U.E.
Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU
Published
4 years agoon
By
Teodora Ion
Pandemia de coronavirus a marcat în mod definitoriu viețile tuturor oamenilor. Începută la finalul anului 2019 ca un focar izolat în orașul chinez Wuhan, aceasta a căpătat amplitudine globală, răpind peste 4,5 milioane de vieți, și a creat o nouă ”normalitate” din care economiile lumii, inclusiv cele europene, încearcă să renască, o renaștere care acum mai bine de 600 de ani a dovedit forța Europei de a se ridica și reclădi după momente de restriște.
Cu o viziune reformatoare, acceptându-și vulnerabilitățile ce au ieșit la iveală în anul pus între paranteze, Uniunea Europeană a propus la 27 mai 2020 crearea unui instrument temporar de redresare, privind către viitoarele generații, și ranforsarea anumitor fonduri din bugetul său multianual.
Caracterizat prin premiere istorice, nedorite, dar necesare, NextGenerationEU a trecut printr-un montagne russe decizional înainte de a cunoaște lumina aprobării de către toate țările membre, pe de o parte ca urmare a trăsăturii unice ce implică faptul că Uniunea Europeană își pune pentru prima dată în comun datoriile, pe de altă parte pentru că a căzut ”victima” temerilor manifestate de unele țări al căror comportament contravine normelor europene.
Prin acest instrument și nu numai, Uniunea Europeană are șansa să iasă mai puternică, mai rezilientă și mai unită din această criză. Iar România trebuie să țină pasul.
În cele ce urmează, CaleaEuropeană.ro vă prezintă o radiografie a planurilor naționale de redresare și reziliență prin care țările membre se pot dezvolta cu ajutorul fondurilor cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al acestui instrument.
I. Ce este NextGenerationEU?
NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 806,9 miliarde de euro (prețuri curente), ce reprezintă 5% din PIB-ul UE, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.
Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente), destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 338 de miliarde de euro granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Granturile sunt bani pe care statele membre nu trebuie să îi mai returneze, în vreme ce împrumuturile sunt fonduri pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția țărilor UE la dobânzi foarte avantajoase datorită ratingului Comisiei Europene.
Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.
Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 50,6 miliarde de euro.
Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.
NextGenerationEU este întregit de:
- Orizont Europa – 5,4 miliarde de euro;
- Programul InvestEU – 6,1 miliarde de euro;
- Dezvoltare rurală – 8,1 miliarde de euro;
- Fondul pentru o tranziție justă (JTF) – 10,9 miliarde de euro;
- RescEU – 2 miliarde de euro.
Pentru a-l finanța, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.
Potrivit strategiei de finanțare a acestui instrument temporar, obligațiunile vor fi emise și vor fi organizate periodic emisiuni suplimentare pe baza obligațiunilor existente, gama de scadențe fiind cuprinsă între 3 și aproximativ 30 de ani. În plus, va fi instituit un program de titluri de creanță pe termen scurt ale UE pentru valorile mobiliare de îndatorare pe termen scurt. Licitațiile vor fi utilizate ca un nou format pentru emiterea de titluri de creanță pe termen scurt ale UE și de obligațiuni ale UE.
II. În ce etapă se află PNRR-urile țărilor membre pe circuitul de aprobare
Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență.
Din suma totală cuprinsă în acestea, țările trebuie să distribuie cel puțin 37% către proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.
Documentul trebuie să treacă printr-o evaluare realizată de Executivul european, bazată pe criteriile stabilite în regulament, ce se finalizată cu o recomandare înaintată Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii economiei și de finanțe ai statelor membre (ECOFIN) aprobă ulterior PNRR-ul, urmând ca statul să semneze un acord de grant și de împrumut care va facilita o prefinanțare de până la 13%.

© CaleaEuropeană (Update 17 septembrie: Slovenia a primit 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR)
A. Depunerea PNRR-urilor
Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 și a aprobat 18 dintre acestea, cele două state care nu au depus până în acest moment documentele fiind Bulgaria și Țările de Jos.
Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR-ul, la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie, Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. Tot în luna mai au mai depus PNRR-ul alte opt state printre acestea și România (31 mai): Polonia (3 mai), Ungaria (12 mai), Croația și Lituania (15 mai), Cipru (17 mai), Finlanda (27 mai), Irlanda și Suedia (28 mai). În luna iunie, alte două țări s-au alăturat acestui grup: Cehia (2 iunie) și Estonia (18 iunie). Malta încheie această listă, trimițând PNNR-ul către Comisia Europeană la 13 iulie.
A1. România
România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.
Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).
Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.
Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, citat de Agerpres.
În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.
Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.
Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.
I.1. Structură
PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.
II.1. Care sunt principalele 5 componente în funcție de sume?
a) Sectorul de transport, cu un buget de peste 7 miliarde de euro. Conform documentului prezentat de MIPE, acesta cuprinde două reforme majore și patru tipuri principale de investiții:
Reforme:
- Transportul sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transportul sustenabil;
- Viziune și management performant pentru transport de calitate – Îmbunătățirea capacității instituționale de managemet și guvernanță corporativă.
În urma investițiilor, România plănuiește să obțină:
Infrastructura rutieră:
- 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;
- 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație);
- 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
- 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor;
- 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
- Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului ”poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
- Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic;
- Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
- Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
În ceea ce privește calea ferată, rezultatele fixate sunt:
- 311 km de cale ferată modernizată;
- 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
- 110 km de cale ferată electrificată;
- 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Metrou:
- 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou
b) Eficiența energetică, structurată în două subcomponente: Valul renovării (2,2 miliarde de euro) și energia verde (1,6 miliarde de euro), ce totalizează 3,8 miliarde de euro.
Fondul pentru Valul Renovării propune 2 reforme și 4 categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu. Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro.
Reforme:
Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente;
asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.
Rezultate așteptate: Registrul național al clădirilor, formare profesională a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite, Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.
Secțiunea de energie propune 6 reforme și 6 tipuri principale de investiții. Bugetul total propus este de 1,62 miliarde euro.
Reformele:
- Reforma pieței de energie electrică, prin inlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile;
- Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare;
- Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector;
- Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficientei energetice în industrie;
- Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire;
- Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructură de transport electric și crearea de stimulente pentru transportului verde.
Rezultate așteptate:
- Creșterea capacității instalate de producție energie electrică din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4408 la 5908 MW;
- Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon;
- 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon;
- Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an;
- Finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.
c) În ceea ce privește proiectul România educată, PNRR cuprinde la acest capitol 6 reforme și 18 investiții acestor provocări, cu un buget total propus de 3,6 miliarde euro.
Reformele:
- Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare inter- instituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare;
- Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar;
- Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
- Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației;
- Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar;
- Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor.
Rezultate așteptate:
- Creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi);
- 50 de școli noi;
- 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor;
- 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
- 20.000 de locuri de recreere și lectură;
- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;
- 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal.
d) Domeniul sănătății din PNRR include 3 reforme și 2 tipuri principale de investiții cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din aceste probleme și provocări.
Reforme:
- Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate;
- Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate;
- Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate.
Rezultatele pe care România le dorește sunt:
- 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;
- 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural;
- 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);
- 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate;
- 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;
- 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
- 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.
III.1. Impactul PNRR-ului asupra economiei
MIPE a calculat și care este impactul macroeconomic al absorbiției fondurilor din PNRR, prezentând trei scenarii posibile:
1. Absorbția integrală a granturilor și împrumuturilor:
- A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026;
- B. utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.
2. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor.
3. absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor:
- A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026;
- B. utilizarea graduală a 33% din împrumuturi în 2022-2026.
Potrivit mențiunilor prim-ministrului, Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie, iar prefinanțarea de 1,9 miliarde de euro ar urma să intre în ţară în octombrie – noiembrie.
B. Aprobarea PNRR-urilor de către Comisia Europeană
Portugalia a menținut cadența și a devenit la 16 iunie primul stat care a primit undă verde din partea Comisiei Europene, deschizând astfel calea pentru celelalte țări. Iată cum arată calendarul și ce cuprind, pe scurt, planurile celorlalte state:
Țările membre UE | ||
16,6 miliarde de euro (13,9 miliarde de euro granturi + 2,7 miliarde de euro împrumuturi), adică 7,82% din PIB-ul țării (2019) | combaterea schimbărilor climatice | 38% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 22% | |
Cum? |
| |
69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 40% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 28% | |
Cum? |
| |
30,5 miliarde de euro (17,8 miliarde de euro granturi + 12,7 miliarde de euro împrumuturi), adică 16,27% din PIB
| combaterea schimbărilor climatice | 38% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 23% | |
Cum? |
| |
1,5 miliarde de euro granturi (0,5% din PIB)
| schimbărilor climatice | 59% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 25% | |
Cum? |
| |
93 de milioane de euro granturi (0,15% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 61% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 32% | |
Cum? |
| |
3,5 miliarde de euro granturi (0,87% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 59% |
Cum? | A. Reforme ale sistemului fiscal austriac care vizează:
B. Investiții în:
| |
tranziția digitală | 53% | |
Cum? | Investiții în:
| |
6,3 miliarde de euro granturi (6,72% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 43% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 21% | |
Cum? |
| |
1,8 miliarde de euro granturi (4,59% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 38% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 21% | |
Cum? |
| |
25,6 miliarde de euro granturi (0,75% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 42% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 52% | |
Cum? |
| |
191,5 miliarde de euro (68,9 miliarde de euro granturi + 122,6 miliarde de euro împrumuturi), adică 10,71% din PIB
| combaterea schimbărilor climatice | 37% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 25% | |
Cum? |
| |
5,9 miliarde euro granturi (1,25% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 50% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 27% | |
Cum? |
| |
39,4 miliarde euro granturi (1,62% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 46% |
Cum? | A. Investiții în:
B. Conservarea biodiversității prin investiții în:
| |
tranziția digitală | 21% | |
Cum? | Investiții în:
| |
2, 48 miliarde euro ( 1,74 miliarde de euro granturi +705, milioane de euro împrumuturi) adică 5,17% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 42% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 21% | |
Cum? |
| |
2,2 miliarde de euro granturi (4,59% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 38% |
Cum? | A. Investiții pentru:
B. dezvoltarea de centrale electrice care utilizează energie din surse regenerabile și crearea de instalații publice și private de stocare a energiei. | |
tranziția digitală | 32% | |
Cum? |
| |
1,23 miliarde de euro ( 1 miliard de euro granturi +230 miliarde de euro împrumuturi), adică 5,61% din PIB
| combaterea schimbărilor climatice | 41% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 23% | |
Cum? |
| |
6,3 miliarde de euro granturi (11,68% din PIB)
| combaterea schimbărilor climatice | 40% |
Cum? |
| |
tranziția digitală | 20% | |
Cum? |
| |
989 milioane de euro granturi | combaterea schimbărilor climatice | 42% |
Cum? | Sprijin pentru:
| |
tranziția digitală | 32% | |
Cum? |
| |
7 miliarde de euro granturi | combaterea schimbărilor climatice | 42% |
Cum? |
Investiții în:
| |
tranziția digitală | 22% | |
Cum? |
Investiții în:
|
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum – fiind cel al Maltei, care va primi 316,4 milioane de euro sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
Planul Maltei cuprinde alocări de 54% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice: investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil; reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta; reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.
De asemenea, traziția digitală se bucură de o alocare de 26%, în încercarea Maltei de a digitaliza adminsitrația și serviciile publice, dar și a sistemelor de sănătate și judiciar.
C. Aprobarea PNRR-urilor de către Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-urilor a 16 țări membre, după cum urmează:
- 13 iulie: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania;
- 28 iulie: Cipru, Croația, Lituania, Slovenia.
D. Deblocarea banilor
- Belgia: 770 milioane de euro granturi;
- Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
- Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi.
La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.
Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.
Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:
Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).
Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.
Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.
Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit 231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.
NextGenerationEU reprezintă șansa ”unei noi Europe”, iar România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin acest Mecanism de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”
Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”
Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene
Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump
UE, îngrijorată de conflictul din Siria în care este implicat Israelul, face apel la punerea în aplicare a acordului de încetare a focului
Kallas: Bombardamentele record ale Rusiei asupra Ucrainei demonstrează că aceasta nu dorește pacea
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”
Published
6 hours agoon
July 16, 2025
Comisia Europeană a propus miercuri mobilizarea a până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, a declarat comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, în timpul unei audieri în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.
“Rezervăm până la 100 de miliarde de euro în afara plafoanelor CFM pentru Ucraina, partenerul nostru cel mai strategic“, a declarat Serafin în fața Parlamentului European la Bruxelles după ce Comisia Europeană a adoptat propunerea sa pentru bugetul multianual post-2027.
“Acesta este un angajament pe termen lung pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei“, a arătat comisarul european.
Într-o conferință de presă susținută la sediul Comisiei Europene, președinta instituției, Ursula von der Leyen, a precizat că aceste fonduri vor servi de asemenea la sprijinirea Ucrainei “pe calea sa către aderarea la Uniunea Europeană”.
Cele 100 de miliarde de euro vor fi destinate refinanțării “Mecanismului pentru Ucraina” (denumit și Facilitatea pentru Ucraina), un fond înființat la sfârșitul anului 2023 de statele UE pentru a oferi asistență financiară Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Fondul este prevăzut cu o finanțare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.
Ideea se inspiră astfel din Facilitatea pentru Ucraina, aprobată de liderii europeni la începutul anului 2024, menită să asigure un ajutor mai stabil și previzibil. Prin crearea facilității, Bruxelles-ul a protejat deblocarea fondurilor împotriva blocajelor interne și a vetourilor individuale. von der Leyen dorește să extindă și să consolideze acest model în următorul buget, pentru ca Ucraina – al cărei proces de aderare se află sub veto-ul Ungariei – să se poată baza pe sprijinul Uniunii într-un moment în care Statele Unite se retrag treptat de pe acest front.
Propunerea Comisiei Europene a fost percepută deja drept “inacceptabilă” de către Ungaria, țară care se opune și aderării Ucrainei la UE, Budapesta argumentând că statelor membre ale UE le vor fi tăiate fonduri destinate politicilor agricole și de coeziune pentru “a le deturna către Ucraina”.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB.
Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.
Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună.
Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”
Published
7 hours agoon
July 16, 2025
În bugetul pe termen lung propus de Comisia Europeană, plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, avertizează deputații europeni într-un comunicat difuzat după ce Comisia Europeană a publicat propunerea sa de buget pentru perioada financiară 2028-2034.
Coraportorii Parlamentului pentru bugetul pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM), Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), împreună cu coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López (S&D, Spania) și Danuše Nerudová (PPE, Cehia), au transmis o declarație comună în care critică dur proiectul prezentat de Comisie și dezbătut de eurodeputați cu comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, la scurt timp după publicarea acestuia.
Aceștia subliniază că, având în vedere inflația și includerea în buget a unei cote de 0,11% din VNB pentru rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU, Uniunea Europeană riscă să rămână blocată în loc. Cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, proiectul actual nu lasă spațiu pentru finanțarea unor priorități esențiale precum competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice sau investițiile necesare pentru o economie sustenabilă.
„Oricum am încerca să prezentăm acest pachet, avem de a face cu o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor reale – plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Acesta este status-quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune”, afirmă co-raportorii. Ei denunță lipsa de ambiție a propunerii Comisiei și atrag atenția asupra lecțiilor greșit asumate din actualul buget multianual.
„Actualul CFM a arătat în mod clar riscurile de a asocia rambursarea dobânzii NextGenerationEU cu bugetele programelor. Acest lucru exercită o presiune enormă asupra priorităților de bază și duce la tăieri ale fondurilor. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile din trecut”, a subliniat Siegfried Mureșan.
„Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre esențiale să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU”, a declarat Carla Tavares.
Parlamentul European critică, de asemenea, structura generală propusă de Comisie, avertizând că includerea unor programe de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politici deja testate care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit viața cetățenilor. Carla Tavares a subliniat că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială, convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.
Eurodeputații sunt îngrijorați și de posibila diminuare a rolului autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor europene, dar și de riscul unui conflict între fermieri și regiuni, sau între regiuni și guvernele naționale.
„Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a spus Siegfried Mureșan.
În același timp, co-raportorii avertizează că propunerea Comisiei amenință și controlul democratic exercitat de Parlamentul European. Aceștia se declară „foarte alarmați” de prevederile care riscă să marginalizeze rolul Parlamentului, singura instituție aleasă direct de cetățeni, cu autoritate legislativă și bugetară.
Ei insistă că orice nou mecanism de accesare a fondurilor, bazat pe performanță, trebuie să includă o supraveghere parlamentară solidă, fără a eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.
„Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând că Parlamentul va apăra controlul său asupra modului în care se cheltuiesc banii europeni.
„Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline asupra alocării și monitorizării bugetare, susținute de o structură bugetară detaliată care să permită o supraveghere semnificativă”, a adăugat Carla Tavares.
În privința veniturilor, raportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, consideră că propunerile Comisiei pentru diversificarea surselor de finanțare reprezintă un pas pozitiv. Printre ideile avansate se numără o acciză pe tutun, o contribuție corporativă pentru Europa (CORE), precum și taxe pe deșeurile electronice și pe comerțul electronic.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
COMISIA EUROPEANA
„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală
Published
8 hours agoon
July 16, 2025
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Este un buget pentru o nouă epocă, care reflectă ambiția Europei. Un buget care răspunde provocărilor Europei. Care ne consolidează independența”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene despre un buget de 2.000 de miliarde de euro care cuprinde și inflația și rambursările datoriilor post-COVID, în timp ce negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a descris metoda drept una înșelătoare, deoarece fără această rambursare a datoriilor viitorul cadru financiar multianual s-ar ridica 1.770 – 1.816 miliarde de euro.
Today we present the EU budget for 2028-2034.
It’s a budget for a new era, that matches Europe’s ambition.
That addresses Europe’s challenges.
That strengthens our independence. pic.twitter.com/C9OmCJt91U
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025
Trei piloni principali
Viziunea reformatoare a președintei Comisiei Europene restructurează bugetul în jurul a trei piloni principali care au fost prezentați în Parlamentul European și de comisarul european pentru buget Piotr Serafin.
- 865 de miliarde de euro pentru agricultură, pescuit, coeziune și politici sociale;
- 410 miliarde de euro pentru competitivitate, inclusiv cercetare și inovare;
- 200 de miliarde de euro pentru acțiunea externă, în timp ce 100 de miliarde de euro vor fi alocate pentru reconstrucția Ucrainei în afara plafonului MFF ca parte a Facilității pentru Ucraina care deja există și a fost injectată cu 50 de miliarde de euro.
Principalele caracteristici ale noului CFM (conform Comisiei Europene)
- Mai multă flexibilitate în cadrul bugetului, astfel încât Europa să aibă capacitatea de a acționa și de a reacționa rapid atunci când circumstanțele se schimbă în mod neașteptat sau când trebuie abordate noi priorități de politică.
- Programe financiare ale UE mai simple, mai raționalizate și mai armonizate, astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată găsi și accesa cu ușurință oportunități de finanțare.
- Un buget adaptat nevoilor locale, cu planuri naționale și regionale de parteneriat bazate pe investiții și reforme, pentru un impact direcționat acolo unde este cel mai important și pentru a asigura un sprijin mai rapid și mai flexibil pentru o coeziune economică, socială și teritorială mai mare în întreaga noastră Uniune.
- Un puternic impuls pentru competitivitate, pentru ca Europa să securizeze lanțurile de aprovizionare, să intensifice inovarea și să conducă cursa globală pentru tehnologii curate și inteligente.
- Un pachet echilibrat de noi resurse proprii care să asigure venituri adecvate pentru prioritățile noastre, minimizând în același timp presiunea asupra finanțelor publice naționale.
Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare.
Toate alocările bugetare vor fi condiționate de respectarea statului de drept – o schimbare esențială, determinată de regresul democratic înregistrat în Ungaria „Statul de drept este o condiție indispensabilă. Vom garanta cheltuieli responsabile și o deplină responsabilizare”, a spus ea.
Comasarea coeziunii cu agricultura
Una dintre cele mai vizibile modificări ale propunerii prezentate de Ursula von der Leyen este comasarea celor mai mari două capitole bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru fermieri, și fondurile de coeziune.
Acestea nu vor mai fi tratate separat, ci vor fi reunite sub primul pilon: Parteneriate Naționale și Regionale, cu o alocare totală de 865 de miliarde de euro.
Cele două capitole par considerabil reduse în comparație cu bugetul actual, unde PAC și coeziunea însumează peste 60% din alocările totale, deși von der Leyen a afirmat că “agricultura și coeziunea rămân în punct central al bugetului nostru.
“Acestea sunt piloni centrali ai solidarității și ai investițiilor europene. Investiții în oameni, state membre și regiuni. Salvgardarea mijloacelor de subzistență ale agricultorilor. Și alocarea de resurse puternice politicilor sociale”, a spus ea.
Potrivit experților Comisiei Europene, politica agricolă comună ar putea avea alocate în jur de 300 de miliarde de euro, iar politica de coeziune aproximativ 218 miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate.
Agriculture and cohesion remain at the heart of our budget.
They are central pillars of European solidarity and investment.
Investing in people, Member States and regions.
Safeguarding farmers’ livelihoods.
And dedicating strong resources to social policies. pic.twitter.com/QlQKXP8W2U
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025
Această tăiere substanțială se anunță a fi contestată cu fermitate de țările din sudul Europei, care se tem de reacțiile negative din partea sectorului agricol, și de statele din est, care depind de politica de coeziune pentru a reduce decalajele față de statele mai dezvoltate din vest.
De altfel, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, transmițând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.
Potrivit propunerii Comisiei, noile planuri de parteneriat vor sprijini ocuparea forței de muncă de calitate, competențele și incluziunea socială în toate statele membre, regiuni și sectoare, domeniu coordonat de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu, din România.
Acestea vor contribui la promovarea egalității de șanse pentru toți, la sprijinirea unor plase de siguranță socială puternice, la promovarea incluziunii sociale, a echității între generații și la combaterea sărăciei. 14 % din alocările naționale vor trebui să finanțeze reforme și investiții care îmbunătățesc competențele, luptă împotriva sărăciei, promovează incluziunea socială și sprijină zonele rurale.
În schimb, reducerea bugetului alocat coeziunii și agriculturii ar putea fi salutată de țările din vestul și nordul Europei, care pledează constant pentru prioritizarea unor domenii moderne precum acțiunea climatică, apărarea, securitatea, cercetarea, inovația și tehnologiile avansate, relatează Euronews și Politico Europe.
Planul Draghi inclus în bugetul multianual al UE sub forma Fondului European pentru Competitivitate
Acest apel a fost consolidat anul trecut de raportul istoric elaborat de fostul premier italian Mario Draghi, care a cerut „schimbări radicale” pentru a opri și inversa declinul economic al continentului și al competitivității UE în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.
Răspunsul lui von der Leyen include o altă noutate majoră: Fondul European pentru Competitivitate, în valoare de 410 miliarde de euro. Fondul va mobiliza capital privat pentru a maximiza impactul fondurilor publice, adesea considerate insuficiente.
Fondul va investi în tehnologii strategice, în beneficiul întregii piețe unice, astfel cum s-a recomandat în rapoartele Letta și Draghi. Fondul, care va funcționa în temeiul unui regulament unic și va oferi o poartă unică solicitanților de finanțare, va simplifica și accelera finanțarea UE și va cataliza investițiile publice și private. Fondul își va concentra sprijinul pe patru domenii:
- tranziție curată și decarbonizare;
- tranziție digitală;
- sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie;
- apărare și spațiu.
Bugetul pe termen lung va contribui la construirea unei Uniuni Europene a Apărării, care poate să se protejeze, să rămână conectată și să acționeze rapid ori de câte ori este nevoie.
“Fereastra” de apărare și spațiu a Fondului european pentru competitivitate va aloca 131 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile în apărare, securitate și spațiu, de cinci ori mai multe fonduri la nivelul UE comparativ cu CFM anterior.
Our budget will help build a Union that protects.
We are proposing €131 billion for Defence and Space, under the Competitiveness Fund.
5 times of what we have today.
This will strengthen our industrial base and our capabilities. pic.twitter.com/H3E2ZqyHHV
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025
Statele membre și regiunile vor avea posibilitatea de a sprijini, în mod voluntar și în funcție de nevoile și prioritățile regionale, proiecte legate de apărare în planurile lor naționale și regionale de parteneriat.
Componenta de mobilitate militară a mecanismului Conectarea Europei va fi multiplicată de zece ori. Aceasta va sprijini investițiile în infrastructura cu dublă utilizare, alături de cele civile, și va contribui la un impuls major pentru securitatea cibernetică, infrastructură și dezvoltarea apărării în general. Pentru a spori securitatea energetică, Mecanismul pentru interconectarea Europei va oferi finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei și al transporturilor.
Noul buget prevede, de asemenea, creșterea finanțării pentru gestionarea migrației, pentru consolidarea frontierelor externe ale UE și pentru susținerea securității interne, cu un nivel de prioritate acordat țărilor de la frontiera estică. Vor fi alocate 34 de miliarde de euro, ceea ce triplează finanțarea din CFM anterior. Statele membre vor primi sprijinul Uniunii pentru a răspunde rapid și eficient la evoluțiile de pe teren.
Fondurile vor ajuta statele membre să consolideze capacitățile de aplicare a legii online și offline, să doteze polițiștii de frontieră cu instrumentele adecvate pentru a proteja frontierele externe și să pună în aplicare o gestionare echitabilă și fermă a migrației.
Sprijin major pentru Ucraina sub umbrela pilonului Europa Globală
Al treilea pilon bugetar propus reunește toate instrumentele de politică externă sub umbrela Europa Globală, cu o finanțare de 200 de miliarde de euro.
În cadrul acestui pilon, von der Leyen propune crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro destinat exclusiv sprijinirii reconstrucției și redresării Ucrainei.
Ideea se inspiră din Facilitatea pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, aprobată de liderii europeni la începutul anului 2024, menită să asigure un ajutor mai stabil și previzibil. Prin crearea facilității, Bruxelles-ul a protejat deblocarea fondurilor împotriva blocajelor interne și a vetourilor individuale.
von der Leyen dorește să extindă și să consolideze acest model în următorul buget, pentru ca Ucraina – al cărei proces de aderare se află sub veto-ul Ungariei – să se poată baza pe sprijinul Uniunii într-un moment în care Statele Unite se retrag treptat de pe acest front.
Pe lângă cei trei piloni principali, schița bugetară mai prevede 292 de miliarde de euro pentru alte cheltuieli, inclusiv pentru rambursarea datoriei contractate în perioada pandemiei de COVID-19. Această datorie este estimată la 25–30 de miliarde de euro anual, un element bugetar nou care nu exista în cadrul financiar anterior.
Comisia Europeană a declarat anterior că granturile acordate prin fondul de redresare post-pandemie ar trebui rambursate integral prin resurse proprii, precum Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), taxele vamale și noile taxe propuse, cu un venit anual total estimat la 58,2 miliarde de euro.
Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE și sistemul de venituri va fi discutată de statele membre în cadrul Consiliului. Adoptarea Regulamentului CFM necesită unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Unele elemente ale componentei venituri (în special noile resurse proprii) necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea de către statele membre în conformitate cu cerințele lor constituționale respective.
Odată cu publicarea propunerii Comisiei, începe oficial procesul de negociere între cele trei instituții europene: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. În calitate de co-legislator și autoritate bugetară, Parlamentul are dreptul de a respinge proiectul de buget dacă acesta nu reflectă prioritățile cetățenilor europeni.
Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 se anunță tensionate, cu mize uriașe pentru toate statele membre, inclusiv România.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”

„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE

Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump

Dan Motreanu, despre protecția minorilor în mediul digital: Statele din UE vor putea lansa aplicații locale de verificare a vârstei online până în 2026

Nicușor Dan, la gala Ministerului Afacerilor Interne: Statul român trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Al doilea contingent de pompieri români a sosit în sudul Franței pentru a sprijini autoritățile locale în lupta împotriva incendiilor de pădure

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei
Trending
- JUSTIȚIE1 week ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE1 week ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP: Peste o treime dintre români sunt în dezacord cu activitatea lui Nicușor Dan. 53,2% au o evaluare pozitivă a activității președintelui