Connect with us

U.E.

Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

Published

on

© European Commission/ Facebook

Pandemia de coronavirus a marcat în mod definitoriu viețile tuturor oamenilor. Începută la finalul anului 2019 ca un focar izolat în orașul chinez Wuhan, aceasta a căpătat amplitudine globală, răpind peste 4,5 milioane de vieți, și a creat o nouă ”normalitate” din care economiile lumii, inclusiv cele europene, încearcă să renască, o renaștere care acum mai bine de 600 de ani a dovedit forța Europei de a se ridica și reclădi după momente de restriște. 

Cu o viziune reformatoare, acceptându-și vulnerabilitățile ce au ieșit la iveală în anul pus între paranteze, Uniunea Europeană a propus la 27 mai 2020 crearea unui instrument temporar de redresare, privind către viitoarele generații, și ranforsarea anumitor fonduri din bugetul său multianual.

Caracterizat prin premiere istorice, nedorite, dar necesare, NextGenerationEU a trecut printr-un montagne russe decizional înainte de a cunoaște lumina aprobării de către toate țările membre, pe de o parte ca urmare a trăsăturii unice ce implică faptul că Uniunea Europeană își pune pentru prima dată în comun datoriile, pe de altă parte pentru că a căzut ”victima” temerilor manifestate de unele țări al căror comportament contravine normelor europene.

Prin acest instrument și nu numai, Uniunea Europeană are șansa să iasă mai puternică, mai rezilientă și mai unită din această criză. Iar România trebuie să țină pasul.

În cele ce urmează, CaleaEuropeană.ro vă prezintă o radiografie a planurilor naționale de redresare și reziliență prin care țările membre se pot dezvolta cu ajutorul fondurilor cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al acestui instrument. 

I. Ce este NextGenerationEU?

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 806,9 miliarde de euro (prețuri curente), ce reprezintă 5% din PIB-ul UE, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente), destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 338 de miliarde de euro granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Granturile sunt bani pe care statele membre nu trebuie să îi mai returneze, în vreme ce împrumuturile sunt fonduri pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția țărilor UE la dobânzi foarte avantajoase datorită ratingului Comisiei Europene

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 50,6 miliarde de euro.

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

NextGenerationEU este întregit de:

  • Orizont Europa – 5,4 miliarde de euro;
  • Programul InvestEU – 6,1 miliarde de euro;
  • Dezvoltare rurală – 8,1 miliarde de euro;
  • Fondul pentru o tranziție justă (JTF) – 10,9 miliarde de euro;
  • RescEU – 2 miliarde de euro.

Pentru a-l finanța, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Potrivit strategiei de finanțare a acestui instrument temporar, obligațiunile vor fi emise și vor fi organizate periodic emisiuni suplimentare pe baza obligațiunilor existente, gama de scadențe fiind cuprinsă între 3 și aproximativ 30 de ani. În plus, va fi instituit un program de titluri de creanță pe termen scurt ale UE pentru valorile mobiliare de îndatorare pe termen scurt. Licitațiile vor fi utilizate ca un nou format pentru emiterea de titluri de creanță pe termen scurt ale UE și de obligațiuni ale UE. 

II. În ce etapă se află PNRR-urile țărilor membre pe circuitul de aprobare 

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență.

Din suma totală cuprinsă în acestea, țările trebuie să distribuie cel puțin 37% către proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Documentul trebuie să treacă printr-o evaluare realizată de Executivul european, bazată pe criteriile stabilite în regulament, ce se finalizată cu o recomandare înaintată Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii economiei și de finanțe ai statelor membre (ECOFIN) aprobă ulterior PNRR-ul, urmând ca statul să semneze un acord de grant și de împrumut care va facilita o prefinanțare de până la 13%.

© CaleaEuropeană (Update 17 septembrie: Slovenia a primit 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR)

A. Depunerea PNRR-urilor

Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 și a aprobat 18 dintre acestea, cele două state care nu au depus până în acest moment documentele fiind Bulgaria și Țările de Jos.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR-ul, la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie, Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. Tot în luna mai au mai depus PNRR-ul alte opt state printre acestea și România (31 mai): Polonia (3 mai), Ungaria (12 mai), Croația și Lituania (15 mai), Cipru (17 mai), Finlanda (27 mai), Irlanda și Suedia (28 mai). În luna iunie, alte două țări s-au alăturat acestui grup: Cehia (2 iunie) și Estonia (18 iunie). Malta încheie această listă, trimițând PNNR-ul către Comisia Europeană la 13 iulie.

A1. România

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, citat de Agerpres

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

I.1. Structură

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

II.1. Care sunt principalele 5 componente în funcție de sume?

a) Sectorul de transport, cu un buget de peste 7 miliarde de euro. Conform documentului prezentat de MIPE, acesta cuprinde două reforme majore și patru tipuri principale de investiții:

Reforme:

  • Transportul sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transportul sustenabil;
  • Viziune și management performant pentru transport de calitate – Îmbunătățirea capacității instituționale de managemet și guvernanță corporativă.

În urma investițiilor, România plănuiește să obțină:

Infrastructura rutieră:

  • 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;
  • 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație);
  • 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor;
  • 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
  • Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului ”poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
  • Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic;
  • Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
  • Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

În ceea ce privește calea ferată, rezultatele fixate sunt:

  • 311 km de cale ferată modernizată;
  • 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
  • 110 km de cale ferată electrificată;
  • 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Metrou:

  • 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou

b) Eficiența energetică, structurată în două subcomponente: Valul renovării (2,2 miliarde de euro) și energia verde (1,6 miliarde de euro), ce totalizează 3,8 miliarde de euro.

Fondul pentru Valul Renovării propune 2 reforme și 4 categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu. Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro.

Reforme:

Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente;

asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.

Rezultate așteptate: Registrul național al clădirilor, formare profesională a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite, Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.

Secțiunea de energie propune 6 reforme și 6 tipuri principale de investiții. Bugetul total propus este de 1,62 miliarde euro.

Reformele:

  • Reforma pieței de energie electrică, prin inlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile;
  • Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare;
  • Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector;
  • Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficientei energetice în industrie;
  • Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire;
  • Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructură de transport electric și crearea de stimulente pentru transportului verde.

Rezultate așteptate:

  • Creșterea capacității instalate de producție energie electrică din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4408 la 5908 MW;
  • Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon;
  • 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon;
  • Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an;
  • Finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.

c) În ceea ce privește proiectul România educată, PNRR cuprinde la acest capitol 6 reforme și 18 investiții acestor provocări, cu un buget total propus de 3,6 miliarde euro.

Reformele:

  • Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare inter- instituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare;
  • Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar;
  • Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
  • Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației;
  • Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar;
  • Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor.

Rezultate așteptate:

  • Creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi);
  • 50 de școli noi;
  • 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor;
  • 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
  • 20.000 de locuri de recreere și lectură;
  • 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;
  • 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal.

d) Domeniul sănătății din PNRR include 3 reforme și 2 tipuri principale de investiții cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din aceste probleme și provocări.

Reforme:

  • Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate;
  • Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate;
  • Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate.

Rezultatele pe care România le dorește sunt:

  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;
  • 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural;
  • 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);
  • 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate;
  • 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;
  • 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
  • 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.

III.1. Impactul PNRR-ului asupra economiei

MIPE a calculat și care este impactul macroeconomic al absorbiției fondurilor din PNRR, prezentând trei scenarii posibile:

1. Absorbția integrală a granturilor și împrumuturilor:

2. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor.

© Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

3. absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor:

  • A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026;
  • B. utilizarea graduală a 33% din împrumuturi în 2022-2026.

© Ministerul Intestițiilor și Proiectelor Europene

Potrivit mențiunilor prim-ministrului, Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie, iar prefinanțarea de 1,9 miliarde de euro ar urma să intre în ţară în octombrie – noiembrie.

B. Aprobarea PNRR-urilor de către Comisia Europeană

Portugalia a menținut cadența și a devenit la 16 iunie primul stat care a primit undă verde din partea Comisiei Europene, deschizând astfel calea pentru celelalte țări. Iată cum arată calendarul și ce cuprind, pe scurt, planurile celorlalte state: 

 

Țările membre UE

Portugalia

 

16,6 miliarde de euro (13,9 miliarde de euro granturi + 2,7 miliarde de euro împrumuturi), adică 7,82% din PIB-ul țării (2019)

combaterea schimbărilor climatice 38%
Cum?
  •  investiții pentru finanțarea un program de renovare la scară largă pentru a crește eficiența energetică a clădirilor sau pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie în procesele industriale.
 tranziția digitală 22%
 Cum?
  • digitalizarea administrației publice;
  • modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate;
  • crearea laboratoarelor de informatică în școlile gimnaziale;
  • centre de formare profesională.

Spania  

 

69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice 40%
Cum?
  • promovare a mobilității urbane și a mobilității durabile pe distanțe lungi;
  • creșterea eficienței energetice a clădirilor;
  • decarbonizarea industriei și reducerea dependenței energetice;
  • implementarea noilor tehnologii privind hidrogenul verde și sursele regenerabile de energie;
  •  conservarea spațiilor de coastă, a ecosistemelor și a biodiversității;
  • promovarea economiei circulare prin îmbunătățirea gestionării apei și a deșeurilor.
 tranziția digitală 28%
 Cum?
  • digitalizarea administrației publice, a industriei și a întreprinderilor;
  • program specific pentru digitalizarea IMM-urilor;
  • investiții în echipamente digitale pentru educație și îmbunătățirea competențelor digitale.

Grecia 

 

30,5 miliarde de euro (17,8 miliarde de euro granturi + 12,7 miliarde de euro împrumuturi), adică 16,27% din PIB

 

combaterea schimbărilor climatice 38%
Cum?
  •  modernizarea rețelei de electricitate;
  •  consolidarea schemei de sprijin pentru producătorii de surse de energie regenerabilă;
  • renovări eficiente din punct de vedere energetic;
  • dezvoltarea de planuri urbane locale, cu accent pe consolidarea rezilienței la schimbările climatice a zonelor urbane.
 tranziția digitală 23%
 Cum?
  •  investiții în infrastructura digitală: rețelele 5G și de fibră optică;
  •  digitalizare a administrației publice;
  •  digitalizarea întreprinderilor, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii;
  •  îmbunătățire a competențelor digitale la toate nivelurile.

Danemarca

 

 1,5 miliarde de euro granturi (0,5% din PIB)

 

 schimbărilor climatice 59%
Cum?
  •  reforme fiscale;
  • eficiența energetică;
  •  transportul durabil;
  • inițiative în sectorul agricol.
tranziția digitală 25%
 Cum?
  • elaborarea unei noi strategii digitale naționale;
  •  utilizarea sporită a telemedicinei;
  • introducerea benzii largi în zonele mai puțin populate ale țării;
  • încurajarea investițiilor în întreprinderile digitale.

Luxemburg

 

 93 de milioane de euro granturi (0,15% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice 61%
Cum?
  •  furnizarea de energie regenerabilă pentru un proiect de cartier de locuințe în Neischmelz;
  • o schemă de sprijin pentru instalarea de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice;
  • schema ”Naturpakt”, care încurajează municipalitățile să protejeze mediul natural și biodiversitatea.
tranziția digitală 32%
 Cum?
  • digitalizarea serviciilor și procedurilor publice;
  • proiecte de digitalizare în domeniul sănătății (ex. controale online);
  • înființarea unui laborator pentru testarea conexiunilor de comunicare ultrasecurizate bazate pe tehnologia cuantică.

Austria 

 

3,5 miliarde de euro granturi (0,87% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice 59%
Cum?

A.    Reforme ale sistemului fiscal austriac care vizează:

  •  reducerea emisiilor de CO2 prin stimulente pentru tehnologiile ecologice;
  • cote de impozitare preferențiale pentru produsele cu emisii scăzute sau zero;
  • stabilirea prețului emisiilor de CO2.

B.     Investiții în:

  •  eficiența energetică;
  • sursele regenerabile;
  • decarbonizarea industriei;
  • biodiversitate;
  • economia circulară.
 tranziția digitală 53%
 Cum? Investiții în:

  •   conectivitate;
  •   implementarea pe scară largă a rețelelor cu capacitate Gigabit;
  •  stabilirea de noi conexiuni Gigabit simetrice în zonele insuficient deservite, dezavantajate și rurale.

Slovacia 

 

 6,3 miliarde de euro granturi (6,72% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice 43%
Cum?
  •  noi capacități de energie regenerabilă;
  • eficiență energetică;
  • ”înverzirea” clădirilor private și publice (inclusiv a spitalelor și școlilor);
  •  dezvoltarea de noi infrastructuri pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice;
  • decarbonizarea industriei și adaptarea la schimbările climatice.
 tranziția digitală 21%
 Cum?
  •   e-guvernanță;
  •  transformarea digitală a educației și a asistenței medicale;
  •  îmbunătățirea tehnologiilor digitale disponibile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

Letonia 

 

 1,8 miliarde de euro granturi (4,59% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice 38%
Cum?
  • modernizeze rețelele de transport din regiunea metropolitană Riga;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale;
  • modernizarea rețelei electrice. investiții pentru prevenirea inundațiilor și incendiilor.

 

  tranziția digitală 21%
 Cum?
  •    dezvoltarea competențelor digitale de bază și avansate;
  •    digitalizarea administrației publice.

Germania 

 

25,6 miliarde de euro granturi (0,75% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice 42%
Cum?
  • decarbonizare a industriei, cu un accent deosebit pe hidrogenul regenerabil;
  • investiții în: mobilitatea durabilă și renovarea clădirilor rezidențiale.
 tranziția digitală 52%
 Cum?
  •    digitalizarea serviciilor publice, în special a serviciile de sănătate;
  •    digitalizarea întreprinderilor;
  •   investițiile în tehnologii digitale avansate, cu o componentă privind digitalizarea educației.

Italia 

 

 191,5 miliarde de euro (68,9 miliarde de euro granturi + 122,6 miliarde de euro împrumuturi), adică 10,71% din PIB

 

 combaterea schimbărilor climatice 37%
Cum?
  •   12,1 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale;
  •    32,1 miliarde de euro pentru mobilitate durabilă;
  •    măsuri de promovare a utilizării surselor de energie regenerabilă, inclusiv a hidrogenului.;
  •    investiții în mobilitatea urbană durabilă și în infrastructura feroviară.
 tranziția digitală 25%
 Cum?
  •    13,4 miliarde de euro pentru digitalizarea întreprinderilor;
  •   extinderea rețelelor de bandă largă ultra-rapidă și a conectivității 5G;
  •    digitalizarea administrației publice.

Belgia 

 5,9 miliarde euro granturi (1,25% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice 50%
Cum?
  •    producția de hodrogen;
  •    reforme și investiții pentru a accelera tranziția către mobilitate ecologică;
  •    refacerea biodiversității;
  •    măsuri pentru combaterea secetei și utilizarea eficientă a resurselor.
 tranziția digitală 27%
 Cum?
  •    digitalizeze administrației publice și a sistemului judiciar;
  •    dezvoltarea cadrului juridic pentru 5G.

Franța

39,4 miliarde euro granturi (1,62% din PIB)

 

 

 combaterea schimbărilor climatice 46%

Cum?

A.    Investiții în:

  •    vehicule de mobilitate nepoluante;
  •    decarbonizarea proceselor industriale;
  •    cercetare, dezvoltare și inovare, în special în domeniul tehnologiilor ecologice;

B.     Conservarea biodiversității prin investiții în:

  •    zonele protejate; restaurarea ecologică; îmbunătățirea gestionării pădurilor;
  •    extinderea suprafețelor împădurite.
 tranziția digitală 21%
 Cum? Investiții în:

  •    cercetare;
  •    inovare;
  •    implementarea de noi tehnologii digitale; digitalizarea administrației publice;
  •    securitatea cibernetică;
  •     identitatea electronică; e-health;
  •   conectivitatea digitală, inclusiv pentru zonele rurale;    
  • sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor;
  •    îmbunătățirea educației și a competențelor digitale.

Slovenia

2, 48 miliarde euro ( 1,74 miliarde de euro granturi +705, milioane de euro împrumuturi) adică 5,17% din PIB)

 

combaterea schimbărilor climatice 42%
Cum?
  •    promovarea surselor regenerabile de energie;
  •    creșterea eficienței energetice și renovarea seismică a clădirilor;
  •    modernizarea infrastructurii feroviare.
 tranziția digitală 21%
 Cum?
  •   digitalizarea administrației publice;
  •    digitalizarea întreprinderilor;
  •   investiții în conectivitate și competențe digitale.

Lituania

2,2 miliarde de euro granturi (4,59% din PIB)

 

 

 combaterea schimbărilor climatice 38%
Cum?

A.    Investiții pentru:

  •    eliminarea treptată a celor mai poluante vehicule de transport rutier;
  •    creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă în sectorul transporturilor;
  •     accelerarea renovării clădirilor.

B.     dezvoltarea de centrale electrice care utilizează energie din surse regenerabile și crearea de instalații publice și private de stocare a energiei.

 tranziția digitală 32%
 Cum?
  •    implementarea pe scară largă a rețelelor de mare viteză;
  •   dezvoltarea a 2.000 km de infrastructură de conectivitate de mare viteză în zonele rurale și îndepărtate;
  •   e-guvernare;
  •    dezvoltarea de soluții de inteligență artificială pentru limba lituaniană.

Cipru

1,23 miliarde de euro ( 1 miliard de euro granturi +230 miliarde de euro împrumuturi), adică 5,61% din PIB

 

combaterea schimbărilor climatice 41%
Cum?
  •    fiscalitate ecologică;
  •    liberalizarea pieței energiei electrice; renovarea clădirilor;
  •   accelerarea mobilității electrice;
  •    eficiență energetică și în energie regenerabilă care vizează gospodăriile, întreprinderile, municipalitățile, sectorul public în general, ONG-urile;
  •    introducerea în masă a contoarelor inteligente;
  •    proiectul EuroAsia Interconnector.
tranziția digitală 23%
 Cum?
  •    bandă largă de foarte mare capacitate;
  •     digitalizarea serviciilor publice; transformarea digitală a sistemului judiciar;
  •    îmbunătățirea programelor de învățământ în școli pentru dezvoltarea competențelor digitale.

Croația

6,3 miliarde de euro granturi (11,68% din PIB)

 

 combaterea schimbărilor climatice 40%
Cum?
  •    adoptarea energiei regenerabile;
  •    eficiența energetică și reconstrucția clădirilor după cutremur;
  •    mobilitatea durabilă;
  •   o mai bună gestionare a resurselor de apă;
  •    măsuri de protecție împotriva inundațiilor;
  •    refacerea râurilor, a câmpiilor inundabile și a lacurilor;
  •    sprijin pentru întreprinderi, IMM-uri în tranziția lor ecologică.
 tranziția digitală 20%
 Cum?
  •    conectivitatea gigabit;
  •    digitalizarea administrației publice, a transporturilor, a sistemului judiciar și a învățământului superior;
  •    creșterea acoperirii naționale în bandă largă.

Irlanda

989 milioane de euro granturi 

 combaterea schimbărilor climatice 42%
Cum?

Sprijin pentru:

  •    eficiență energetică;
  •   mobilitate durabilă;
  •     biodiversitate;
  •     ecosistemelor.
 tranziția digitală 32%
 Cum?
  •   digitalizarea administrației publice și a întreprinderilor;
  •   îmbunătățirea competențelor în sistemul educațional.

Cehia

7 miliarde de euro granturi

combaterea schimbărilor climatice 42%
Cum?
  •    protecția naturii;
  •    gestionarea apei:

Investiții în:

  •    energie regenerabilă;
  •    modernizarea rețelelor de distribuție a încălzirii urbane;
  •     înlocuirea cazanelor pe cărbune;
  •   îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice;
  •    mobilitatea durabilă.
 tranziția digitală 22%
 Cum?
  •    digitalizarea întreprinderilor;
  •    îmbunătățirea competențelor digitale la toate nivelurile, ca parte a sistemului de educație și prin programe dedicate de perfecționare și recalificare.

Investiții în:

  •    infrastructura digitală;
  •    digitalizarea administrației publice, inclusiv în domeniile sănătății, justiției și administrării autorizațiilor de construcție.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei, care va primi 316,4 milioane de euro sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Planul Maltei cuprinde alocări de 54% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice: investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil; reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta; reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.

De asemenea, traziția digitală se bucură de o alocare de 26%, în încercarea Maltei de a digitaliza adminsitrația și serviciile publice, dar și a sistemelor de sănătate și judiciar. 

C. Aprobarea PNRR-urilor de către Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-urilor a 16 țări membre, după cum urmează: 

  • 13 iulie: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania;
  • 28 iulie: Cipru, Croația, Lituania, Slovenia. 

La 6 septembrie, numărul statelor care au primit aprobarea din partea miniștrilor economiei și de finanțe a ajuns la 18,Irlanda și Cehia fiind ultimele care intră în această categorie.

D. Deblocarea banilor 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

NextGenerationEU reprezintă șansa ”unei noi Europe”, iar România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin acest Mecanism de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

U.E.

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Fiecare cetățean al Uniunii Europene a generat în 2019 34,4 kg de deșeuri din plastic, dintre acestea 14,1 kg fiind reciclate, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

 Între 2009 și 2019, volumul de deșeuri din plastic generate de fiecare locuitor a crescut cu 24% (+6,7 kg). Volumul de reciclare a deșeurilor din plastic a crescut brusc în aceeași perioadă, cu 50% (+4,7 kg).

În ciuda acestei îmbunătățiri, cantitatea de ambalaje din plastic care nu a fost reciclată a crescut cu 2,0 kg per cap de locuitor în intervalul mai sus amintit, ca urmare a creșterii valorii absolute a deșeurilor din plastic generate.

În 2019, se estimează că 41% din deșeurile din plastic au fost reciclate în UE.Nouă state membre ale UE au reciclat mai mult de jumătate din deșeurile din plastic generate: Lituania (70 %), Cehia (61 %), Bulgaria (59 %, date din 2018), Țările de Jos (57 %), Suedia și Slovacia (ambele 53 %), Spania (52 %), Cipru (51 %) și Slovenia (50 %).

La polul opus, mai puțin de o treime din deșeurile din plastic au fost reciclate în Malta (11 %, date din 2018), Franța (27 %), Irlanda (28 %), Austria (31 %), Polonia (32 %) și Ungaria (33 %).

Eurostat informează că pentru România sunt valabile datele din 2018, când 43% din deșeurile din plastic au fost reciclate, lucru confirmat și de președintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM).

Comisia Europeană a publicat la finalul lunii mai orientări referitoare la normele UE privind produsele din plastic de unică folosință și a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea și raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piață și a deșeurilor de echipamente de pescuit colectate, răspunzând îngrijorărilor Curții de Conturi Europeane care atrăgea anul trecut atenția că există un risc semnificativ ca ”UE să nu își îndeplinească obiectivele în materie de reciclare a ambalajelor din plastic stabilite pentru 2025 și pentru 2030”.

Cât privește România, pași în direcția reciclării au fost făcuți odată cu adoptarea de către Guvern a proiectului de ordonanţă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care vizează transpunerea în legislaţia naţională a unei Directive europene (Directiva 2019/904/UE) adoptate chiar în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Published

on

© European Communities, 1996

Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

  • În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
  • Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
  • Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
  • Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

  • Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
  • În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
  • Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
    Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
  • În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Continue Reading

U.E.

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

Published

on

© European Commission/ Twitter

Instanța supremă a Uniunii Europene a decis joi ca Polonia să plătească amenzi de 1 milion de euro pe zi pentru nerespectarea unei hotărâri privind reformele judiciare ale autorităților de la Varșovia, relatează Deutsche Welle. Aceasta este a doua amendă zilnică primită de Polonia din partea Curții de Justiții a Uniunii Europene după decizia de luna trecută privind obligația de a plăti o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

“Întrucât nu a suspendat aplicarea dispozițiilor legislației naționale referitoare, în special, la domeniile de competență ale Camerei disciplinare a Curții Supreme, Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate cu titlu cominatoriu zilnică în cuantum de 1 000 000 de euro”, se arată în decizia oficială a Curții de Justiție a Uniunii Europene, publicată joi.

 

Respectarea măsurilor provizorii dispuse la 14 iulie 2021 este necesară pentru a se evita o atingere gravă și ireparabilă a ordinii juridice a Uniunii Europene și a valorilor pe care se întemeiază aceasta, în special cea a statului de drept, mai arată CJUE. În cadrul măsurilor respective, Curtea a stabilit că segmentul disciplinar al reformei justiţiei din Polonia nu este conform cu dreptul european, într-o decizie care a determinat cadrul pentru declanşarea acestor penalităţi financiare împotriva Varşoviei din partea Bruxellesului. În aceeași zi, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale.

Decizia Curții vine după ce executivul european, considerând că dispozițiile legislației naționale în vigoare încalcă dreptul UE, a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție la 1 aprilie 2021 ca parte a așa numitei proceduri de infringement. Anterior, în luna ianuarie, în cadrul aceleiași proceduri, Comisia Europeană a trimis Poloniei un aviz motivat suplimentar cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme înainte de a înainta cazul către CJUE.

Comisia Europeană a considerat că legea poloneză privind sistemul judiciar subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația dreptului UE. Mai mult, legea împiedică instanțele poloneze să aplice în mod direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară și să trimită Curții de Justiție cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare cu privire la astfel de întrebări.

Conform executivului european, prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE.

Decizia de astăzi a CJUE, adoptată în aceeași zi în care președintele Poloniei este primit la Paris de președintele Franței pentru discuții privind “căile de ieşire din criza privind statul de drept”, toarnă și mai mult gaz pe foc pe relațiile complicate dintre Bruxelles și Varșovia pe tema statului de drept.

Este o dispută veche pe al cărei traseu regăsim activarea de către Comisia Europeană, în 2017, a articolului 7 din tratatul UE împotriva Poloniei sau opoziții ale Varșoviei și Budapestei față de mecanismul de condiționalitate privind acordarea fondurilor europene de criteriile statului de drept, însă mai multe scene tensionate au fost înregistrate în ultima perioadă.

Coliziunea dintre puterea conservatoare de la Varșovia și instituțiile UE a revenit în prim plan, mărul discordiei fiind reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Astfel, Parlamentul European, care insistă pentru blocarea Planului Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, a adoptat joia trecută o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene.

Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” . Într-o dezbatere aprinsă ce a precedat adoptarea rezoluției, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”.

Subiectul a ajuns și pe agenda Consiliului European de săptămâna trecută, puterea de la Varșovia fiind luată în colimator de președinta Comisiei Europene și de președintele francez Emmanuel Macron.

În schimb, în urma reuniunilor, șeful guvernului polonez și-a consolidat retorica, acuzând UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale și promițând să apere drepturile Poloniei cu toate armele de care dispune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.7 mins ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.46 mins ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ4 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, mesaj către Comisia Europeană: Un venit minim garantat pentru fermieri va trebui să fie următorul obiectiv

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending