Connect with us

U.E.

Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

Published

on

© European Commission/ Facebook

Pandemia de coronavirus a marcat în mod definitoriu viețile tuturor oamenilor. Începută la finalul anului 2019 ca un focar izolat în orașul chinez Wuhan, aceasta a căpătat amplitudine globală, răpind peste 4,5 milioane de vieți, și a creat o nouă ”normalitate” din care economiile lumii, inclusiv cele europene, încearcă să renască, o renaștere care acum mai bine de 600 de ani a dovedit forța Europei de a se ridica și reclădi după momente de restriște. 

Cu o viziune reformatoare, acceptându-și vulnerabilitățile ce au ieșit la iveală în anul pus între paranteze, Uniunea Europeană a propus la 27 mai 2020 crearea unui instrument temporar de redresare, privind către viitoarele generații, și ranforsarea anumitor fonduri din bugetul său multianual.

Caracterizat prin premiere istorice, nedorite, dar necesare, NextGenerationEU a trecut printr-un montagne russe decizional înainte de a cunoaște lumina aprobării de către toate țările membre, pe de o parte ca urmare a trăsăturii unice ce implică faptul că Uniunea Europeană își pune pentru prima dată în comun datoriile, pe de altă parte pentru că a căzut ”victima” temerilor manifestate de unele țări al căror comportament contravine normelor europene.

Prin acest instrument și nu numai, Uniunea Europeană are șansa să iasă mai puternică, mai rezilientă și mai unită din această criză. Iar România trebuie să țină pasul.

În cele ce urmează, CaleaEuropeană.ro vă prezintă o radiografie a planurilor naționale de redresare și reziliență prin care țările membre se pot dezvolta cu ajutorul fondurilor cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al acestui instrument. 

I. Ce este NextGenerationEU?

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 806,9 miliarde de euro (prețuri curente), ce reprezintă 5% din PIB-ul UE, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente), destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 338 de miliarde de euro granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Granturile sunt bani pe care statele membre nu trebuie să îi mai returneze, în vreme ce împrumuturile sunt fonduri pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția țărilor UE la dobânzi foarte avantajoase datorită ratingului Comisiei Europene

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 50,6 miliarde de euro.

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

NextGenerationEU este întregit de:

  • Orizont Europa – 5,4 miliarde de euro;
  • Programul InvestEU – 6,1 miliarde de euro;
  • Dezvoltare rurală – 8,1 miliarde de euro;
  • Fondul pentru o tranziție justă (JTF) – 10,9 miliarde de euro;
  • RescEU – 2 miliarde de euro.

Pentru a-l finanța, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Potrivit strategiei de finanțare a acestui instrument temporar, obligațiunile vor fi emise și vor fi organizate periodic emisiuni suplimentare pe baza obligațiunilor existente, gama de scadențe fiind cuprinsă între 3 și aproximativ 30 de ani. În plus, va fi instituit un program de titluri de creanță pe termen scurt ale UE pentru valorile mobiliare de îndatorare pe termen scurt. Licitațiile vor fi utilizate ca un nou format pentru emiterea de titluri de creanță pe termen scurt ale UE și de obligațiuni ale UE. 

II. În ce etapă se află PNRR-urile țărilor membre pe circuitul de aprobare 

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență.

Din suma totală cuprinsă în acestea, țările trebuie să distribuie cel puțin 37% către proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Documentul trebuie să treacă printr-o evaluare realizată de Executivul european, bazată pe criteriile stabilite în regulament, ce se finalizată cu o recomandare înaintată Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii economiei și de finanțe ai statelor membre (ECOFIN) aprobă ulterior PNRR-ul, urmând ca statul să semneze un acord de grant și de împrumut care va facilita o prefinanțare de până la 13%.

© CaleaEuropeană (Update 17 septembrie: Slovenia a primit 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR)

A. Depunerea PNRR-urilor

Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 și a aprobat 18 dintre acestea, cele două state care nu au depus până în acest moment documentele fiind Bulgaria și Țările de Jos.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR-ul, la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie, Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. Tot în luna mai au mai depus PNRR-ul alte opt state printre acestea și România (31 mai): Polonia (3 mai), Ungaria (12 mai), Croația și Lituania (15 mai), Cipru (17 mai), Finlanda (27 mai), Irlanda și Suedia (28 mai). În luna iunie, alte două țări s-au alăturat acestui grup: Cehia (2 iunie) și Estonia (18 iunie). Malta încheie această listă, trimițând PNNR-ul către Comisia Europeană la 13 iulie.

A1. România

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, citat de Agerpres

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

I.1. Structură

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

II.1. Care sunt principalele 5 componente în funcție de sume?

a) Sectorul de transport, cu un buget de peste 7 miliarde de euro. Conform documentului prezentat de MIPE, acesta cuprinde două reforme majore și patru tipuri principale de investiții:

Reforme:

  • Transportul sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transportul sustenabil;
  • Viziune și management performant pentru transport de calitate – Îmbunătățirea capacității instituționale de managemet și guvernanță corporativă.

În urma investițiilor, România plănuiește să obțină:

Infrastructura rutieră:

  • 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;
  • 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație);
  • 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor;
  • 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
  • Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului ”poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
  • Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic;
  • Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
  • Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

În ceea ce privește calea ferată, rezultatele fixate sunt:

  • 311 km de cale ferată modernizată;
  • 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
  • 110 km de cale ferată electrificată;
  • 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Metrou:

  • 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou

b) Eficiența energetică, structurată în două subcomponente: Valul renovării (2,2 miliarde de euro) și energia verde (1,6 miliarde de euro), ce totalizează 3,8 miliarde de euro.

Fondul pentru Valul Renovării propune 2 reforme și 4 categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu. Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro.

Reforme:

Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente;

asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.

Rezultate așteptate: Registrul național al clădirilor, formare profesională a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite, Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.

Secțiunea de energie propune 6 reforme și 6 tipuri principale de investiții. Bugetul total propus este de 1,62 miliarde euro.

Reformele:

  • Reforma pieței de energie electrică, prin inlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile;
  • Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare;
  • Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector;
  • Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficientei energetice în industrie;
  • Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire;
  • Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructură de transport electric și crearea de stimulente pentru transportului verde.

Rezultate așteptate:

  • Creșterea capacității instalate de producție energie electrică din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4408 la 5908 MW;
  • Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon;
  • 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon;
  • Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an;
  • Finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.

c) În ceea ce privește proiectul România educată, PNRR cuprinde la acest capitol 6 reforme și 18 investiții acestor provocări, cu un buget total propus de 3,6 miliarde euro.

Reformele:

  • Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare inter- instituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare;
  • Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar;
  • Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
  • Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației;
  • Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar;
  • Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor.

Rezultate așteptate:

  • Creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi);
  • 50 de școli noi;
  • 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor;
  • 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
  • 20.000 de locuri de recreere și lectură;
  • 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;
  • 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal.

d) Domeniul sănătății din PNRR include 3 reforme și 2 tipuri principale de investiții cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din aceste probleme și provocări.

Reforme:

  • Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate;
  • Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate;
  • Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate.

Rezultatele pe care România le dorește sunt:

  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;
  • 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural;
  • 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);
  • 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate;
  • 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;
  • 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
  • 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.

III.1. Impactul PNRR-ului asupra economiei

MIPE a calculat și care este impactul macroeconomic al absorbiției fondurilor din PNRR, prezentând trei scenarii posibile:

1. Absorbția integrală a granturilor și împrumuturilor:

2. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor.

© Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

3. absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor:

  • A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026;
  • B. utilizarea graduală a 33% din împrumuturi în 2022-2026.

© Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

Potrivit mențiunilor prim-ministrului, Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie, iar prefinanțarea de 1,9 miliarde de euro ar urma să intre în ţară în octombrie – noiembrie.

B. Aprobarea PNRR-urilor de către Comisia Europeană

Portugalia a menținut cadența și a devenit la 16 iunie primul stat care a primit undă verde din partea Comisiei Europene, deschizând astfel calea pentru celelalte țări. Iată cum arată calendarul și ce cuprind, pe scurt, planurile celorlalte state: 

 

Țările membre UE

Portugalia

 

16,6 miliarde de euro (13,9 miliarde de euro granturi + 2,7 miliarde de euro împrumuturi), adică 7,82% din PIB-ul țării (2019)

combaterea schimbărilor climatice38%
Cum?
  •  investiții pentru finanțarea un program de renovare la scară largă pentru a crește eficiența energetică a clădirilor sau pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie în procesele industriale.
 tranziția digitală22%
 Cum?
  • digitalizarea administrației publice;
  • modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate;
  • crearea laboratoarelor de informatică în școlile gimnaziale;
  • centre de formare profesională.

Spania  

 

69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice40%
Cum?
  • promovare a mobilității urbane și a mobilității durabile pe distanțe lungi;
  • creșterea eficienței energetice a clădirilor;
  • decarbonizarea industriei și reducerea dependenței energetice;
  • implementarea noilor tehnologii privind hidrogenul verde și sursele regenerabile de energie;
  •  conservarea spațiilor de coastă, a ecosistemelor și a biodiversității;
  • promovarea economiei circulare prin îmbunătățirea gestionării apei și a deșeurilor.
 tranziția digitală28%
 Cum?
  • digitalizarea administrației publice, a industriei și a întreprinderilor;
  • program specific pentru digitalizarea IMM-urilor;
  • investiții în echipamente digitale pentru educație și îmbunătățirea competențelor digitale.

Grecia 

 

30,5 miliarde de euro (17,8 miliarde de euro granturi + 12,7 miliarde de euro împrumuturi), adică 16,27% din PIB

 

combaterea schimbărilor climatice38%
Cum?
  •  modernizarea rețelei de electricitate;
  •  consolidarea schemei de sprijin pentru producătorii de surse de energie regenerabilă;
  • renovări eficiente din punct de vedere energetic;
  • dezvoltarea de planuri urbane locale, cu accent pe consolidarea rezilienței la schimbările climatice a zonelor urbane.
 tranziția digitală23%
 Cum?
  •  investiții în infrastructura digitală: rețelele 5G și de fibră optică;
  •  digitalizare a administrației publice;
  •  digitalizarea întreprinderilor, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii;
  •  îmbunătățire a competențelor digitale la toate nivelurile.

Danemarca

 

 1,5 miliarde de euro granturi (0,5% din PIB)

 

 schimbărilor climatice59%
Cum?
  •  reforme fiscale;
  • eficiența energetică;
  •  transportul durabil;
  • inițiative în sectorul agricol.
tranziția digitală25%
 Cum?
  • elaborarea unei noi strategii digitale naționale;
  •  utilizarea sporită a telemedicinei;
  • introducerea benzii largi în zonele mai puțin populate ale țării;
  • încurajarea investițiilor în întreprinderile digitale.

Luxemburg

 

 93 de milioane de euro granturi (0,15% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice61%
Cum?
  •  furnizarea de energie regenerabilă pentru un proiect de cartier de locuințe în Neischmelz;
  • o schemă de sprijin pentru instalarea de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice;
  • schema ”Naturpakt”, care încurajează municipalitățile să protejeze mediul natural și biodiversitatea.
tranziția digitală32%
 Cum?
  • digitalizarea serviciilor și procedurilor publice;
  • proiecte de digitalizare în domeniul sănătății (ex. controale online);
  • înființarea unui laborator pentru testarea conexiunilor de comunicare ultrasecurizate bazate pe tehnologia cuantică.

Austria 

 

3,5 miliarde de euro granturi (0,87% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice59%
Cum?

A.    Reforme ale sistemului fiscal austriac care vizează:

  •  reducerea emisiilor de CO2 prin stimulente pentru tehnologiile ecologice;
  • cote de impozitare preferențiale pentru produsele cu emisii scăzute sau zero;
  • stabilirea prețului emisiilor de CO2.

B.     Investiții în:

  •  eficiența energetică;
  • sursele regenerabile;
  • decarbonizarea industriei;
  • biodiversitate;
  • economia circulară.
 tranziția digitală53%
 Cum?Investiții în:

  •   conectivitate;
  •   implementarea pe scară largă a rețelelor cu capacitate Gigabit;
  •  stabilirea de noi conexiuni Gigabit simetrice în zonele insuficient deservite, dezavantajate și rurale.

Slovacia 

 

 6,3 miliarde de euro granturi (6,72% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice43%
Cum?
  •  noi capacități de energie regenerabilă;
  • eficiență energetică;
  • ”înverzirea” clădirilor private și publice (inclusiv a spitalelor și școlilor);
  •  dezvoltarea de noi infrastructuri pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice;
  • decarbonizarea industriei și adaptarea la schimbările climatice.
 tranziția digitală21%
 Cum?
  •   e-guvernanță;
  •  transformarea digitală a educației și a asistenței medicale;
  •  îmbunătățirea tehnologiilor digitale disponibile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

Letonia 

 

 1,8 miliarde de euro granturi (4,59% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice38%
Cum?
  • modernizeze rețelele de transport din regiunea metropolitană Riga;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale;
  • modernizarea rețelei electrice. investiții pentru prevenirea inundațiilor și incendiilor.

 

  tranziția digitală21%
 Cum?
  •    dezvoltarea competențelor digitale de bază și avansate;
  •    digitalizarea administrației publice.

Germania 

 

25,6 miliarde de euro granturi (0,75% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice42%
Cum?
  • decarbonizare a industriei, cu un accent deosebit pe hidrogenul regenerabil;
  • investiții în: mobilitatea durabilă și renovarea clădirilor rezidențiale.
 tranziția digitală52%
 Cum?
  •    digitalizarea serviciilor publice, în special a serviciile de sănătate;
  •    digitalizarea întreprinderilor;
  •   investițiile în tehnologii digitale avansate, cu o componentă privind digitalizarea educației.

Italia 

 

 191,5 miliarde de euro (68,9 miliarde de euro granturi + 122,6 miliarde de euro împrumuturi), adică 10,71% din PIB

 

 combaterea schimbărilor climatice37%
Cum?
  •   12,1 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale;
  •    32,1 miliarde de euro pentru mobilitate durabilă;
  •    măsuri de promovare a utilizării surselor de energie regenerabilă, inclusiv a hidrogenului.;
  •    investiții în mobilitatea urbană durabilă și în infrastructura feroviară.
 tranziția digitală25%
 Cum?
  •    13,4 miliarde de euro pentru digitalizarea întreprinderilor;
  •   extinderea rețelelor de bandă largă ultra-rapidă și a conectivității 5G;
  •    digitalizarea administrației publice.

Belgia 

 5,9 miliarde euro granturi (1,25% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice50%
Cum?
  •    producția de hodrogen;
  •    reforme și investiții pentru a accelera tranziția către mobilitate ecologică;
  •    refacerea biodiversității;
  •    măsuri pentru combaterea secetei și utilizarea eficientă a resurselor.
 tranziția digitală27%
 Cum?
  •    digitalizeze administrației publice și a sistemului judiciar;
  •    dezvoltarea cadrului juridic pentru 5G.

Franța

39,4 miliarde euro granturi (1,62% din PIB)

 

 

 combaterea schimbărilor climatice46%

Cum?

A.    Investiții în:

  •    vehicule de mobilitate nepoluante;
  •    decarbonizarea proceselor industriale;
  •    cercetare, dezvoltare și inovare, în special în domeniul tehnologiilor ecologice;

B.     Conservarea biodiversității prin investiții în:

  •    zonele protejate; restaurarea ecologică; îmbunătățirea gestionării pădurilor;
  •    extinderea suprafețelor împădurite.
 tranziția digitală21%
 Cum?Investiții în:

  •    cercetare;
  •    inovare;
  •    implementarea de noi tehnologii digitale; digitalizarea administrației publice;
  •    securitatea cibernetică;
  •     identitatea electronică; e-health;
  •   conectivitatea digitală, inclusiv pentru zonele rurale;    
  • sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor;
  •    îmbunătățirea educației și a competențelor digitale.

Slovenia

2, 48 miliarde euro ( 1,74 miliarde de euro granturi +705, milioane de euro împrumuturi) adică 5,17% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice42%
Cum?
  •    promovarea surselor regenerabile de energie;
  •    creșterea eficienței energetice și renovarea seismică a clădirilor;
  •    modernizarea infrastructurii feroviare.
 tranziția digitală21%
 Cum?
  •   digitalizarea administrației publice;
  •    digitalizarea întreprinderilor;
  •   investiții în conectivitate și competențe digitale.

Lituania

2,2 miliarde de euro granturi (4,59% din PIB)

 

 

 combaterea schimbărilor climatice38%
Cum?

A.    Investiții pentru:

  •    eliminarea treptată a celor mai poluante vehicule de transport rutier;
  •    creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă în sectorul transporturilor;
  •     accelerarea renovării clădirilor.

B.     dezvoltarea de centrale electrice care utilizează energie din surse regenerabile și crearea de instalații publice și private de stocare a energiei.

 tranziția digitală32%
 Cum?
  •    implementarea pe scară largă a rețelelor de mare viteză;
  •   dezvoltarea a 2.000 km de infrastructură de conectivitate de mare viteză în zonele rurale și îndepărtate;
  •   e-guvernare;
  •    dezvoltarea de soluții de inteligență artificială pentru limba lituaniană.

Cipru

1,23 miliarde de euro ( 1 miliard de euro granturi +230 miliarde de euro împrumuturi), adică 5,61% din PIB

 

combaterea schimbărilor climatice41%
Cum?
  •    fiscalitate ecologică;
  •    liberalizarea pieței energiei electrice; renovarea clădirilor;
  •   accelerarea mobilității electrice;
  •    eficiență energetică și în energie regenerabilă care vizează gospodăriile, întreprinderile, municipalitățile, sectorul public în general, ONG-urile;
  •    introducerea în masă a contoarelor inteligente;
  •    proiectul EuroAsia Interconnector.
tranziția digitală23%
 Cum?
  •    bandă largă de foarte mare capacitate;
  •     digitalizarea serviciilor publice; transformarea digitală a sistemului judiciar;
  •    îmbunătățirea programelor de învățământ în școli pentru dezvoltarea competențelor digitale.

Croația

6,3 miliarde de euro granturi (11,68% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice40%
Cum?
  •    adoptarea energiei regenerabile;
  •    eficiența energetică și reconstrucția clădirilor după cutremur;
  •    mobilitatea durabilă;
  •   o mai bună gestionare a resurselor de apă;
  •    măsuri de protecție împotriva inundațiilor;
  •    refacerea râurilor, a câmpiilor inundabile și a lacurilor;
  •    sprijin pentru întreprinderi, IMM-uri în tranziția lor ecologică.
 tranziția digitală20%
 Cum?
  •    conectivitatea gigabit;
  •    digitalizarea administrației publice, a transporturilor, a sistemului judiciar și a învățământului superior;
  •    creșterea acoperirii naționale în bandă largă.

Irlanda

989 milioane de euro granturi 

 combaterea schimbărilor climatice42%
Cum?

Sprijin pentru:

  •    eficiență energetică;
  •   mobilitate durabilă;
  •     biodiversitate;
  •     ecosistemelor.
 tranziția digitală32%
 Cum?
  •   digitalizarea administrației publice și a întreprinderilor;
  •   îmbunătățirea competențelor în sistemul educațional.

Cehia

7 miliarde de euro granturi

combaterea schimbărilor climatice42%
Cum?
  •    protecția naturii;
  •    gestionarea apei:

Investiții în:

  •    energie regenerabilă;
  •    modernizarea rețelelor de distribuție a încălzirii urbane;
  •     înlocuirea cazanelor pe cărbune;
  •   îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice;
  •    mobilitatea durabilă.
 tranziția digitală22%
 Cum?
  •    digitalizarea întreprinderilor;
  •    îmbunătățirea competențelor digitale la toate nivelurile, ca parte a sistemului de educație și prin programe dedicate de perfecționare și recalificare.

Investiții în:

  •    infrastructura digitală;
  •    digitalizarea administrației publice, inclusiv în domeniile sănătății, justiției și administrării autorizațiilor de construcție.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei, care va primi 316,4 milioane de euro sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Planul Maltei cuprinde alocări de 54% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice: investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil; reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta; reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.

De asemenea, traziția digitală se bucură de o alocare de 26%, în încercarea Maltei de a digitaliza adminsitrația și serviciile publice, dar și a sistemelor de sănătate și judiciar. 

C. Aprobarea PNRR-urilor de către Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-urilor a 16 țări membre, după cum urmează: 

  • 13 iulie: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania;
  • 28 iulie: Cipru, Croația, Lituania, Slovenia. 

La 6 septembrie, numărul statelor care au primit aprobarea din partea miniștrilor economiei și de finanțe a ajuns la 18,Irlanda și Cehia fiind ultimele care intră în această categorie.

D. Deblocarea banilor 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

NextGenerationEU reprezintă șansa ”unei noi Europe”, iar România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin acest Mecanism de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”

Published

on

© European Union 2025 - Source : EP

Comisia Europeană a propus miercuri mobilizarea a până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, a declarat comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, în timpul unei audieri în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.

Rezervăm până la 100 de miliarde de euro în afara plafoanelor CFM pentru Ucraina, partenerul nostru cel mai strategic“, a declarat Serafin în fața Parlamentului European la Bruxelles după ce Comisia Europeană a adoptat propunerea sa pentru bugetul multianual post-2027.

Acesta este un angajament pe termen lung pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei“, a arătat comisarul european.

Într-o conferință de presă susținută la sediul Comisiei Europene, președinta instituției, Ursula von der Leyen, a precizat că aceste fonduri vor servi de asemenea la sprijinirea Ucrainei “pe calea sa către aderarea la Uniunea Europeană”.

Cele 100 de miliarde de euro vor fi destinate refinanțării “Mecanismului pentru Ucraina” (denumit și Facilitatea pentru Ucraina), un fond înființat la sfârșitul anului 2023 de statele UE pentru a oferi asistență financiară Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Fondul este prevăzut cu o finanțare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.

Ideea se inspiră astfel din Facilitatea pentru Ucraina, aprobată de liderii europeni la începutul anului 2024, menită să asigure un ajutor mai stabil și previzibil. Prin crearea facilității, Bruxelles-ul a protejat deblocarea fondurilor împotriva blocajelor interne și a vetourilor individuale. von der Leyen dorește să extindă și să consolideze acest model în următorul buget, pentru ca Ucraina – al cărei proces de aderare se află sub veto-ul Ungariei – să se poată baza pe sprijinul Uniunii într-un moment în care Statele Unite se retrag treptat de pe acest front.

Propunerea Comisiei Europene a fost percepută deja drept “inacceptabilă” de către Ungaria, țară care se opune și aderării Ucrainei la UE, Budapesta argumentând că statelor membre ale UE le vor fi tăiate fonduri destinate politicilor agricole și de coeziune pentru “a le deturna către Ucraina”.

Citiți și „Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB.

Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.

Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună.

Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

În bugetul pe termen lung propus de Comisia Europeană, plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, avertizează deputații europeni într-un comunicat difuzat după ce Comisia Europeană a publicat propunerea sa de buget pentru perioada financiară 2028-2034.

Coraportorii Parlamentului pentru bugetul pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM), Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), împreună cu coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López (S&D, Spania) și Danuše Nerudová (PPE, Cehia), au transmis o declarație comună în care critică dur proiectul prezentat de Comisie și dezbătut de eurodeputați cu comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, la scurt timp după publicarea acestuia.

Aceștia subliniază că, având în vedere inflația și includerea în buget a unei cote de 0,11% din VNB pentru rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU, Uniunea Europeană riscă să rămână blocată în loc. Cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, proiectul actual nu lasă spațiu pentru finanțarea unor priorități esențiale precum competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice sau investițiile necesare pentru o economie sustenabilă.

 

„Oricum am încerca să prezentăm acest pachet, avem de a face cu o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor reale – plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Acesta este status-quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune”, afirmă co-raportorii. Ei denunță lipsa de ambiție a propunerii Comisiei și atrag atenția asupra lecțiilor greșit asumate din actualul buget multianual.

Citiți și Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

„Actualul CFM a arătat în mod clar riscurile de a asocia rambursarea dobânzii NextGenerationEU cu bugetele programelor. Acest lucru exercită o presiune enormă asupra priorităților de bază și duce la tăieri ale fondurilor. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile din trecut”, a subliniat Siegfried Mureșan.

„Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre esențiale să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU”, a declarat Carla Tavares.

Parlamentul European critică, de asemenea, structura generală propusă de Comisie, avertizând că includerea unor programe de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politici deja testate care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit viața cetățenilor. Carla Tavares a subliniat că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială, convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.

Eurodeputații sunt îngrijorați și de posibila diminuare a rolului autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor europene, dar și de riscul unui conflict între fermieri și regiuni, sau între regiuni și guvernele naționale.

Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a spus Siegfried Mureșan.

În același timp, co-raportorii avertizează că propunerea Comisiei amenință și controlul democratic exercitat de Parlamentul European. Aceștia se declară „foarte alarmați” de prevederile care riscă să marginalizeze rolul Parlamentului, singura instituție aleasă direct de cetățeni, cu autoritate legislativă și bugetară.

Ei insistă că orice nou mecanism de accesare a fondurilor, bazat pe performanță, trebuie să includă o supraveghere parlamentară solidă, fără a eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.

Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând că Parlamentul va apăra controlul său asupra modului în care se cheltuiesc banii europeni.

„Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline asupra alocării și monitorizării bugetare, susținute de o structură bugetară detaliată care să permită o supraveghere semnificativă”, a adăugat Carla Tavares.

În privința veniturilor, raportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, consideră că propunerile Comisiei pentru diversificarea surselor de finanțare reprezintă un pas pozitiv. Printre ideile avansate se numără o acciză pe tutun, o contribuție corporativă pentru Europa (CORE), precum și taxe pe deșeurile electronice și pe comerțul electronic.

Citiți și „Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Published

on

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Este un buget pentru o nouă epocă, care reflectă ambiția Europei. Un buget care răspunde provocărilor Europei. Care ne consolidează independența”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene despre un buget de 2.000 de miliarde de euro care cuprinde și inflația și rambursările datoriilor post-COVID, în timp ce negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a descris metoda drept una înșelătoare, deoarece fără această rambursare a datoriilor viitorul cadru financiar multianual s-ar ridica 1.770 – 1.816 miliarde de euro.

 

Trei piloni principali

Viziunea reformatoare a președintei Comisiei Europene restructurează bugetul în jurul a trei piloni principali care au fost prezentați în Parlamentul European și de comisarul european pentru buget Piotr Serafin.

  • 865 de miliarde de euro pentru agricultură, pescuit, coeziune și politici sociale;
  • 410 miliarde de euro pentru competitivitate, inclusiv cercetare și inovare;
  • 200 de miliarde de euro pentru acțiunea externă, în timp ce 100 de miliarde de euro vor fi alocate pentru reconstrucția Ucrainei în afara plafonului MFF ca parte a Facilității pentru Ucraina care deja există și a fost injectată cu 50 de miliarde de euro.

Principalele caracteristici ale noului CFM (conform Comisiei Europene)

  • Mai multă flexibilitate în cadrul bugetului, astfel încât Europa să aibă capacitatea de a acționa și de a reacționa rapid atunci când circumstanțele se schimbă în mod neașteptat sau când trebuie abordate noi priorități de politică.
  • Programe financiare ale UE mai simple, mai raționalizate și mai armonizate, astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată găsi și accesa cu ușurință oportunități de finanțare.
  • Un buget adaptat nevoilor locale, cu planuri naționale și regionale de parteneriat bazate pe investiții și reforme, pentru un impact direcționat acolo unde este cel mai important și pentru a asigura un sprijin mai rapid și mai flexibil pentru o coeziune economică, socială și teritorială mai mare în întreaga noastră Uniune.
  • Un puternic impuls pentru competitivitate, pentru ca Europa să securizeze lanțurile de aprovizionare, să intensifice inovarea și să conducă cursa globală pentru tehnologii curate și inteligente.
  • Un pachet echilibrat de noi resurse proprii care să asigure venituri adecvate pentru prioritățile noastre, minimizând în același timp presiunea asupra finanțelor publice naționale.

Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare.

Toate alocările bugetare vor fi condiționate de respectarea statului de drept – o schimbare esențială, determinată de regresul democratic înregistrat în Ungaria „Statul de drept este o condiție indispensabilă. Vom garanta cheltuieli responsabile și o deplină responsabilizare”, a spus ea.

Comasarea coeziunii cu agricultura

Una dintre cele mai vizibile modificări ale propunerii prezentate de Ursula von der Leyen este comasarea celor mai mari două capitole bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru fermieri, și fondurile de coeziune.

Acestea nu vor mai fi tratate separat, ci vor fi reunite sub primul pilon: Parteneriate Naționale și Regionale, cu o alocare totală de 865 de miliarde de euro.

Cele două capitole par considerabil reduse în comparație cu bugetul actual, unde PAC și coeziunea însumează peste 60% din alocările totale, deși von der Leyen a afirmat că “agricultura și coeziunea rămân în punct central al bugetului nostru.

“Acestea sunt piloni centrali ai solidarității și ai investițiilor europene. Investiții în oameni, state membre și regiuni. Salvgardarea mijloacelor de subzistență ale agricultorilor. Și alocarea de resurse puternice politicilor sociale”, a spus ea.

Potrivit experților Comisiei Europene, politica agricolă comună ar putea avea alocate în jur de 300 de miliarde de euro, iar politica de coeziune aproximativ 218 miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

 

Această tăiere substanțială se anunță a fi contestată cu fermitate de țările din sudul Europei, care se tem de reacțiile negative din partea sectorului agricol, și de statele din est, care depind de politica de coeziune pentru a reduce decalajele față de statele mai dezvoltate din vest.

De altfel, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, transmițând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.

Potrivit propunerii Comisiei, noile planuri de parteneriat vor sprijini ocuparea forței de muncă de calitate, competențele și incluziunea socială în toate statele membre, regiuni și sectoare, domeniu coordonat de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu, din România.

Acestea vor contribui la promovarea egalității de șanse pentru toți, la sprijinirea unor plase de siguranță socială puternice, la promovarea incluziunii sociale, a echității între generații și la combaterea sărăciei. 14 % din alocările naționale vor trebui să finanțeze reforme și investiții care îmbunătățesc competențele, luptă împotriva sărăciei, promovează incluziunea socială și sprijină zonele rurale.

În schimb, reducerea bugetului alocat coeziunii și agriculturii ar putea fi salutată de țările din vestul și nordul Europei, care pledează constant pentru prioritizarea unor domenii moderne precum acțiunea climatică, apărarea, securitatea, cercetarea, inovația și tehnologiile avansate, relatează Euronews și Politico Europe.

Planul Draghi inclus în bugetul multianual al UE sub forma Fondului European pentru Competitivitate

Acest apel a fost consolidat anul trecut de raportul istoric elaborat de fostul premier italian Mario Draghi, care a cerut „schimbări radicale” pentru a opri și inversa declinul economic al continentului și al competitivității UE în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.

Răspunsul lui von der Leyen include o altă noutate majoră: Fondul European pentru Competitivitate, în valoare de 410 miliarde de euro. Fondul va mobiliza capital privat pentru a maximiza impactul fondurilor publice, adesea considerate insuficiente.

Fondul va investi în tehnologii strategice, în beneficiul întregii piețe unice, astfel cum s-a recomandat în rapoartele Letta și Draghi. Fondul, care va funcționa în temeiul unui regulament unic și va oferi o poartă unică solicitanților de finanțare, va simplifica și accelera finanțarea UE și va cataliza investițiile publice și private. Fondul își va concentra sprijinul pe patru domenii:

  • tranziție curată și decarbonizare;
  • tranziție digitală;
  • sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie;
  • apărare și spațiu.

Bugetul pe termen lung va contribui la construirea unei Uniuni Europene a Apărării, care poate să se protejeze, să rămână conectată și să acționeze rapid ori de câte ori este nevoie.

“Fereastra” de apărare și spațiu a Fondului european pentru competitivitate va aloca 131 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile în apărare, securitate și spațiu, de cinci ori mai multe fonduri la nivelul UE comparativ cu CFM anterior.

 

Statele membre și regiunile vor avea posibilitatea de a sprijini, în mod voluntar și în funcție de nevoile și prioritățile regionale, proiecte legate de apărare în planurile lor naționale și regionale de parteneriat.

Componenta de mobilitate militară a mecanismului Conectarea Europei va fi multiplicată de zece ori. Aceasta va sprijini investițiile în infrastructura cu dublă utilizare, alături de cele civile, și va contribui la un impuls major pentru securitatea cibernetică, infrastructură și dezvoltarea apărării în general. Pentru a spori securitatea energetică, Mecanismul pentru interconectarea Europei va oferi finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei și al transporturilor.

Noul buget prevede, de asemenea, creșterea finanțării pentru gestionarea migrației, pentru consolidarea frontierelor externe ale UE și pentru susținerea securității interne, cu un nivel de prioritate acordat țărilor de la frontiera estică. Vor fi alocate 34 de miliarde de euro, ceea ce triplează finanțarea din CFM anterior. Statele membre vor primi sprijinul Uniunii pentru a răspunde rapid și eficient la evoluțiile de pe teren.

Fondurile vor ajuta statele membre să consolideze capacitățile de aplicare a legii online și offline, să doteze polițiștii de frontieră cu instrumentele adecvate pentru a proteja frontierele externe și să pună în aplicare o gestionare echitabilă și fermă a migrației.

Sprijin major pentru Ucraina sub umbrela pilonului Europa Globală

Al treilea pilon bugetar propus reunește toate instrumentele de politică externă sub umbrela Europa Globală, cu o finanțare de 200 de miliarde de euro.

În cadrul acestui pilon, von der Leyen propune crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro destinat exclusiv sprijinirii reconstrucției și redresării Ucrainei.

Ideea se inspiră din Facilitatea pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, aprobată de liderii europeni la începutul anului 2024, menită să asigure un ajutor mai stabil și previzibil. Prin crearea facilității, Bruxelles-ul a protejat deblocarea fondurilor împotriva blocajelor interne și a vetourilor individuale.

von der Leyen dorește să extindă și să consolideze acest model în următorul buget, pentru ca Ucraina – al cărei proces de aderare se află sub veto-ul Ungariei – să se poată baza pe sprijinul Uniunii într-un moment în care Statele Unite se retrag treptat de pe acest front.

Pe lângă cei trei piloni principali, schița bugetară mai prevede 292 de miliarde de euro pentru alte cheltuieli, inclusiv pentru rambursarea datoriei contractate în perioada pandemiei de COVID-19. Această datorie este estimată la 25–30 de miliarde de euro anual, un element bugetar nou care nu exista în cadrul financiar anterior.

Comisia Europeană a declarat anterior că granturile acordate prin fondul de redresare post-pandemie ar trebui rambursate integral prin resurse proprii, precum Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), taxele vamale și noile taxe propuse, cu un venit anual total estimat la 58,2 miliarde de euro.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE și sistemul de venituri va fi discutată de statele membre în cadrul Consiliului. Adoptarea Regulamentului CFM necesită unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Unele elemente ale componentei venituri (în special noile resurse proprii) necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea de către statele membre în conformitate cu cerințele lor constituționale respective.

Odată cu publicarea propunerii Comisiei, începe oficial procesul de negociere între cele trei instituții europene: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. În calitate de co-legislator și autoritate bugetară, Parlamentul are dreptul de a respinge proiectul de buget dacă acesta nu reflectă prioritățile cetățenilor europeni.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 se anunță tensionate, cu mize uriașe pentru toate statele membre, inclusiv România.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Dan Motreanu, despre protecția minorilor în mediul digital: Statele din UE vor putea lansa aplicații locale de verificare a vârstei online până în 2026

POLITICĂ10 hours ago

Nicușor Dan, la gala Ministerului Afacerilor Interne: Statul român trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

ROMÂNIA11 hours ago

Al doilea contingent de pompieri români a sosit în sudul Franței pentru a sprijini autoritățile locale în lupta împotriva incendiilor de pădure

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

MAREA BRITANIE6 days ago

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

CHINA1 week ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA4 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.4 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL1 month ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 month ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Trending