Bucureștiul nu este deranjat să înlocuiască dependenţa Ungariei faţă de Rusia cu o dependenţă faţă de România, deoarece România este “un partener corect, cu valori europene”, a declarat, luni, la Budapesta, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, după o întrevedere bilaterală cu ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto în contextul găzduirii de către Ungaria unei reuniuni a miniștrilor de energiei din țările coridorului de energie verde, respectiv Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, România și Ungaria.

Burduja a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă desfășurată după ce ministrul român a semnat cu ministrul de externe ungar un acord de solidaritate energetică în domeniul gazelor naturale, denumit “Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind măsuri de solidaritate pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale”.

”Într-un moment foarte complicat pentru Europa, dar mai ales pentru regiunea în care ne aflăm, consolidăm cooperarea în domeniul energiei cu ţările vecine. Singura soluţie este să strângem rândurile, pentru a fi mai bine pentru toţi. România şi Ungaria îşi asumă responsabilitatea de a reacţiona rapid în situaţii de criză, pentru a proteja consumatorii din cele două ţări, fără a afecta piaţa internă”, a transmis Burduja.

Ministrul liberal a explicat faptul că a prezentat şi stadiul proiectului Neptun Deep şi a reiterat că România joacă un rol activ pentru reducerea dependenţei europene faţă de gazul rusesc.

”I-am spus şi ministrului maghiar: nu ne deranjează deloc să înlocuim dependenţa Ungariei faţă de Rusia cu o dependenţă faţă de România. Suntem un partener corect, cu valori europene. Mai mult, strict din ceea ce nu vom avea nevoie pentru consumul intern, vom putea exporta la un preţ bun, în interesul românilor — pentru dezvoltare, locuri de muncă şi creştere economică”, a mai transmis ministrul energiei.

Urmăriți și VIDEO Szijjarto și Burduja au semnat, la Budapesta, un acord “istoric” de solidaritate energetică în domeniul gazelor naturale între Ungaria și România

Potrivit acestuia, ”rămâne de maximă urgenţă ca statele central-europene să îşi dezvolte interconectările către graniţa de est a UE, ca Europa să continue să îşi diversifice sursele de energie şi să îşi mărească producţia”.

”Sunt paşi mari pe care continuăm să îi facem şi nu ne vom opri, indiferent de manipulări şi de încercările de destabilizare ale celor care nu vor nici o Românie, nici o Europă pe picioarele lor, fără dependenţe energetice toxice”, a mai transmis ministrul.

Ungaria dorește să își extindă cooperarea cu România în sectorul gazelor naturale pentru a-și diversifica sursele de energie, iar companiile lor relevante negociază deja un acord, a punctat șeful diplomației maghiare, la conferința de presă ce a urmat ceremoniei de semnare a acordului.

Szijjarto a declarat că Ungaria dorește să coopereze cu România în domeniul energiei, în condițiile în care România va deveni un exportator net de gaze naturale în perioada următoare, cu zăcământul Neptun Deep de gaze offshore care urmează să intre în producție în curând.

Forajul la zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze din Uniunea Europeană, care va dubla producția României și o va transforma potențial într-un exportator net, ar putea începe în câteva săptămâni.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile de la Budapesta, interconectorul de gaze dintre cele două țări a fost utilizat anul trecut pentru a comercializa un total de 1,8 miliarde de metri cubi. Capacitatea totală a interconectorului este de 2,6 miliarde de metri cubi pe an.

Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, însă presiunile cresc pentru ca această țară, împreună cu unii dintre vecinii săi, să se diversifice mai rapid de la energia rusească, în urma invaziei Ucrainei de către Moscova în 2022.

Anul trecut, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducta Turkstream și cantități suplimentare prin România, a declarat prim-ministrul Viktor Orban în decembrie. De asemenea, Ungaria are o producție internă de aproximativ 1-1,5 miliarde de metri cubi de gaz.

Ungaria și România au semnat luni, la Budapesta, un acord de solidaritate în domeniul gazelor naturale, înțelegere pe care ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a descris-o drept un “acord istoric” după ce a semnat documentul împreună cu ministrul român al energiei Sebastian Burduja.

Szijjarto a avut o întrevedere bilaterală cu Burduja în contextul găzduirii de către Ungaria unei reuniuni a miniștrilor de energiei din țările coridorului de energie verde, respectiv Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, România și Ungaria.

“Astăzi încheiem un acord istoric cu România, care va aduce cooperarea în domeniul securității energetice între cele două țări mai aproape ca niciodată! Acordul de solidaritate în domeniul gazelor va stabili modalitățile de asistență de urgență, va îmbunătăți în continuare securitatea aprovizionării noastre cu energie și va menține rezultatele reducerii tarifelor. Importanța rutei sudice pentru aprovizionarea cu gaze a Ungariei a crescut foarte mult în ultimii ani și va crește și mai mult în viitor”, a scris Szijjarto, pe Facebook, după semnarea acordului.

Ungaria dorește să își extindă cooperarea cu România în sectorul gazelor naturale pentru a-și diversifica sursele de energie, iar companiile lor relevante negociază deja un acord, a mai punctat șeful diplomației maghiare, citat de Reuters.

Szijjarto a declarat că Ungaria dorește să coopereze cu România în domeniul energiei, în condițiile în care România va deveni un exportator net de gaze naturale în perioada următoare, cu zăcământul Neptun Deep de gaze offshore care urmează să intre în producție în curând.

Forajul la zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze din Uniunea Europeană, care va dubla producția României și o va transforma potențial într-un exportator net, ar putea începe în câteva săptămâni.

“Acest nou zăcământ de gaze va fi singura sursă de gaze proaspete din regiune care poate contribui la diversificarea energetică. Companiile noastre sunt deja angajate în negocierile comerciale necesare și sperăm că vor ajunge la un acord care să reprezinte un progres pentru ambele țări”, a declarat Szijjarto după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu Sebastian Burduja, ministrul energiei din România.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile de la Budapesta, interconectorul de gaze dintre cele două țări a fost utilizat anul trecut pentru a comercializa un total de 1,8 miliarde de metri cubi. Capacitatea totală a interconectorului este de 2,6 miliarde de metri cubi pe an.

Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, însă presiunile cresc pentru ca această țară, împreună cu unii dintre vecinii săi, să se diversifice mai rapid de la energia rusească, în urma invaziei Ucrainei de către Moscova în 2022.

Anul trecut, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducta Turkstream și cantități suplimentare prin România, a declarat prim-ministrul Viktor Orban în decembrie. De asemenea, Ungaria are o producție internă de aproximativ 1-1,5 miliarde de metri cubi de gaz.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a verificat ieri, 8 martie, stadiul lucrărilor de la Centrala pe gaz de la Iernut. Acestea au intrat în fază finală și ar trebui finalizate la începutul lunii iunie. 

„Proiectul a fost început în 2016 și s-a blocat în 2019, la stadiul de 80%. La începutul mandatului meu la Ministerul Energiei am reușit să semnăm ordinul de reîncepere a lucrărilor, după colosale eforturi diplomatice, politice și juridice, despre care cândva merită scrisă o carte. Astăzi, stadiul de execuție a termocentralei de la Iernut este de 97%, ceea ce reprezintă un progres bun, dar încă insuficient. Doar 3% ne mai desparte de punerea în funcțiune. Atât de puțin și totuși atât de provocator. (…) Conform actualului contract, lucrările trebuie terminate până pe 2 iunie anul curent.”

Ministerul Energiei nu va mai tolera întârzierile, amânările și pretextele: „Responsabilitatea acestora revine constructorului, iar prioritatea noastră este să găsim soluțiile, în contextul dificultăților financiare pe care le întâmpină Duro Felguera, compania fiind în procedură de concordat preventiv.

„Astăzi am trecut peste toate lucrările rămase de executat, inclusiv în teren, am definit termene și responsabili. Realizarea centralei pe gaz de la Iernut este un obiectiv pe care mi l-am asumat încă din momentul în care am preluat primul mandat la Ministerul Energiei și nimic nu s-a schimbat. Cu o capacitate de 430 MW, Centrala pe gaz de la Iernut va contribui la consolidarea securității energetice a României, la procesul de tranziție energetică, la stabilizarea prețurilor prin creșterea producției de energiei electrică și la acoperirea vârfurilor de consum”, a mai adăugat acesta.