Connect with us

BUSINESS

CE: Noi norme pentru serviciile de plata si plafonarea comisioanelor interbancare la platile cu cardul

Published

on

european commissionÎn vederea adaptării pieței plăților din UE la posibilitățile oferite de piața unică și a sprijinirii creșterii economiei UE, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care include: o nouă directivă privind serviciile de plată; o propunere de regulament privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată cu cardul, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Comisarul pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, a declarat: „Astăzi, piața plăților din UE este fragmentată și presupune un cost ridicat, de mai mult de 1 % din PIB­ul UE, și anume 130 de miliarde de euro pe an. Este vorba de un cost pe care economia noastră nu și-l poate permite. Propunerea noastră va promova piața unică digitală prin garantarea de plăți pe internet mai ieftine și mai sigure, atât pentru comercianții cu amănuntul, cât și pentru consumatori. Modificările propuse pentru comisioanele interbancare vor elimina o barieră importantă între piețele naționale ale plăților și vor pune capăt, în cele din urmă, nivelului nejustificat de ridicat al acestor comisioane.

Vicepreședintele Joaquín Almunia a adăugat: „Comisioanele interbancare plătite de comercianții cu amănuntul se răsfrâng asupra facturilor consumatorilor. Consumatorii nu numai că nu sunt conștienți de acest lucru, ci sunt chiar încurajați, prin sisteme de retribuție, să utilizeze cardurile care le furnizează băncilor cele mai mari venituri. Completând aplicarea normelor antitrust, regulamentul care prevede plafonarea comisioanelor interbancare va împiedica creșterea excesivă a nivelului acestor comisioane pe toate planurile. Pentru prestatorii de servicii de plată vor fi create condiții de concurență echitabile, noi actori vor putea să intre pe piață și să ofere servicii inovatoare, comercianții cu amănuntul vor realiza economii semnificative datorită reducerii comisioanelor plătite băncilor, iar consumatorii vor beneficia de această situație, datorită reducerii prețurilor de vânzare cu amănuntul.”

Directiva revizuită privind serviciile de plată introduce o serie de noi elemente și îmbunătățiri importante ale pieței plăților din UE:

  • aceasta facilitează și face mai sigură utilizarea serviciilor de plată pe internet cu un cost scăzut, deoarece include în domeniul său de aplicare unele noi servicii, așa-numitele servicii de inițiere a plății. Acestea sunt servicii efectuate între comerciant și banca cumpărătorului care permit realizarea de plăți electronice ieftine și eficiente fără utilizarea unui card de credit. Prestatorii de servicii de acest tip vor trebui acum să respecte aceleași standarde înalte în materie de reglementare și supraveghere ca toate celelalte instituții de plată. În același timp, băncile și toți ceilalți prestatori de servicii de plată vor trebui să sporească securitatea tranzacțiilor online, prin includerea unui protocol mai strict de autentificare a clientului în vederea efectuării plății;
  • consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva fraudei, a eventualelor abuzuri și a incidentelor de plată (de exemplu, în cazul operațiunilor de plată litigioase și executate incorect). Consumatorilor li se va putea cere să suporte doar pierderi foarte limitate — până la maximum 50 EUR (față de 150 EUR în prezent) — în cazul plăților cu cardul neautorizate;
  • propunerea sporește drepturile consumatorilor în momentul în care aceștia realizează transferuri și remiteri de bani în afara Europei sau plătesc în monede ale țărilor terțe;
  • aceasta va promova apariția unor noi operatori și dezvoltarea de modalități inovatoare de plată de pe telefonul mobil și pe internet în Europa, pentru a stimula competitivitatea UE la nivel mondial.

Regulamentul privind comisioanele interbancare va introduce, împreună cu directiva revizuită privind serviciile de plată, niveluri maxime ale comisioanelor interbancare pentru operațiunile realizate pe bază de carduri de debit și de credit de consum și va interzice suprataxele aferente acestor tipuri de carduri. Suprataxele sunt taxele suplimentare impuse de unii comercianți pentru plata cu cardul și sunt întâlnite în special în achizițiile de bilete de avion. În cazul în care comisioanele interbancare sunt plafonate pentru cardurile de consum, costurile comercianților cu amănuntul pentru operațiunile de plată cu cardul vor fi reduse considerabil, iar suprataxele nu vor mai fi justificate.

Pe durata unei perioade de tranziție de 22 de luni, în cazul tranzacțiilor transfrontaliere se vor aplica plafoane în ceea ce privește comisioanele interbancare pentru carduri de debit și de credit, și anume atunci când un consumator își utilizează cardul într-o altă țară sau atunci când un comerciant cu amănuntul utilizează o bancă dintr-o altă țară. După perioada respectivă, aceste plafoane se vor aplica și în cazul tranzacțiilor naționale. Plafoanele sunt stabilite la 0,2 % din valoarea tranzacției în cazul cardurilor de debit și la 0,3 % în cazul cardurilor de credit. Aceste niveluri au fost deja acceptate de către autoritățile de concurență pentru o serie de tranzacții cu carduri de tip MasterCard, Visa și Cartes Bancaires. În cazul cardurilor care nu fac obiectul plafoanelor (în principal cardurile comerciale emise pentru întreprinderi și cele utilizate în sistemele cu trei părți, precum American Express sau Diners), comercianții cu amănuntul vor putea să perceapă o suprataxă sau să refuze să le accepte. În acest fel, costurile impuse de aceste carduri costisitoare pot fi transferate direct către cei care beneficiază de ele, în loc să fie suportate de către toți consumatorii.

Comisioanele interbancare sunt incluse în costurile pe care comercianții cu amănuntul le suportă atunci când primesc plăți cu cardul și sunt transferate, în cele din urmă, către consumatori, aceștia plătind prețuri cu amănuntul mai ridicate. Comisioanele interbancare sunt invizibile pentru consumatori, însă costurile pe care le suportă comercianții cu amănuntul și, în cele din urmă, consumatorii se ridică la zeci de miliarde de euro în fiecare an. Nivelul comisioanelor interbancare variază semnificativ între statele membre, ceea ce sugerează că nu au o justificare clară și că impun o barieră importantă între piețele naționale ale plăților. Plafonarea comisioanelor interbancare va reduce costurile pentru comercianții cu amănuntul și consumatori și va contribui la crearea unei piețe a plăților la nivelul UE. Aceasta ar trebui, de asemenea, să încurajeze inovarea și să stimuleze furnizorii de servicii de plată să ofere noi servicii.

 

Sursa: Comisia Europeana

BUSINESS

Nicolae Ciucă, la întâlnirea cu companiile franceze prezente în România: Franța și Germania, suporterii aderării României la Schengen

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a mulţumit luni Franţei şi Germaniei pentru susţinerea acordată în vederea aderării la Spaţiul Schengen, menţionând că “se pare că cele două ţări sunt suporterii” României în acest parcurs.

Precizările au fost făcute în cadrul evenimentului Grand Matinal Digital, organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România. La evenimentul de la Palatul Victoria au luat cuvântul şi preşedinte CCIFER, Francois Coste, precum şi ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer.

“Aţi vorbit despre tot ceea ce a însemnat efectele pozitive ale mandatului Franţei la preşedinţia UE; de asemenea, vizita preşedintelui Macron în România – sunt momente pe care le scot de fiecare dată în evidenţă şi folosesc această oportunitate pentru a mulţumi Franţei pentru tot ceea ce a făcut, astfel încât România să se simtă cât mai aproape de acest deziderat naţional, ca în final să reuşim să fim consideraţi membri de drept al Spaţiului Schengen. Am mulţumit Germaniei, am mulţumit Franţei. O mai facem o dată şi se pare că cele două ţări sunt suporterii noştri în acest parcurs. Este un obiectiv de ţară şi avem nevoie să lucrăm până la final la îndeplinirea lui”, a spus Ciucă, potrivit Agerpres.

Nicolae Ciucă s-a arătat încrezător că după aderarea la Spaţiul Schengen România va deveni şi membru OCDE.

Conform unui comunicat al Guvernului, Prim-ministrul a mulțumit Franței pentru sprijinul militar acordat în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, precum și pentru susținerea celor două obiective strategice pentru România – aderarea la Spațiul Schengen și avansarea în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

„Conduc un Guvern pro-business, deschis valorificării tuturor oportunităților ce vizează dezvoltarea relațiilor economice româno-franceze, în linia Parteneriatului nostru Strategic, iar tranziția verde și tranziția digitală sunt teme prioritare pe agenda Executivului”, a adăugat prim-ministrul.

Punctele de vedere convergente și pozițiile comune cu privire la taxonomie, dezvoltarea proiectelor în sectorul energiei nucleare și al capabilităților energetice sunt în măsură să adauge plus-valoare cooperării economice între România și Franța, a mai menționat șeful Executivului.

Întâlnirea premierului cu mediul de afaceri al companiilor franceze prezente în România vine la scurt timp după ce șeful Guvernului a participat la evenimentele de marcare a 20 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane – AHK România, prilej cu care a reiterat importanța parteneriatului româno-german pentru economia românească.

Continue Reading

BUSINESS

Sondaj AmCham: Apartenența României la UE și NATO, cel mai mare avantaj pentru climatul investițional în contextul geopolitic regional

Published

on

© AmChamRomânia

AmCham România a prezentat rezultatele celei de-a patra ediții a sondajului privind calitatea climatului investițional, care relevă un nivel de încredere apropiat de cel pre-pandemic și optimism cu privire la perspectivele pe termen scurt (12 luni) și mediu (3 ani), manifestat prin intenții consistente de investiții, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Pentru climatul investițional în ansamblu, calificativul bun și foarte bun a fost acordat anul acesta de 38% dintre companiile participante la sondaj, față de 49% anul trecut. În 2022 nivelul de încredere este ușor superior celui din 2019 (38% vs. 36%), ceea ce demonstrează că în ciuda noilor crize și provocări pe care le traversăm chiar acum, ancorele pe care le are România (UE, NATO, fonduri europene, PNRR, perspectiva accederii la OECD) dar și anumite condiții de piață conferă încredere.

În ceea ce privește rezultatele de business înregistrate in anul 2021, acestea au fost în creștere față de 2020 la toate capitolele analizate: venituri (65%), număr de angajați (45%) și investiții realizate (42%), însă creșterile au fost mai mici decât estimările anticipate în ediția anterioară a sondajului, cauzele fiind multiplele crize care au afectat economia în 2021 și care rămân o provocare și pentru 2022. Cu toate acestea, companiile își mențin o perspectivă optimistă, anticipând performanțe similare pe toate cele trei palierele și pentru anul în curs. După șocul generat de debutul pandemiei și măsurile fără precedent impuse la nivel global, optimismul manifestat de companii în condițiile actuale, caracterizate de multiple crize suprapuse, se traduce printr-o reziliență crescută, flexibilitate și disponibilitate de a se adapta la orice situație neprevăzută care ar putea apărea.

“Vestea bună este că estimările pentru rezultatele de business ale anului în curs și intențiile de investiții pe termen scurt și mediu confirmă angajamentul companiilor pentru piața din România și potențialul acesteia de dezvoltare. Vestea proastă o reprezintă avantajele competitive care ne-au consacrat: calitatea infrastructurii digitale, cadrul fiscal, calitatea capitalului uman, încep să se erodeze și încă nu avem cu ce să le înlocuim. În mod special, este îngrijorătoare tensiunea din piața muncii care a ajuns la cote maxime – pentru 92% dintre respondenți este dificil să mai găsească specialiști în sectorul în care activează. Lipsa forței de muncă are potențialul de a deveni cea mai puternică frână pentru dezvoltarea economiei în ansamblu, afectând atât planurile de extindere a operațiunilor prezente în România, capacitatea de a implementa proiecte majore de investiții, dar și atragerea de noi investiții. Soluțiile pentru remedierea acestei crize nu sunt nici simple, nici rapide, dar asta face cu atât mai urgente intervenții și politici publice articulate care să asigure necesarul de capital uman relevant în economie”, a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham Romania.

În ceea ce privește finanțarea afacerilor, în continuare cele mai multe companii, 88% față de 82% anul trecut, se bazează în principal pe fonduri proprii, a doua cea mai accesată sursă fiind împrumuturile bancare. Se remarcă un trend pozitiv în ceea ce privește accesarea finanțărilor din piețele de capital (de la 8% în 2021 la 10% în 2022) și private equity (de la 5% în 2021 la 8% în 2022).

“Deși sondajul transmite o perspectivă optimistă per ansamblu, semnalăm și îngrijorările care se desprind din sondaj: 89% dintre companiile participante se așteaptă la creșteri ale costurilor de finanțare în 2022 (față de 47% în 2021). Accelerarea inflației este principalul factor macroeconomic de risc, în creștere de la 59% la 87% dar și cel mai îngrijorător efect economic al războiului din Ucraina. Companiile sunt îngrijorate în mod evident și de creșterea prețurilor la energie, și aceasta cu efecte în cascadă asupra altor tipuri de costuri, de creșterea costurilor fixe, adâncirea deficitului bugetar, scumpirea mărfurilor. Dintre măsurile pe care AmCham le recomandă pentru atenuarea impactului acestor creșteri, și care se desprind chiar din răspunsurile la sondaj, amintesc realizarea de reforme și investiții strategice , atragerea finanțărilor europene disponibile, dezvoltarea pieței de capital așa încât să fie mai accesibilă și accesată de companiile care au nevoie de finanțare” a punctat Cristian Sporiș, Vice-Președinte AmCham România.

Spre deosebire de edițiile anterioare, niciuna dintre condițiile de piață nu cumulează peste 50% din aprecierile de bun și foarte bun, ceea ce denotă o erodare a acestora. Astfel, calitatea infrastructurii digitale se situează al patrulea an consecutiv pe prima poziție, în scădere însă de la 53% în 2021 la 49% în 2022, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 46% dintre respondenți îl găsesc bun și foarte bun. A treia condiție de piață cu cele mai multe aprecieri de bun & foarte bun este calitatea infrastructurii de securitate cibernetică (32%). Remarcăm o depreciere îngrijorătoare în ceea ce privește cadrul fiscal, încadrat la bun & foarte bun de numai 18 % dintre respondenți, față de peste 40% cât a înregistrat constant în cele trei ediții precedente ale sondajului.

La polul opus, topul celor mai puțin apreciate condiții de piață este dominat de procente impresionante. Pe prima poziție în topul negativ se situează nivelul birocrației /eforturile pentru debirocratizare (88%), urmată de calitatea infrastructurii de transport (85%), calitatea infrastructurii de sănătate (68%), predictibilitatea cadrului de investiții (64%).

“Pe fondul evenimentelor din plan geopolitic, dar și ca o consecință a vulnerabilităților relevate de pandemia COVID, interesul investitorilor pentru România a crescut, și este o oportunitate să ne poziționăm ca destinație sigură și atractivă pentru investiții. În mod special, atragerea de învestiții în capacități de producție ar oferi României șansa de a se conecta la lanțurile globale de valoare și de a consolida sectoare economice cu relevanță strategică, reducând astfel presiunea asupra balanței comerciale și crescând valoarea adăugată generată în România. Dincolo de relevanța geopolitică în plan de securitate, avem șansa să ne poziționăm geostrategic și în plan economic. O ofertă investițională competitivă are nevoie în primul rând de viziune strategică de dezvoltare, care să traseze acele câteva domenii unde vrem să fim campioni, de un cadru funcțional care să impulsioneze cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), fără de care vom rămâne în plutonul urmăritor, și deja de supra uzitatele la nivel verbal stabilitate, predictibilitate și transparență. În plus, ne trebuie de o agenție robustă și profesionistă care să conducă agenda de promovare a României ca destinație de investiții și de remedierea fără întârziere a crizei de forță de muncă” a declarat Ionuț Sas, Vice-Președinte AmCham România.

Cu privire la avantajele competitive care rămân relevante pentru Romania în perioada post-pandemie și contextul geopolitic regional, apartenența la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%). Toate celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au depreciat față de nivelul din 2021 astfel: calitatea infrastructurii digitale (29% față de 41%), nivelul competitiv de taxare a companiilor (31% față de 38%), calitatea capitalului uman (42% față de 48%).

„Vis a vis de nivelul de taxare, în contextul dezbaterilor din spațiul public pe marginea modificărilor fiscale am subliniat că fără o abordare strategică, coerentă, riscul este ca beneficiile imediate ale creșterii veniturilor bugetare să fie depășite de costurile pe care aceasta le va induce pe termen lung la nivelul economiei. Diversele scenarii care s-au avansat în ultima perioadă au crescut considerabil nivelul de incertitudine și de neîncredere în rândul contribuabililor. Întrucât cotele de impunere sunt până la urmă apanajul decidenților, din partea AmCham am avansat un set de zece principii determinante pentru un sistem fiscal care să urmărească nu doar creșterea veniturilor la buget, dar și dezvoltarea economică sustenabilă” a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.

AmCham România va continua să promoveze un dialog constructiv și de substanță pe marginea priorităților pentru agenda economică, contribuind cu recomandări de politici publice și măsuri orientate spre consolidarea competitivității economice a României.

Continue Reading

BUSINESS

Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru comunitatea de business: România este o țară sigură, angrenată într-un proces de dezvoltare economică

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”

„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului  de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”

„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

Facebook

SUA9 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA14 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA14 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL14 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE16 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA16 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda16 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending