Connect with us

GENERAL

Caleaeuropeana.ro a transmis LIVE, miercuri, 13 iulie, de la ora 11, de la sediul Reprezentantei Comisiei Europene, prezentarea prioritatilor Presedintiei poloneze a Consiliului UE. Urmariti aici evenimentul:

Published

on

Caleaeuropeana.ro a transmis LIVE, miercuri, 13 iulie, de la ora 11, de la sediul Reprezentantei Comisiei Europene, prezentarea prioritatilor Presedintiei poloneze a Consiliului UE. Urmariti aici evenimentul:

transmisie asigurata cu sprijinul HDFX

In cadrul conferinţei de presă, ambasadorul Poloniei, Marek Szczygiel, a prezentat îndatoririle și perspectivele pe care țara sa le pregătește pentru perioada Președinției Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul acestei conferințe au participat seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Nicolae Idu, ambasadorii Ungariei, Ciprului, Danemarcei şi Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Creştere economică, siguranţă, apărare şi extindere

În cadrul Preşedinţiei, Polonia va urmări să îndrepte Uniunea Europeană pe calea dezvoltării economice. Una dintre priorităţile esenţiale despre care Marek Szczygiel, ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, a vorbit în cadrul conferinței, este întărirea creşterii economice.

Această creştere se poate realiza prin utilizarea bugetului UE pentru a forma o Europă competitivă şi prin dezvoltarea serviciilor electronice. De asemenea, o soluție importantă și de real succes o constituie diminuarea şomajului.

Cea de a doua prioritate pe care Preşedinţia Consiliului UE  o are în vedere este şi principala deviză a mandatului polonez: O Europă sigură! Vorbim aici despre siguranța macro-economică și financiară prin creșterea supravegherii piețelor financiare. Un element esențial al Președinției poloneze la Consiliul UE va fi întărirea capacităților militare și civile ale Uniunii.

Nu în cele din urmă, Președinția va tinde spre deschiderea Europei și extinderea zonei de valori și reglementări europene prin lărgirea în continuare a spațiului UE și dezvoltarea colaborării cu statele vecine. De exemplu, se dorește semnarea Tratatului de Aderare a Croației la Uniunea Europeană și stabilirea unor relații mult mai apropiate cu țările din Europa Centrală și cea de Est. Situația Belarusului este extremă și are nevoie de sprijin. Acest sprijin poate veni de la noua Președinție a Consiliului. Un alt obieciv foarte important este și apropierea Rusiei către spațiul Uniunii.

Admiterea României în Schengen, un subiect delicat pentru Președinția poloneză

În ceea ce privește țara noastră, ambasadorul Poloniei nu a putut oferi un răspuns clar în ceea ce privește includerea în întregime a României în spaţiului Schengen. Cu toate acestea, Marek Szczygiel este de părere ca Președinția ar trebui să-și fixeze atenția asupra protejării granițelor externe ale Uniunii Europene și că-și dorește să se ajungă la o decizie de consens în ceea ce privește aderarea României.

Pe baza aceluiași subiect, ministrul Teodor Baconschi a spus că la ultima întrunire a Consiliului European, câțiva șefi de stat și de guverne ai Uniunii Europene au decis reluarea acestei teme de discuție în luna septembrie și că există o ipoteză de lucru constructivă și interesantă.

România va prelua presedintia Consiliului UE în 2019

Viitoarea ţară membră UE care va prelua preşedinţia Consiliului UE va fi Danemarca, iar apoi Cipru. România va avea acest privilegiu de abia în anul 2019, iar ministrul de Externe

Evenimentul din această zi a fost organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi cu sprijinul Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti.

Andreea Baciu

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), dialog cu investitorii americani în agricultura europeană despre provocările fermierilor pe fondul accelerării automatizării și digitalizării

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European,  a avut un dialog la Strasbourg cu reprezentanții companiilor americane care investesc în sectorul agricol european, despre provocările fermierilor și agricultorilor pe fondul automatizării și digitalizării, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,În urmă cu puțin timp, am avut o întâlnire la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu mai mulți reprezentanți ai unor companii americane care investesc în agricultura din Uniunea Europeană. Astfel, am avut discuții cu domnul Luca Bellomo, reprezentant Herbalife, domnul Gilles Dryancour, de la compania John Deere, doamna Julie Vermooten, reprezentant Merck, doamna Marta Zuluaga Zilberman, de la compania Cargill, Miruna Marchis, reprezentant Syngenta, Thibaut L’Ortye, reprezentantii AmChamEU”, a scris eurodeputatul. 

Acesta a evidențiat că în sectorul agricol sunt 150 de companii din S.U.A. care investesc în statele membre, companii care stabilesc legătura dintre fermieri și retaileri, oferă produse și consiliere adaptate oricărui tip de activitate agricolă. Potrivit lui Daniel Buda, principalul obiectiv este să ofere un trai decent pentru fermieri.

În discuțiile cu investitorii americani, eurodeputatul a atins și subiectul provocărilor cu care se confruntă fermierii și agricultorii la nivel european, dar și în România. 

,,Principala provocare pe care mi-au semnalat-o este numărul tot mai redus de fermieri și lucrători în agricultură. Tocmai de aceea, sectorul digital și automatizat cunoaște o ascensiune puternică. Le-am transmis faptul că în România există probleme ce țin de capacitatea de asociere a fermierilor. Drept urmare, încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. Totuși, am subliniat faptul că este nevoie de un schimb mai activ de bune practici, iar fermierii români sunt dispuși să aibă un schimb de experiențe cu fermierii din alte state!”, a transmis vicepreședintele Comisiei AGRI.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) votează noua Comisie Europeană pentru o Europă unită în care să se regăsească toți românii

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Astăzi, deputatul european Eugen Tomac (PMP și PPE) a anunțat că va vota viitoarea Comisie Europeană și va face acest lucru ca ”un european convins, pentru o Europă unită în care să se regăsească toți românii. Fără o Românie întreagă, nici Uniunea Europeană nu este întreagă”.

Reamintim că Ursula von der Leyen și-a prezentat astăzi viitoare echipă a comisarilor cu care va munci în următorii 5 ani pentru un nou start al Europei.

Potrivit lui Eugen Tomac, această Comisie, pe lângă celelalte provocări pe care le are de înfruntat, va trebui să apere ceeea ce are mai sfânt Uniunea Europeanăvalorile care o fac puternică: pacea, piața unică, democrația și statul de drept.

Eugen Tomac subliniază în mesajul său că forța Uniunii Europene este alcătuită din ”unitatea și solidaritatea europenilor.”

Pentru a beneficia din plin de oportunitățile oferite de construcția europeană, trebuie accelerat procesul de intrare în zona Euro. În acest sens, Eugen Tomac a făcut referire la economia românească, care are are nevoie de acest salt vital, pentru că doar așa putem fi pe deplin integrați, doar așa putem face față competiției interne.”

”Valorile care ne fac unici și puternici, precum libertatea de mișcare, libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea de întrunire sunt cele pe care trebuie să le apărăm cu orice preț”, a mai declarat acesta.

1 decembrie va fi o dată cu dublă însemnătate pentru români, deoarece actuala Comisie își va începe activitate într-o zi de sărbătoare pentru noi,  iar Eugen Tomac speră că această zi va fi un nou început pentru Uniunea Europenă.

Citiți și Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani

Parlamentul European se pronunţă miercuri, la 13:00 ora României, asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen își prezintă echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg în cursul dimineţii.

Europarlamentarii vor decide într-un vot prin apel nominal cu majoritate simplă dacă vor valida sau nu viitoarea Comisie Europeană, care, dacă este aprobată, îşi va începe activitatea pe 1 decembrie, informează un comunicat al Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, îşi prezintă echipa comisarilor desemnaţi şi validaţi deja de către comisiile de specialitate în cadrul audierilor recente şi discută obiectivele noii Comisii alături de eurodeputaţi.

În urma dezbaterii cu Ursula von der Leyen, fiecare grup politic se va reuni pentru a discuta intenţiile de vot, urmând ulterior să voteze. Procedura de vot prevede că viitoarea Comisie Europeană va fi validată cu majoritatea simplă (50% + 1 din voturi) din numărul total al voturilor valabile exprimate.

Eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în iulie, într-un vot secret, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri. La momentul respectiv, Ursula von der Leyen trebuia aleasă cu minim 374 de voturi pentru.

Din 1995 și până în 2014, cel mai mic număr de voturi favorabile acordat unei Comisii Europene a fost pentru echipa lui Jacques Santer (1995 – 417 voturi pentru), iar cea mai mare încredere a fost dată Comisiei lui Romano Prodi (1999 – 510 pentru). În 2014, Comisia lui Jean-Claude Juncker a primit 423 de voturi pentru.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Continue Reading

GENERAL

Soluția propusă de Banca Europeană de Investiții pentru creșterea nivelului de convergență în Estul UE – combinarea instrumentelor de finanțare

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii corespondenți ai publicațiilor europene la Bruxelles, că unul dintre obiectivele BEI în anii provocărilor ce urmează este combinarea și reconcilierea obiectivelor între prioritățile tradiționale ale estului Europei, și anume coeziunea, și noile priorități occidentale, precum schimbările climatice sau inovația.

Întrebat de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, despre soluțiile pe care BEI le va pune la dispoziție în următorul deceniu pentru a crește nivelul de prosperitate și convergență în Europa de Est, Hoyer a răspuns: ”nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte”.

Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa

Werner Hoyer, Presedintele Băncii Europene de Investiții Foto – CaleaEuropeană

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice. ”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.

Hoyer a vorbit despre exemplul de succes al Planului Juncker, așa cum este cunoscut Fondul European de Investiții Strategice, creat în 2015 pentru a redresa economia europeană, și a insistat că o atenție deosebită în zona de est trebuie îndreptată spre ”capacitatea de generare de proiecte”.

Dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte.

Convergența ”rămâne un obiectiv cheie al instituției. Din acest motiv am fost înființați, piață comună și coeziune. Când vine vorba de coeziune trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 25 ani, unde am făcut progrese și unde nu am făcut progrese. Și din fericire sunt zone unde am făcut progrese. Ce am învățat, mai ales în contextul planului Juncker, este că nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte. Proiecte structurale sau așa cum spune Tratatul Uniunii Europene, proiecte care sunt viabile și sustenabile din punct de vedere economic. (…) Din acest motiv, dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte. De aceea, trebuie să facem mai mult și să ajutăm mai mult. Planul Juncker nu există doar prin Fondul European de Investiții Strategice, această facilitate de garantare, ci consistă și prin reglementări și simplificări, a spus Hoyer.

Președintele BEI a mai dat ca exemplu succesul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, înființată în 2015 în contextul planului Juncker.

Platforma ”s-a extins enorm și cred că se va dezvolta pe mai departe și va fi o componentă cheie a strategiei noastre. În completarea acestui lucru, trebuie să avem în vedere o chestiune de bază. Dacă ar fi o competiție între diferite obiective precum coeziune, domeniul climei sau finanțarea IMM-urilor, aceasta este o problemă principală pentru noi în a reconcilia obiectivele”, a completat Werner Hoyer.

În susținerea argumentelor sale, președintele BEI a dat ca exemplu impactul și succesul fondurilor europene chiar în afara teritoriului UE

Vă dau un exemplu și pentru a nu provoca pe nimeni voi da un exemplu din afara UE: dacă mergeți în Balcanii de Vest și priviți cine în mod special a utilizat cu succes fondurile europene, sunt acele țări și regiuni care au combinat activitățile de coeziune și convergență cu cele privind inovația. Inovația și coeziunea nu se află în contradicție. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltăm mai departe”.

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice.

”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă cea de a doua parte a Planului de investiții pentru Europa și a fost instituită pentru a îndeplini obiectivele Fondului european pentru investiții strategice.

De la lansarea Fondului European pentru investiții strategice, proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 722 milioane euro , iar aceste sume sunt așteptate să atragă investiții suplimentare de 3 miliarde euro.

Proiectele finanțate sunt proiecte de infrastructură și inovare și IMM-uri.

Până în prezent au fost aprobate 16 proiecte de infrastructuri și inovare, cu o finanțare totală din partea BEI de 519 milioane.

De asemenea, au fost aprobate 17 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS, cu o finanțare de 203 de milioane euro. Fondurile menționate ar urma să atragă încă 1.6 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 25 600 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

Editor, Robert Lupițu

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending