Connect with us

#RO2019EU

Ce a relatat presa internațională despre summitul de la Sibiu: Cursa pentru posturile-cheie din Uniunea Europeană a fost lansată

Published

on

Presa europeană a remarcat apelul la unitat lansat la Sibiu, gazda summitului infromal, însă pune la îndoială obiectivul asumat de liderii Uniunii Europene, în contextul lansării discuțiilor privind împărțirea funcțiilor în viitoarea legislatură.

Euronews a fixat ca punct central al summitului de la Sibiu anunțul președintelui Consiliului European, Donald Tusk, care a spus că pe 28 mai va fi organizat un summit extraordinare al șefilor de stat sau de guvern pentru demararea procesului de alegere al noilor șefi ai instituțiilor europene.

Politico Europe titrează că liderii europeni pun accentul pe unitate, dar văd turbulențe în față.

Publicaţia a amintit că cele mai mari probleme vor fi legate de alegerea şefilor instituţiilor şi mai ales a preşedintelui Comisiei Europene.

Revista germană Der Spiegel, citată de Digi24, a scris că târguiala pentru funcțiile de vârf a început. Autorul articolului a remarcat că șefii de stat sau de guvern au început deja să se gândească la viitorii președinți ai instituțiilor europene, cu doar două săptămâni înainte de alegerile europene.

Publicația germană punctează că desemnarea noului președinte al Comisiei Europene va genera o dispută aprinsă.

Folosindu-se de o exprimare mai plastică, AFP titrează că o veritabilă ”urzeală a tronurilor” în UE a fost lansată joi pentru posturile-cheie ale instituțiilor UE.

Reuniţi în oraşul medieval Sibiu, înconjurat de Carpaţi – un decor demn de celebrul serial american – cei 27 de lideri din UE, cu excepţia Regatului Unit, au fost informaţi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în legătură cu procesul de numire a viitorilor lideri ai instituţiilor UE, scrie publicația.

AFP amintește că printre primele ”posturi aflate în joc se află fotoliul de președinte al Parlamentului European, dar că cel care ma încinge în mod deosebit spiritele este cel al Comisiei Europene, ocupat în prezent de Jean-Claude Juncker”, al cărui mandat se încheie la 31 octombrie.

Bloomberg notează că ”promisiunile de la summit-ul de la Sibiu sună a vorbe goale din cauza eșecurilor din trecut. În așa-numita declarație de la Sibiu, numită după orașul transilvănean, unde se întâlnesc, liderii au promis să protejeze „democrația și statul de drept”, chiar dacă nu este clar că aceștia au aceeași înțelegere a conceptelor. Polonia, Ungaria și România sunt acuzați că subminează standardele democratice, în timp ce obstacolele politice într-un proces de sancționare înseamnă că până acum colegii lor din UE nu au putut să-i forțeze să se alinieze”.

France24 notează că la Sibiu s-au făcut planurile pentru o uniune fără Marea Britanie. Liderii europeni s-au întâlnit joi în Transilvania pentru a lansa o luptă pentru locurile de muncă de top de la Bruxelles și pentru a schița un viitor fără Marea Britanie, fantoma la dezbaterea lor de summit. Liderii europeni au prezentat o declarație de principii pentru un viitor post-Brexit , promițând o „nouă Uniune de 27 de state, gata să-și îmbrățișeze viitorul ca unul singur”.

Cotidianul spaniol El Pais transmite pesimist că ”bătălia pentru liderii comunitari amenință să blocheze UE”.

”Cu urnele de vot încă goale, cele 27 de guverne din UE au avut la Sibiu prima ciocnire legată de distribuţia puterii după alegerile din 26 mai. Lupta se anunţă aprigă şi ar putea duce la o blocare a Uniunii, dacă Parlamentul European va fi la fel de fragmentat precum o arată sondajele”, a scris jurnalistul spaniol.

Sibiul a fost capitala politică europeană, de unde liderii UE, reuniți în primul summit organizat de Ziua Europei, și-au asumat că vor rămâne uniți la bine și la greu, în spiritul Declarației Schuman, care portă numele minsitrului de Externe al Franței, Robert Schuman, care acum 69 de ani spunea că ”Europa (…) va fi construită prin realizări concrete care să creeze în primul rând solidaritate de facto”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

#RO2019EU

Eurodeputat britanic din partidul lui Nigel Farage: Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să sărbătorim victoria Simonei Halep la Wimbledon

Published

on

© Simona Halep/ Facebook

Jake Pugh, un eurodeputat britanic din partidul Brexit al lui Nigel Farage, a felicitat performanța obținută de Simona Halep prin câștigarea turnelului de tenis de la Wimbledon, în timpul dezbaterii care a avut loc în plenul Parlamentului European privind rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE.

Toată lumea se așteaptă ca partidul Brexit să facă discursurile cele mai populiste. În contextul președinției române a Consiliului care tocmai s-a încheiat vreau să o felicit pe Simona Halep pentru performanța ei deosebită de la Wimbledon în finala de sâmbătă. A fost o performanță de autocontrol, putere și precizie. Și mai important, a inspirat milioane de fete de la ea de acasă și din lume să participe mai mult la acest sport. Mândria colectivă a României în această performanță este o expresie clară a identității și a națiunii”, a spus Pugh.

© Brexit Party

Eurodeputatul a continuat însă criticând rezultatele președinției României la Consiliul UE, îndeosebi în ce privește întreg efortul european pentru constituirea unei apărări comune europene. 

Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să o sărbătorim pe Simona Halep, simbol real al mândriei române”, a conchis acesta.

Simona Halep a devenit sâmbătă prima jucătoare de tenis din România care a câștigat turneul de mare șlem de la Wimbledon, cel mai vechi din lume, după ce a învins-o în finală pe sportiva americană Serena Williams, aceasta fiind a doua victorie a lui Halep într-un turneu de mare șlem, după câștigarea trofeului pe zgura de la Roland Garros.

Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene au intercalat o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending