Pandemia de coronavirus a marcat în mod definitoriu viețile tuturor oamenilor. Începută la finalul anului 2019 ca un focar izolat în orașul chinez Wuhan, aceasta a căpătat amplitudine globală, răpind peste 4,5 milioane de vieți, și a creat o nouă ”normalitate” din care economiile lumii, inclusiv cele europene, încearcă să renască, o renaștere care acum mai bine de 600 de ani a dovedit forța Europei de a se ridica și reclădi după momente de restriște. 

Cu o viziune reformatoare, acceptându-și vulnerabilitățile ce au ieșit la iveală în anul pus între paranteze, Uniunea Europeană a propus la 27 mai 2020 crearea unui instrument temporar de redresare, privind către viitoarele generații, și ranforsarea anumitor fonduri din bugetul său multianual.

Caracterizat prin premiere istorice, nedorite, dar necesare, NextGenerationEU a trecut printr-un montagne russe decizional înainte de a cunoaște lumina aprobării de către toate țările membre, pe de o parte ca urmare a trăsăturii unice ce implică faptul că Uniunea Europeană își pune pentru prima dată în comun datoriile, pe de altă parte pentru că a căzut ”victima” temerilor manifestate de unele țări al căror comportament contravine normelor europene.

Prin acest instrument și nu numai, Uniunea Europeană are șansa să iasă mai puternică, mai rezilientă și mai unită din această criză. Iar România trebuie să țină pasul.

În cele ce urmează, CaleaEuropeană.ro vă prezintă o radiografie a planurilor naționale de redresare și reziliență prin care țările membre se pot dezvolta cu ajutorul fondurilor cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al acestui instrument. 

I. Ce este NextGenerationEU?

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 806,9 miliarde de euro (prețuri curente), ce reprezintă 5% din PIB-ul UE, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente), destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 338 de miliarde de euro granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Granturile sunt bani pe care statele membre nu trebuie să îi mai returneze, în vreme ce împrumuturile sunt fonduri pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția țărilor UE la dobânzi foarte avantajoase datorită ratingului Comisiei Europene. 

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 50,6 miliarde de euro.

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

NextGenerationEU este întregit de:

• Orizont Europa – 5,4 miliarde de euro;
• Programul InvestEU – 6,1 miliarde de euro;
• Dezvoltare rurală – 8,1 miliarde de euro;
• Fondul pentru o tranziție justă (JTF) – 10,9 miliarde de euro;
• RescEU – 2 miliarde de euro.

Pentru a-l finanța, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Potrivit strategiei de finanțare a acestui instrument temporar, obligațiunile vor fi emise și vor fi organizate periodic emisiuni suplimentare pe baza obligațiunilor existente, gama de scadențe fiind cuprinsă între 3 și aproximativ 30 de ani. În plus, va fi instituit un program de titluri de creanță pe termen scurt ale UE pentru valorile mobiliare de îndatorare pe termen scurt. Licitațiile vor fi utilizate ca un nou format pentru emiterea de titluri de creanță pe termen scurt ale UE și de obligațiuni ale UE. 

II. În ce etapă se află PNRR-urile țărilor membre pe circuitul de aprobare 

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență.

Din suma totală cuprinsă în acestea, țările trebuie să distribuie cel puțin 37% către proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Documentul trebuie să treacă printr-o evaluare realizată de Executivul european, bazată pe criteriile stabilite în regulament, ce se finalizată cu o recomandare înaintată Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii economiei și de finanțe ai statelor membre (ECOFIN) aprobă ulterior PNRR-ul, urmând ca statul să semneze un acord de grant și de împrumut care va facilita o prefinanțare de până la 13%.

© CaleaEuropeană (Update 17 septembrie: Slovenia a primit 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR)

A. Depunerea PNRR-urilor

Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 și a aprobat 18 dintre acestea, cele două state care nu au depus până în acest moment documentele fiind Bulgaria și Țările de Jos.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR-ul, la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie, Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. Tot în luna mai au mai depus PNRR-ul alte opt state printre acestea și România (31 mai): Polonia (3 mai), Ungaria (12 mai), Croația și Lituania (15 mai), Cipru (17 mai), Finlanda (27 mai), Irlanda și Suedia (28 mai). În luna iunie, alte două țări s-au alăturat acestui grup: Cehia (2 iunie) și Estonia (18 iunie). Malta încheie această listă, trimițând PNNR-ul către Comisia Europeană la 13 iulie.

A1. România

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, citat de Agerpres. 

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

I.1. Structură

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

II.1. Care sunt principalele 5 componente în funcție de sume?

a) Sectorul de transport, cu un buget de peste 7 miliarde de euro. Conform documentului prezentat de MIPE, acesta cuprinde două reforme majore și patru tipuri principale de investiții:

Reforme:

• Transportul sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transportul sustenabil;
• Viziune și management performant pentru transport de calitate – Îmbunătățirea capacității instituționale de managemet și guvernanță corporativă.

În urma investițiilor, România plănuiește să obțină:

Infrastructura rutieră:

• 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;
• 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație);
• 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
• 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor;
• 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
• Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului ”poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
• Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic;
• Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
• Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

În ceea ce privește calea ferată, rezultatele fixate sunt:

• 311 km de cale ferată modernizată;
• 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
• 110 km de cale ferată electrificată;
• 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Metrou:

• 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou

b) Eficiența energetică, structurată în două subcomponente: Valul renovării (2,2 miliarde de euro) și energia verde (1,6 miliarde de euro), ce totalizează 3,8 miliarde de euro.

Fondul pentru Valul Renovării propune 2 reforme și 4 categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu. Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro.

Reforme:

Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente;

asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.

Rezultate așteptate: Registrul național al clădirilor, formare profesională a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite, Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.

Secțiunea de energie propune 6 reforme și 6 tipuri principale de investiții. Bugetul total propus este de 1,62 miliarde euro.

Reformele:

• Reforma pieței de energie electrică, prin inlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile;
• Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare;
• Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector;
• Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficientei energetice în industrie;
• Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire;
• Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructură de transport electric și crearea de stimulente pentru transportului verde.

Rezultate așteptate:

• Creșterea capacității instalate de producție energie electrică din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4408 la 5908 MW;
• Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon;
• 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon;
• Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an;
• Finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.

c) În ceea ce privește proiectul România educată, PNRR cuprinde la acest capitol 6 reforme și 18 investiții acestor provocări, cu un buget total propus de 3,6 miliarde euro.

Reformele:

• Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare inter- instituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare;
• Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar;
• Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
• Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației;
• Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar;
• Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor.

Rezultate așteptate:

• Creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi);
• 50 de școli noi;
• 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor;
• 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
• 20.000 de locuri de recreere și lectură;
• 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;
• 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal.

d) Domeniul sănătății din PNRR include 3 reforme și 2 tipuri principale de investiții cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din aceste probleme și provocări.

Reforme:

• Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate;
• Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate;
• Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate.

Rezultatele pe care România le dorește sunt:

• 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;
• 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural;
• 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);
• 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate;
• 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;
• 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
• 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.

III.1. Impactul PNRR-ului asupra economiei

MIPE a calculat și care este impactul macroeconomic al absorbiției fondurilor din PNRR, prezentând trei scenarii posibile:

1. Absorbția integrală a granturilor și împrumuturilor:

• A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026;
• B. utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.
  

  © Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

2. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor.

© Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

3. absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor:

• A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026;
• B. utilizarea graduală a 33% din împrumuturi în 2022-2026.

© Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

Potrivit mențiunilor prim-ministrului, Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie, iar prefinanțarea de 1,9 miliarde de euro ar urma să intre în ţară în octombrie – noiembrie.

B. Aprobarea PNRR-urilor de către Comisia Europeană

Portugalia a menținut cadența și a devenit la 16 iunie primul stat care a primit undă verde din partea Comisiei Europene, deschizând astfel calea pentru celelalte țări. Iată cum arată calendarul și ce cuprind, pe scurt, planurile celorlalte state: 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei, care va primi 316,4 milioane de euro sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Planul Maltei cuprinde alocări de 54% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice: investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil; reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta; reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.

De asemenea, traziția digitală se bucură de o alocare de 26%, în încercarea Maltei de a digitaliza adminsitrația și serviciile publice, dar și a sistemelor de sănătate și judiciar. 

C. Aprobarea PNRR-urilor de către Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-urilor a 16 țări membre, după cum urmează: 

• 13 iulie: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania;
• 28 iulie: Cipru, Croația, Lituania, Slovenia. 

La 6 septembrie, numărul statelor care au primit aprobarea din partea miniștrilor economiei și de finanțe a ajuns la 18,Irlanda și Cehia fiind ultimele care intră în această categorie.

D. Deblocarea banilor 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

• Belgia: 770 milioane de euro granturi;
• Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
• Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

• Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
• Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

NextGenerationEU reprezintă șansa ”unei noi Europe”, iar România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin acest Mecanism de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.