Casa Albă nu exclude un summit între președintele american Donald Trump și omologul rus Vladimir Putin, dar a atras atenția joi că Trump „dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe” din partea liderului de la Kremlin pentru o încetare a focului în Ucraina, anunță Reuters și EFE, citate de Agerpres.
„O întâlnire între cei doi lideri nu este complet exclusă. Cred că președintele (Trump) și întreaga administrație speră ca într-o zi acest lucru se va putea întâmpla din nou, dar dorim să ne asigurăm că va exista un rezultat pozitiv tangibil în urma acestei întâlniri și că ea nu este o pierdere de timp pentru președinte”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, la o conferință de presă.
„Pentru a negocia un acord de pace bun, ambele părți trebuie să fie interesate”, dar președintele american ”nu a observat în ultima vreme suficient interes din partea Rusiei să ia măsuri pentru a avansa către pace”, a continuat aceasta.
„Președintele dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe. Și cred că președintele este foarte motivat de succesul acordului său de pace din Orientul Mijlociu pentru a obține rezultate și dorește ca acest război să se încheie. De nouă luni de când este în funcție el spune asta și este tot mai nemulțumit de lipsa progreselor din partea ambele părți implicate în acest război”, a subliniat Karoline Leavitt.
Trump a anunțat săptămâna trecută că el și Putin se vor întâlni în curând în Ungaria pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.
Casa Albă a dezvăluit marți că întâlnirea planificată la Budapesta a fost amânată. Secretarul de stat american Marco Rubio trebuia să se întâlnească vineri cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după o discuția telefonică de marți, dar aceasta nu va mai avea loc, fapt ce aruncă în incertitudine o întrevedere iminentă între președinții american și rus.
Într-o conferință de presă susținută marți la Moscova, Lavrov a declarat că l-a informat pe Rubio că poziția Rusiei – potrivit căreia acordul de pace trebuie să precede încetarea focului în războiul cu Ucraina – nu s-a schimbat. El s-a arătat surprins de informațiile difuzate de CNN cu privire la dezacordul apărut în timpul convorbirii telefonice cu privire la cererile „maximaliste” ale Rusiei.
Rusia a cerut îndelung eliminarea „cauzelor profunde” ale războiului din Ucraina, susținând că alinierea crescândă a acesteia cu Europa și dorința de a adera la NATO reprezintă o amenințare existențială. Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina, a solicitat încetarea așa-numitei persecuții a vorbitorilor de limbă rusă și a cerut ca Ucraina să nu adere la NATO. El își presară frecvent discursurile despre Ucraina cu afirmații nefondate că țara este plină de „nazisti”.
Declarațiile sale opace, menite să întrețină suspansul, au căpătat sens odată cu anunțul Washingtonului de miercuri.
Casa Albă a anunțat săptămâna aceasta prima rudă de sancțiuni din noul mandat de președinte al lui Trump împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil.
Măsurile vizează exercitarea unei presiuni sporite asupra sectorului energetic al Rusiei și reducerea capacității Kremlinului de a genera venituri pentru mașina de război.
Decizia trădează schimbarea de poziție și nemulțumirile președintelui american Donald Trump față de atitudinea lui Vladimir Putin față de eforturile de a identifica o soluție care să conducă la pace în Ucraina.
„Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele două mai mari companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului. Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Încurajăm aliații noștri să ni se alăture și să respecte aceste sancțiuni”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
Apelul oficialului american a fost ascultat. Țările Uniunii Europene au adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, care vizează, pentru prima dată, sectorul de gaz al Rusiei, inima economiei sale de război”.
