Unul dintre miniștrii cei mai importanți ai guvernului groenlandez, Naaja Nathanielsen, a salutat sâmbătă reacția țărilor europene vizate de noile amenințări tarifare ale lui Donald Trump în legătură cu insula arctică, anunță AFP, citat de Agerpres.

„O zi de mândrie și unitate, cu demonstrații pașnice în multe orașe din Groenlanda și Danemarca 🇬🇱🇬🇱 În drum spre casă, am aflat că SUA intenționează să impună tarife țărilor care nu susțin vânzarea groenlandezilor către SUA. Trăim vremuri extraordinare, care necesită nu numai demnitate, ci și mult curaj. Sunt uimită să văd primele reacții ale țărilor vizate. Sunt recunoscătoare și sper că diplomația și alianța vor prevala”, a transmis Nathanielsen într-un mesaj publicat pe pagina sa de Linkedin.

© Naaja Nathanielsen/ Linkedin

Donald Trump a anunțat sâmbătă că va impune tarife vamale de 10% aliaților NATO care s-au opus inițiativei sale de a achiziționa Groenlanda, printre țări aflându-se Franța, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Regatul Unit, Norvegia, Suedia și Finlanda, informează Politico Europe.

Potrivit liderului american, aceste taxe vor fi în vigoare până în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziționarea completă a insulei daneze.

UE a promis un răspuns „ferm” la noile tarife impuse statelor membre de către președintele american, în contextul în care Casa Albă și-a intensificat campania de preluare a controlului asupra Groenlandei.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a criticat tactica lui Trump ca fiind o amenințare la adresa „prosperității”, afirmând că „trebuie să deschidem piețele, nu să le închidem. Trebuie să creăm zone de integrare economică, nu să majorăm tarifele”, a continuat oficialul european.

„Uniunea Europeană va fi întotdeauna foarte fermă în apărarea dreptului internațional, oriunde ar fi acesta, și, bineînțeles, începând cu teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene”, a declarat Costa, după semnarea unui acord comercial istoric între UE și țările sud-americane, sâmbătă, în Paraguay.

„Coordonez un răspuns comun al statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la această chestiune”, a adăugat Costa.

O reuniune extraordinară a ambasadorilor pentru a evalua situația și a planifica un răspuns a fost convocată pentru duminică după-amiază, au declarat oficialii, iar consilierii de securitate națională ai țărilor au fost deja în contact direct.

Trump a anunțat noile tarife într-o postare pe site-ul său Truth Social sâmbătă, susținând că țările vizate au trimis personal militar în Groenlanda în ultimele zile „în scopuri necunoscute”. O mică unitate de trupe NATO a aterizat joi în capitala Groenlandei, Nuuk, ca parte a unei misiuni de recunoaștere și sprijin.

„Statele Unite ale Americii sunt gata să negocieze imediat cu Danemarca și/sau oricare dintre aceste țări care au pus atât de multe în pericol”, a declarat Trump, insistând că Washingtonul va finaliza achiziția Groenlandei. Tariful de 10% va fi impus începând cu 1 februarie și va fi majorat la 25% la 1 iunie, fiind aplicat „până la momentul încheierii unui acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”, a declarat Trump.

„Declarația președintelui este o surpriză”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, într-un comunicat. „Scopul prezenței militare sporite în Groenlanda, la care se referă președintele, este de a spori securitatea în Arctica”, a spus el.

„Suntem de acord cu SUA că trebuie să facem mai mult, deoarece Arctica nu mai este o zonă cu tensiuni reduse. Tocmai de aceea, noi și partenerii NATO intensificăm eforturile în deplină transparență cu aliații noștri americani”, a declarat Rasmussen.

„Suntem în strânsă legătură cu Comisia Europeană și cu ceilalți parteneri ai noștri în această chestiune”, a adăugat el.

Von der Leyen a luat apărarea desfășurării personalului militar european, afirmând că „exercițiul danez coordonat în prealabil, desfășurat împreună cu aliații, răspunde necesității de a consolida securitatea arctică și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”

„Tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, a afirmat von der Leyen într-o postare pe X.

„China și Rusia probabil că se bucură”, a afirmat Kaja Kallas într-o postare pe X. „Ele sunt cele care beneficiază de diviziunile dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda această problemă în cadrul NATO”, a afirmat ea.

Conducerea UE colaborează activ cu capitalele europene în legătură cu noile tarife impuse de Trump, au confirmat doi oficiali.

Președintele francez Emmanuel Macron a comparat sprijinul acordat Groenlandei cu apărarea Ucrainei și a declarat că Parisul va susține „suveranitatea și independența” partenerilor săi.

„Nici intimidările, nici amenințările nu ne vor influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu astfel de situații”, a declarat Macron într-o postare pe X.

România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Fâșia Gaza, a anunțat duminică Administrația Prezidențială, confirmând primirea unei scrisori transmise președintelui Nicușor Dan din partea omologului său american Donald Trump.

“Administrația Prezidențială a confirmat primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace“, a transmis Palatul Cotroceni.

Mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, a anunțat președintele american Donald Trump, însă componența exactă a consiliului rămâne neclară, informează dpa și AFP, în timp ce Israelul a contestat componența acestui organism.

“Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza (înființat de Trump și prezidat de acesta), nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu.

Washingtonul ar fi trimis invitații președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, președintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi și președintelui argentinian Javier Milei, precum și altora, potrivit Agerpres. Ankara a confirmat oficial că președintele Erdogan a primit această invitație.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a fost, de asemenea, desemnat să participe la comitetul executiv care va supraveghea Consiliul de Pace pentru Gaza

Consiliul de Pace pentru Gaza face parte din cea de-a doua fază a planului de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza, care prevede încetarea războiului cu Israelul și dezarmarea organizației extremiste Hamas.

Organismul urmează să supravegheze noul comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, care a fost în mare parte distrusă în războiul dintre Hamas și Israel. Președintele Trump va prezida consiliul.

Statele Unite au anunțat și că un consiliu executiv, ce va supraveghea noul guvern din Fâșia Gaza, va fi format, printre alții, din fostul ministru britanic Tony Blair, secretarul de stat american Marco Rubio, emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, a informat și EFE.

Lista membrilor este completată de Marc Rowan, directorul Apollo Global Management, Roberto Gabriel, consilier al președintelui Trump și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale.

Potrivit Casei Albe, fiecare membru al consiliului va prelua portofolii specifice, care privesc inclusiv ”consolidarea capacității de guvernare, relațiile regionale, reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital”.

De asemenea, s-a anunțat că Înaltul Reprezentant pentru Gaza va fi fostul ministru bulgar de externe și coordonator special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Nicolai Mladenov.

Totodată, Jasper Jeffers, comandantul operațiunilor speciale din cadrul armatei americane, va prelua conducerea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF), contingentul ONU care trebuie să garanteze în viitor securitatea și demilitarizarea Fâșiei Gaza, așa cum este stipulat în planul de pace al președintelui Trump.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat vineri, 16 ianuarie 2026, la conferința „Snow Meeting”, eveniment anual organizat la Vilnius, în Lituania.

Ministrul român a avut o intervenție în cadrul panelului „On the Road Again: NATO Summit în Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Republicii Turcia, Nick Catsaras, asistent al Secretarului General NATO, Steve Biegun, fost adjunct al secretarului de stat al SUA și Keir Giles (Chatham House).

În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara. Acestea vizează consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, asigurarea progreselor în alocarea resurselor financiare pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la Haga, precum și continuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin intermediul „Listei de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL).

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român a subliniat, totodată, necesitatea unor garanții de securitate robuste, care să prevină orice viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, în linie cu concluziile ultimei reuniuni a Coaliției de Voință, desfășurată la Paris, la 6 ianuarie 2026.

În marja „Snow Meeting”, ministrul afacerilor externe a avut întrevederi bilaterale cu omologul lituanian, Kęstutis Budrys, și cu omologul eston, Margus Tsahkna.

În întrevederea cu ministrul Kęstutis Budrys s-a conturat interesul comun pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina și pentru sprijinirea Republicii Moldova.

De asemenea, cei doi miniștri au agreat continuarea coordonării în cadrul UE pe dosarele de interes comun, precum extinderea, Cadrul Financiar Multianual și sancțiunile. Ministrul Oana Țoiu a transmis oficialului lituanian apreciere pentru organizarea conferinței „Snow Meeting”, un forum important de dialog pe teme de securitate și politică externă.

Întâlnirea cu ministrul afacerilor externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a evidențiat interesul comun pentru conlucrarea la nivel regional, inclusiv prin Summit-ul formatului București 9, care va fi găzduit de România în 2026, precum și prin Inițiativa celor Trei Mări, pentru a promova conectivitatea, reziliența și infrastructura strategică. Au fost abordate și teme ale cooperării sectoriale, inclusiv schimbul de bune practici în educație, cu accent pe integrarea noilor tehnologii și transformarea digitală.

Aflat la cea de-a 19-a ediție, „Snow Meeting” este un eveniment de tradiție organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei începând cu anul 2007. Forumul deschide seria de dezbateri europene dedicate securității și este recunoscut pentru formatul său de ținută, cu sesiuni publice și închise, care facilitează dialoguri informale și directe între demnitari și experți.