Connect with us

CONSILIUL UE

Cehia și Irlanda au trecut de ultimul pas formal pentru utilizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în scopul implementării PNRR

Published

on

© European Union

Cehia și Irlanda au trecut de ultimul pas formal pentru utilizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în scopul implementării planurilor de redresare și reziliență (PNRR), după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre au aprobat luni, 6 septembrie, deciziile de punere în aplicare ale Consiliului (CID) privind aprobarea evaluării celor două planuri.

Adoptarea deciziilor va permite acestor țări să înceapă punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor descrise în planurile lor naționale, cu scopul de a promova redresarea în urma pandemiei COVID-19 și de a face ca economiile lor să fie pregătite pentru viitor. De asemenea, deciziile permit Cehiei să semneze un acord de grant cu Comisia și să primească o prefinanțare de 13%, însemnând 910 milioane de euro din totalul de 7 miliarde prevăzute în PNRR. Irlanda nu a solicitat ca o parte din fondurile sale alocate, în valoare de 989 milioane de euro, să fie prefinanțate.

Sunt foarte bucuros să anunț astăzi niște vești bune. Cehia și Irlanda vor fi în curând în măsură să înceapă punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor avute în vedere de statele membre va sprijini tranziția economică verde și digitală, ajutând economia noastră să se redreseze în urma pandemiei și făcând-o mai rezilientă în viitorr”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul sloven al finanțelor.

România a fost reprezentată la reuniunea Ecofin de către secretarul de stat Alin Chitu, Ministerul Finanțelor Publice. 

Deciziile Consiliului privind aprobarea evaluării planurilor de redresare și de reziliență reprezintă ultimul pas înainte ca statele membre să poată începe să utilizeze Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cu un pachet financiar de 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente), obiectivul facilității este de a stimula redresarea și de a face economia europeană mai durabilă și mai rezistentă. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor reprezintă un efort coordonat care urmărește atât să aducă beneficii unui stat membru individual, cât și să genereze efecte pozitive în întreaga UE.

Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferința de astăzi a miniștrilor.

Planurile Cehiei (7 miliarde de euro) și Irlandei (989 de milioane de euro), aprobate de Comisia Europeană pe 19, respectiv 17 iulie, se concentrează pe provocarea cheie a prezentului – tranziția climatică și digitală. De asemenea, acestea abordează o parte semnificativă a recomandărilor specifice fiecărei țări identificate în cursul exercițiului Semestrului european 2019 și 2020.

Creșterea ponderii modurilor de transport durabile, îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri și înlocuirea cazanelor pe cărbune pentru gospodării, precum și consolidarea protecției împotriva inundațiilor și reîmpădurirea sunt câteva dintre măsurile pe care Cehia intenționează să le pună în aplicare pentru a face față provocărilor climatice. Cehia intenționează să intensifice transformarea digitală, printre altele, prin investiții în rețele de foarte mare capacitate și prin extinderea serviciilor digitale de guvernare și de sănătate.

Irlanda își va promova tranziția ecologică prin măsuri care includ o creștere treptată a taxei pe carbon, modernizarea anumitor clădiri publice, reabilitarea turbăriilor pentru a promova biodiversitatea și ecosistemele și investiții în transportul feroviar durabil. Irlanda își propune să își atingă obiectivele digitale prin investiții în infrastructurile aferente și prin dezvoltarea competențelor digitale în educație.

Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate reprezintă condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

Deciziile privind planurile pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie.

Până la 3 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a declarat pe 24 august că Guvernul a încheiat discuțiile cu Comisia Europeană privind ultimele modificări din PNRR, acesta urmând să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele trei operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 45 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde EUR în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Miniștrii comunicațiilor din UE sprijină ”o reglementare cuprinzătoare privind inteligența artificială, care să servească drept model la nivel global”

Published

on

© European Union, 2016

Miniștrii în domeniul comunicațiilor ai statelor membre UE și-au exprimat sprijinul pentru ”o reglementare cuprinzătoare privind inteligența artificială, care să servească drept model la nivel global”.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia au avut o primă dezbatere aprofundată cu privire la primul cadru juridic privind Inteligența Artificială.

”Avem în continuare o muncă substanțială de depus, deoarece dorim să ne asigurăm că legea privind Inteligența Artificială își va atinge dublul obiectiv de a garanta siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și de a stimula dezvoltarea și adoptarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială în toate sectoarele. Președinția slovenă va continua să lucreze intens la această propunere, pe care o consideră o prioritate de top în domeniul digital”, a transmis Boštjan Koritnik, ministrul sloven pentru administrație publică.

În timpul discuțiilor, miniștrii au subliniat beneficiile socio-economie pe care Inteligența Artificială pe poate avea într-o paletă largă de sectoare, dar au atras atenția, în egală măsură, asupra nevoii de a proteja viața privată și a garanta siguranța și securitatea, pentru a crea încrederea necesară în aceste noi tehnologii.

Miniștrii au pledat cu fermitate pentru continuarea eforturilor în vederea stabilirii unui cadru de reglementare centrat pe om, așa cum a propus Comisia, pentru a garanta securitatea juridică și coerența pentru dezvoltatori și utilizatori, luând, de asemenea, în calcul și riscurile, dar și faptul că Inteligența Artificială respectă valorile UE.

Așadar, noua legislație trebuie să fie pregătită pentru viitor și să încurajeze inovarea. Pentru a realiza acest lucru, dispozițiile sale ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la tehnologiile aflate în continuă evoluție.

Mai mulți miniștri au menționat importanța aplicării supravegherii eficace, în special a supravegherii umane. Structura de guvernanță ar trebui să fie ușoară, iar sarcina administrativă și financiară pentru operatori, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate, ar trebui să fie redusă la minimum. Ar trebui oferit un sprijin special IMM-urilor pentru a se asigura că acestea pot respecta cu ușurință noile norme.

Miniștrii au salutat abordarea bazată pe riscuri, dar au subliniat că multe aspecte necesită discuții suplimentare, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare a legii și definirea termenilor-cheie. Claritatea cu privire la aceste aspecte a fost considerată esențială pentru securitatea juridică și punerea în aplicare fără probleme a actului.

Comisia Europeană a propus la mijlocul lunii aprilie noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale (IA) de încredere. Îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE.

Această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai statelor membre sprijină ferm consolidarea unei Uniuni reziliente în materie de sănătate

Published

on

© European Union - https://www.flickr.com/photos/eu2021si

În cadrul unei reuniuni informale desfășurate în Slovenia, miniștrii sănătății din UE au abordat problema construirii unei uniuni a sănătății reziliente. Aceștia au discutat subiecte importante pentru sistemele de sănătate europene și au luat act de situația actuală a pandemiei și a vaccinării, așa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, potrivir comunicatului oficial al Consiliului UE.

„Conducerea dezbaterii privind construirea unei uniuni reziliente a sănătății este o prioritate a președinției slovene. Pandemia a arătat vulnerabilitatea sistemelor noastre de sănătate, iar miniștrii au convenit asupra necesității de a acționa acum și de a consolida cooperarea între statele membre, în special pentru a crește accesibilitatea medicamentelor și pentru a asigura livrarea acestora”, a declarat ministrul Janez Poklukar, adăugând că miniștrii au contribuit la pregătirea concluziilor Consiliului UE, care vor fi discutate în cadrul reuniunii Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (PESC) din decembrie.

Miniștrii au convenit asupra necesității de a îmbunătăți autonomia UE în domeniul medicamentelor, în special prin îmbunătățirea capacităților de producție de medicamente în cadrul UE. Pandemia a arătat că există un nivel ridicat de risc dacă suntem prea dependenți de piețele din afara UE.

Citiți și intervenția secretarului de stat român din Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, în cadrul reunuinii de ieri: România a pledat pentru un sistem farmaceutic european independent de importurile de medicamente din țări terțe

Tot ieri, 12 octombrie, membrii Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European (ENVI) au votat proiectul de raport privind Strategia Farmaceutică pentru Europa. Votul a fost unul pozitiv, urmând ca raportul să fie votat în cadrul sesiunii plenare din Parlamentul European din luna noiembrie.  

Citiți și: Eurodeputații solicită măsuri naționale și europene pentru a garanta pacienților UE acces echitabil la medicamente esențiale și inovatoare

Propunerile Președinției slovene privind necesitatea unei cooperări consolidate între țări, a creșterii investițiilor financiare în domeniul sănătății și a sprijinului pentru punerea în aplicare a unor soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate rezistente au fost susținute de miniștri.

Dintre propunerile evidențiate, miniștrii au acordat cel mai mare sprijin metodelor de îmbunătățire a utilizării fondurilor UE pentru investiții în domeniul sănătății și de identificare a bunelor practici ale sistemelor de sănătate eficiente care ar putea fi introduse în alte state membre.

Statele membre au confirmat eforturile depuse de Președinția slovenă pentru a înregistra progrese în ceea ce privește trio-ul legislativ și ar dori să vadă documentele adoptate de Parlamentul European cât mai curând posibil.

Propunerea HERA a făcut, de asemenea, obiectul unei discuții, statele membre fiind de acord că ar trebui să existe un organism capabil să răspundă la toate amenințările la adresa sănătății.

În cadrul sesiunii finale, miniștrii au discutat, de asemenea, despre situația actuală a pandemiei, despre realizările cooperării și despre măsurile comune viitoare pentru o toamnă sigură.

Comisarul european pentru sănătate a prezentat situația din Europa în ceea ce privește acoperirea vaccinală și obiectivele comune care trebuie stabilite în lumina solidarității europene pentru a se ajunge la o acoperire vaccinală globală.

Reuniunea s-a desfășurat în format hibrid, miniștrii sănătății din Cehia, Germania, Franța și Suedia întâlnindu-se la Brdo pri Kranju, iar ceilalți miniștri fiind conectați prin intermediul unei legături web.

Pe lângă comisarul european, la reuniune a participat și directorul regional al OMS pentru Europa, Hans P. Kluge, în timp ce directorii Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), Emer Cooke, și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, au participat de la distanță.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Reuniunea miniștrilor sănătății din UE: România a pledat pentru un sistem farmaceutic european independent de importurile de medicamente din țări terțe

Published

on

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a participat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor sănătății din UE, organizată de președinția slovenă a Consiliului. Cu acest prilej, oficialul român a reiterat importanța realizării unui sistem farmaceutic european, care să nu depindă de importurile de medicamente din țări terțe.

„În viitor, un sistem farmaceutic european care să nu depindă de importurile de substanțe active sau medicamente din țări terțe ar garanta disponibilitatea medicamentelor în UE, inclusiv în situații de criză. Astfel, consolidarea și crearea de noi capacități de producție în UE este esențială pentru a asigura securitatea la nivel european”, a transmis secretarul de stat, Andrei Baciu, omologilor europeni.

De asemenea, Andrei Baciu a menționat în discursul său că România susține crearea de infrastructuri de cercetare capabile să dezvolte și să producă medicamente la nivelul UE:  „Criza prin care trecem subliniază în special necesitatea de a dezvolta un sector farmaceutic european capabil să se adapteze la o situație globală majoră, cum ar fi această pandemie, care perturbă lanțul normal de distribuție, printr-o creștere masivă a cererii, combinată cu dependența de aprovizionarea externă a UE”, se mai arată în intervenția sa, remisă CaleaEuropeană.

Pe agenda reuniunii miniștrilor s-a regăsit și subiectul privind activitatea noii Autorități europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA). Reamintim că această autoritatea este înființată în cadrul Comisiei Europene.

„Considerăm că înființarea HERA în cadrul Comisiei va permite o operaționalizare rapidă, având în vedere mobilizarea competențelor, instrumentelor și programelor existente ale Comisiei, și va asigura, de asemenea, flexibilitate în organizarea sa. Apreciem, de asemenea, că HERA va juca un rol esențial în asigurarea pregătirii pentru urgențele sanitare și în stabilirea infrastructurii pentru schimbul de informații”, a mai punctat Andrei Baciu.

Andrei Baciu a mai specificată că ar trebui clarificată poziția HERA în raport cu alte autorități ale UE, în special cu alte mecanisme existente de gestionare a crizelor, cum ar fi Centrul de coordonare a răspunsului în situații de urgență (ERCC): „În plus, este necesar să se clarifice și să se evalueze posibilele suprapuneri cu sarcinile care fac parte din mandatul Agenției Europene pentru Medicamente.

„România împărtășește interesul pentru clarificarea sarcinilor Consiliului de administrație al HERA și pentru implicarea necesară a statelor membre în procesul de luare a deciziilor, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a sarcinilor HERA și finanțarea acestora. Prin urmare, susținem și încurajăm cooperarea între statele membre și cu Comisia pentru atingerea obiectivelor acestei noi autorități”, a conchis Andrei Baciu în intervenția sa.

Reuninea de o zi întreagă a avut patru teme mari de dezbatere: creșterea accesului la medicamente, răspunsul îmbunătățit la amenințările transfrontraliere la adresa sănătății, introducerea de soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente și campania de vaccinare anti-COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu4 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ4 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.6 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA7 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu9 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA10 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.11 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac12 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA7 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending