Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a “a agenților străini”, care a suscitat proteste masive pro-europene în această ţară din Caucaz, demersul șefei statului georgian fiind anticipat, dar totuși cu valoare mai mult simbolică. Mai mult, ea i-a solicitat președintelui francez Emmanuel Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă.

“Astăzi, am pus un veto (…) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre”, a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată, informează AFP, potrivit Agerpres.

Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, “Visul georgian”, iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii.

Textul aprobat de Parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o antrena spre Rusia.

El a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, UE și SUA au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca “organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”, şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o “legea rusă” dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia.

Zurabișvili i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a “scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP.

“Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

“Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

“Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez.

În decembrie anul trecut, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată la UE, în ciuda avertismentelor conform cărora Georgia a dat înapoi în ceea ce privește aspecte cheie legate de drepturile omului și nu a reușit să implementeze pe deplin reformele cerute de Comisia Europeană, printre care se numără și combaterea polarizării politice. UE a declarat că proiectul de lege este “incompatibil cu valorile europene” și ar putea bloca încercarea țării din Caucazul de Sud de a deveni membră a blocului european. Georgia este, de asemenea, stat care aspiră să adere la NATO.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit sâmbătă, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație. Premiul, de 25.000 de euro, o onorează pe politiciana în vârstă de 51 de ani pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”, care va dona această sumă de bani.

Premiul poartă numele pionierului din Leipzig, Robert Blum (1807-1848) și este patronat de președintele federal Frank-Walter Steinmeier.

“Acest premiu nu este doar o recunoaştere a eforturilor mele, dar şi o dovadă a rezilienţei şi determinării cetăţenilor Republicii Moldova în calea spre democraţie”, a afirmat Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale din Republica Moldova.

Preşedintele german Steinmeier, după întrevederea de ieri cu şefa statului moldovean, la Berlin, a afirmat că “în vremuri în care războiul a revenit în Europa şi când democraţia liberală trebuie să se afirme pe plan intern şi extern, conduceţi ţara cu încredere şi curaj”.

“Fie ca acest premiu să vă dea putere să vă continuaţi angajamentul pentru o Moldovă democratică şi europeană”, a mai spus Steinmeier.

Ministrul-președinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer (CDU), și primarul orașului Leipzig, Burkhard Jung (SPD), au participat la ceremonia care va avea loc la Primăria veche din Leipzig.

Cel care dă numele distincției a fost un revoluționar din 1848.

Robert Blum a fost un creator de teatru și publicist, precum și membru al primei Adunări Naționale Germane constituite la Frankfurt pe Main la 18 mai 1848. Între 1835 și 1848, a fost activ în Leipzig din punct de vedere politic și jurnalistic.

În timpul revoluției din 1848/49, talentatul orator a militat pentru drepturile liberale și pentru schimbări non-violente în societate, luptând pentru libertatea presei și libertatea de exprimare.

Premiul Orașului Leipzig va fi acordat o dată la doi ani unei personalități din domeniul culturii, artei, științei, religiei, politicii sau jurnalismului. Printre altele, premiul onorează angajamentul față de libertatea de opinie și libertatea de exprimare.

Cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.

Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.

Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.

Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.

Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Citiți și: R. Moldova își propune să reintegreze Transnistria în vederea aderării la UE până în 2030, declară președinta Maia Sandu: Lucrăm în acest sens, dar nu depinde doar de noi

”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE.