, Kurz se numără printre liderii cu care Charles Michel va avea întrevederi.

Separat, reunite la Beja, în Portugalia, 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului “Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit, solicitând alocări consistente pentru politica de coeziune.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 mins ago

Tensiuni în Mediterana de Est: Secretarul de stat american Mike Pompeo va efectua o vizită în Grecia

Marian-Jean Marinescu29 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență

Cristian Bușoi3 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA19 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă19 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.19 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL20 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.20 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending