Connect with us

U.E.

Cancelarul Angela Merkel atrage atenția asupra unui ”război hibrid” al Rusiei împotriva soldaților germani staționați în Lituania

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat vineri că țara sa își consolidează capacitățile defensive în fața ”războiului hibrid” desfășurat, în opinia sa, de către Rusia împotriva soldaților germani staționați pe flancul estic al NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

Foto: bundeskanzlerin/ Instagram

Aici, vă confruntaţi, de asemenea, cu o situaţie care constituie un alt aspect a doctrinei militare ruse: ideea unui război hibrid”, a declarat Angela Merkel contingentului armatei germane prezent în Lituania în cadrul forţei NATO având ca misiune să descurajeze orice atac al Rusiei.

Statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice au acuzat Rusia că recurge la tehnici de ”război hibrid”, de la subversiune la propagandă, precum şi “războiul cibernetic”, pentru a sabota ţările occidentale fără să declanşeze un răspuns militar complet al NATO.

Rusia a dezmințit în repetate rânduri că se face vinovată de aceste atacuri, afirmând că Alianța Nord-Atlantică provoacă o cursă a înarmării.

”Războiul hibrid nu este ceva cu care să fim atât de obişnuiţi. Evident, experimentaţi acesta aici într-un mod foarte deosebit”, a mai spus Angela Merkel, fără să facă alte precizări.

”Avem motive pentru care am creat în Germania o unitate cibernetică specială în rândul forţelor germane cu scopul de a se dota cu capacităţi în acest domeniu”, a adăugat cancelarul federal într-un discurs ţinut în faţa militarilor germani staţionaţi la Rukla, la nord-vest de capitala Lituaniei, Vilnius.

Anul trecut, Germania a desfășurat peste 500 de soldați în Lituania în cadrul unei misiuni a NATO destinate să asigure țările din in Europa de Est membre ale NATO.

La scurt timp după sosirea lor, militarii germani au fost victimele unor false acuzaţii de viol, în timp ce presa a făcut cunoscut că telefoanele mobile ale soldaţilor NATO au devenit ţinta atacurilor ruse.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

„În timp ce Uniunea Europeană a fost în fruntea acțiunilor climatice globale, trebuie să accelerăm eforturile noastre și să țintim un nivel mai ridicat. Parlamentul European a subliniat de mai multe ori că, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, trebuie ridicat nivelul ambiției pentru 2030. Regretăm că liderii europeni nu au putut fi de acord cu strategia 2050 și cu o țintă mai ambițioasă pentru 2030 la Consiliul European în luna iunie. Summit-ul ONU de la New York este o șansă unică de a arăta că Europa este pregătită să conducă, de exemplu, atunci când vine vorba de acțiuni climatice serioase și să sprijine și alte regiuni din lume pentru a merge mai departe”, mai transmite acesta.

Reamintim că o delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român din delegația Parlamentului European, prezent la summitul ONU de la New York privind schimbarea climatică

Published

on

O delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Delegaţia va fi condusă de Mairead McGuinness (PPE, Irlanda) şi de Tomas Tobé (PPE, Spania) va reprezenta poziţia Parlamentului European la întâlnirea ONU.

Rezoluţia PE din 14 martie 2019 prevede că „ţinând seama de faptul că UE s-a angajat să aloce 20% din bugetul pe 2014-2020 (aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru eforturi de a combate schimbarea climatică, până la finalul lui 2019, Comisia ar trebui să propună planuri pentru integrarea scopurilor dezvoltării sustenabile în politicile UE”.

Delegaţia este formată din 15 eurodeputaţi.

„Uniunea Europeană a fost o forţă motoare când scopurile de dezvoltare sustenabilă şi acordul climatic de la Paris au fost acceptate. În ceea ce priveşte schimbarea climatică, foametea şi inegalitate este nevoie de un efort colectiv urgent şi ambiţios. Lumea trebuie să facă mult mai multe pentru a ne onora angajamentele luate faţă de viitoarele generaţii. ONU are nevoie de angajamentul UE acum mai mult ca niciodată pentru a ne atinge planurile privind clima şi dezvoltarea”, au transmis Mairead McGuinness şi Tomas Tobé, vineri, înainte ca delegaţia să plece spre New York.

Agenda pentru 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, adoptată de toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun de pace şi prosperitate pentru oameni şi planetă. 

Pe 24 şi 25 septembrie, şefi de state şi guverne se vor întâlni la sediul ONU din New York pentru a analiza prograsele în implementarea SDG (Sustainable Development Knowledge Platform).

 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), despre pactul ”malefic” Ribbentrop-Molotov: Este crucial să îi eliminăm consecințele

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

În contextul în care Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) conisderă ”crucială” eliminenarea efectelor acestui ”pact malefic”: ”Este crucial să nu uităm și cu atât mai important, să avem curajul de a face tot ce ne stă în putință pentru a elimina consecințele acelui Pact malefic.”

Prin urmare, Rezoluția votată joi cu majoritatea voturilor europarlamentarilor, ”recomandă tuturor statelor membre să comemoreze data de 23 August drept Ziua Europeană a Memoriei Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național”, transmite Eugen Tomac.

”Pentru noi, un astfel de document este cu atât mai important cu cât România este singura țară care încă trăiește așa cum au decis Stalin și Hitler prin Pactul Ribbentrop-Molotov”, a subliniat acesta în mesajul său.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

Citiți și:Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

De asemenea, colegul deputatului european și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avut o intervenție pe aceeași temă în Parlamentul European. 

Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

Citiți și: Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”


Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și a devenit, în urma alegerilor europene din 26 mai, membru al Parlamentului European. Acesta face parte din cel mai mare grul politic din cadrul legislativului european – cel al Partidului Popular European -, unde alături de ceilalți eurodeputați români din acest grup alcătuiește a treia cea mai mare delegație națională din PPE. 

Eurodeputatul PMP și PPE activează în Parlamentul European în următoarele comisii, subcomisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending