Connect with us

ROMÂNIA

FMI estimează o redresare puternică a economiei românești în 2021, cu o revenire a PIB-ului de 7%: România trebuie să profite din plin de oportunitatea istorică oferită de fondurile UE

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere a PIB-ului real al României de 7% în 2021, stimulată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației, constatându-se o îmbunătățire față de prognoza de 6%, din luna aprilie.

Instituția financiară apreciază într-un comunicat că scăderea producției românești în 2020 a fost printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, la acest aspect contribuind reacțiile eficiente și oportune ale politicilor fiscale și monetare, astfel că se prefigurează o redresare solidă.

Astfel, potrivit estimărilor, pe termen mediu, producția își va reveni la traiectoria de dinaintea pandemiei, deoarece se așteaptă ca ”cicatricile” prelungite ale pandemiei să fie limitate.

Investițiile publice vor fi stimulate de o reluare a proiectelor finanțate de UE, inclusiv prin intermediul noilor resurse din fondurile cuprinse în Next Generation EU și în bugetul multianual al UE pentru 2021-27. Se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce moderat pe termen mediu, pe măsură ce consolidarea fiscală va continua și creșterea va încetini către potențial.

Cu toate acestea, FMI apreciază că rămân în continuare riscuri de scădere, la care contribuie și incertitudinea provocată de evoluția pandemiei.

În acest context, Fondul Monetar Internațional recomandă acordarea unei atenții sporite celor mai afectate sectoare. ”Vaccinarea este cea mai importantă politică economică pentru a face față pandemiei, pentru care trebuie să se asigure resurse fiscale generoase și continue. Cu toate că măsurile de sprijin fiscal pe scară largă pentru venituri și întreprinderi au reușit să limiteze cu succes consecințele economice globale ale pandemiei, domeniile cele mai grav afectate ale economiei continuă să fie afectate în mod disproporționat. În consecință, măsurile de sprijin ar trebui să fie reorientate către sectoarele cele mai afectate și către grupurile defavorizate”, apreciază instituția financiară care consideră că România ar trebui să ”economisească veniturile neașteptate” în cazul unei redresări surprinzătoare.

De asemenea, FMI consideră că politica fiscală ar trebui să acorde o prioritate tot mai mare reconstituirii spațiului de manevră fiscală pe măsură ce redresarea se consolidează. ” Bugetul pentru 2021 pune în mod corespunzător bazele consolidării fiscale, dar vor fi necesare eforturi suplimentare semnificative de consolidare pe termen mediu pentru a reduce deficitul la obiectivul autorităților de 3 % din PIB. Baza de venituri ar trebui să fie lărgită, iar administrarea veniturilor ar trebui consolidată pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale și pentru a îmbunătăți eficiența fiscală. Cheltuielile ar trebui să fie reprioritizate prin stimularea investițiilor publice, asigurând în același timp o traiectorie sustenabilă pe termen mediu pentru cheltuielile privind salariile și pensiile”, mai este precizat în comunicat.

Fondul Monetar Internațional sfătuiește autoritățile să revigoreze eforturile de depășire a problemelor de guvernanță și de eficacitate guvernamentală, pentru a continua să crească veniturile către nivelul mediu al UE.

De asemenea, FMI recomandă României să profite din plin de oportunitatea istorică oferită de UE prin fondurile cuprinse în Mecanismul de Redresare și Reziliență și cele din bugetul multianual al Uniunii, ce totalizează un pachet de 20% din PIB în următorii șapte ani.

”Implementarea cu succes a angajamentelor de reformă din cadrul Mecanismul de Redresare și Reziliență și a proiectelor de investiții ar stimula perspectivele de creștere pe termen mediu ale României. Prin accentul pus pe digitalizare, Mecanismul de Redresare și Reziliență ar trebui să ofere un sprijin esențial pentru modernizarea administrației fiscale. De asemenea, acesta ar trebui să fie utilizat pentru a impulsiona eforturile de combatere a schimbărilor climatice”, conchide comunicatul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

Published

on

© Virgil Popescu/Facebook

Românii vor plăti în această iarnă facturi la energie asemănătoare cu cele din decembrie 2020 datorită adoptării de către Parlament a proiectului de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor, a informat, miercuri, ministrul interimar al energiei, Virgil Popescu, într-o postare pe Facebook.

„Românii nu vor da mai mulți bani decât în decembrie 2020 pentru plata facturilor la energie! Asta datorită plafonării prețului și a schemei de compensare a facturilor la energie, de care vor beneficia 70% dintre români, măsuri care se aplică în perioada noiembrie 2021 – martie 2022!
Legea a fost aprobată astăzi! Vreau să le mulțumesc colegilor parlamentari pentru munca depusă și am reușit să venim cu măsuri concrete pentru a-i ajuta pe români să treacă peste această iarnă!”, a transmis ministrul Virgil Popescu.

 

Proiectul de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor a fost adoptat miercuri de Parlament, măsurile urmând să se aplice de la 1 noiembrie, după ce legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis. Pe lângă consumatorii casnici, prețurile plafonate se vor aplica și unor noi categorii de consumatori, precum spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați și unitățile de cult. Totodată, TVA-ul pentru energia și gazele livrate operatorilor economici consumatori finali va fi redus de la 19% la 5%.

Potrivit ministrului Virgil Popescu, prețurile plafonate sunt de 0,37 lei KWh la gaze naturale și 1 leu KWh la energie electrică, acestea fiind și prețurile finale care pot fi facturate de către furnizori beneficiarilor de prevederile referitoare la plafonare.

Pe de altă parte, de schema de compensare a facturilor electrice vor beneficia clienţii casnici. Astfel, cantităţile de energie pentru care se acordă compensaţie sunt 300 kwh/lună – 1500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă ( noiembrie 2021 – martie 2022) şi echivalentul în kWh a 1000 m3 de gaze naturale tot pentru întreaga perioadă.

Ministrul a subliniat, în context, că se acceptă o abatere în favoarea beneficiarului compensaţiei de maximum 10%.

Guvernul estimează că 6 milioane de familii din România vor beneficia de aceste reduceri care vor apărea direct în facturi, fără că oamenii să facă vreun demers, potrivit Digi24.

În ceea ce privește IMM-urile se exceptează, în cazul energiei electrice, plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din rețea, tariful de distribuție, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum și de la plata certificatelor verzi, contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență şi accizei. În cazul gazelor naturale, se exceptează plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuție și accizei.

În cazul CET-urilor, pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităților administrativ teritoriale o subvenție pentru acoperirea creșterii prețului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferența rezultată între prețul de achiziție al gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kwh.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Published

on

© Administrația Prezidențială

Atât pentru România, cât și pentru Europa, Egiptul ocupă un rol privilegiat, deoarece prin poziționarea sa la joncțiunea dintre Africa, Orientul Mijlociu și Europa, Egiptul are un rol crucial pentru menținerea securității la nivel regional, dar și global, a transmis miercuri președintele Klaus Iohannis, în cadrul o vizitei de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi.

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi în vizită de stat în Republica Arabă Egipt, unul dintre prietenii tradiționali ai României în regiunea Orientului Mijlociu și Africa și un partener economic și sectorial foarte important. Anul acesta celebrăm aniversarea a 115 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Egipt, o relație îndelungată, caracterizată prin respect și încredere reciprocă”, a declarat Klaus Iohannis. 

Președintele a subliniat faptul că există, în continuare, un potențial foarte mare de dezvoltare a relațiilor bilaterale pe toate planurile, iar vizita reconfirmă dorința României de a consolida dialogul politic la nivel înalt, dar și de a reafirma angajamentul reciproc în favoarea diversificării contactelor și proiectelor, prin orientarea acestui parteneriat tradițional spre viitor.

„Sunt ferm convins că viitoarea rundă a Comitetului mixt de cooperare economică, științifică și tehnică va avea un rol important în extinderea cooperării noastre și în stimularea cât mai multor proiecte economice comune, permițând totodată și modernizarea cadrului juridic actual”, a punctat șeful statului. 

 Mai mult, în cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis și omologul său, Abdel Fattah El-Sisi, au convenit că în perioada următoare trebuie să identifice noi modalități de a valorifica importantul potențial de dezvoltare a cooperării în domenii cu rol crucial atât pentru România, cât și pentru Egipt: industria de apărare, energie, agricultură, transporturi, IT&C, securitate cibernetică, educație, cercetare și inovare.

„Forumul de afaceri care are loc în marja acestei vizite va juca, fără îndoială, un rol important. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună pentru a încuraja oamenii de afaceri din Egipt și România să demareze proiecte comune atât în plan bilateral, cât și pe terțe piețe, plecând inclusiv de la faptul că și România, și Egiptul reprezintă porți de intrare spre cele mai importante piețe economice integrate: Uniunea Europeană, respectiv Zona continentală africană de liber schimb”, a mai spus președintele. 

Citiți și: Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

De asemenea, în cadrul discuțiilor de miercuri, cei doi președinți au avut un schimb de opinii cuprinzător cu privire la evoluțiile înregistrate într-o serie de dosare regionale prioritare. Klaus Iohannis a transmis că România, ca și Egiptul, este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine, de gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, de promovarea păcii, stabilității, a creșterii economice sustenabile și a dezvoltării durabile.

„Susținem eforturile depuse de Egipt în cooperare cu partenerii internaționali în vederea identificării celor mai bune soluții la dosarele de criză din Africa și Orientul Mijlociu. România și-a păstrat, de-a lungul timpului, o poziție echilibrată, în perfect acord cu dreptul internațional, în raport cu toate crizele care au afectat Orientul Mijlociu și care reprezintă și în prezent o preocupare majoră. România susține în continuare necesitatea implementării de măsuri de creștere a încrederii în relațiile israeliano-palestiniene”, a mai arătat şeful statului în mesajul său.

Președintele României și președintele Republicii Arabe Egipt susțin crearea condițiilor pentru reluarea negocierilor directe în vederea avansării soluției celor două state, singura opțiune viabilă de natură să răspundă aspirațiilor legitime ale părților și să asigure o pace durabilă în regiune. Totodată, România consideră drept o prioritate soluționarea durabilă a crizei siriene care, de mai bine de 10 ani, a provocat drame uriașe poporului sirian și a generat un val mare de migrație care a afectat stabilitatea și prosperitatea statelor-gazdă.

În plus, Klaus Iohannis a menționat că țara noastră sprijină procesele de stabilizare, consolidare instituțională și tranziție democratică din Libia și Irak, fiind, totodată, profund implicată în combaterea terorismului, atât în cadrul alianței anti-Daesh, cât și în Sahel, o regiune de care depinde securitatea nordului Africii și a Europei.

„Sunt convins că, în continuare, prin abordarea noastră echilibrată și responsabilă față de provocările complexe din zonă, vom reuși, prin eforturi conjugate, să generăm contexte favorabile avansării unor soluții de pace durabile. Îi mulțumesc Președintelui El-Sisi pentru discuțiile noastre foarte bune și sunt convins că relațiile româno-egiptene se vor consolida, cu beneficii reciproce pentru statele și pentru cetățenii noștri”, a conchis președintele României. 

Continue Reading

POLITICĂ

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică.

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP, susține că „execuția bugetară arată că România s-a împrumutat pentru consum și nu investiții. Deși investițiile publice pe primele 9 luni din acest an sunt mai mari cu aproximativ 4 miliarde de lei față de aceeași perioadă din anul precedent, totuși România nu reușit să respecte regula bugetară de aur. Potrivit acestei reguli, investițiile publice ar trebui să fie cel puțin egale cu deficitul bugetar.”

Potrivit acestuia, din datele furnizate de Ministerul de Finanțe rezultă că, în primele 9 luni din 2021, investițiile finantațe din fonduri naționale au fost de 15,7 miliarde lei, comparativ cu deficitul bugetar de 44,3 miliarde lei: „Rezultă că aproximativ 28,6 miliarde lei reprezintă împrumuturi pentru finanțarea consumului. Această situație apare în condițiile în care actuala guvernare a susținut că toate aceste împrumuturi sunt destinate investițiilor”, a mai adăugat vicepreședintele PMP.

Vicepreședintele PMP susține că mai grav este că, în primele 9 luni din acest an, s-au cheltuit pentru investiții doar 33,7 miliarde lei, cea ce reprezintă 49% din cheltuielile cu investițiile programate în acest an: „Cauzele principale ale acestei situații sunt reprezentate de amânarea reformelor în administrația publică, dar și de întârzierea privind demararea marilor proiecte de investiții, de către ministerele care gestionează aceste proiecte.”

„Ratarea țintei de investiții din acest an și amânarea reformelor din administrație vor avea efecte dezastruoase asupra stabilității financiare a României și mediului de afaceri”, a conchis acesta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA12 mins ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.51 mins ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ4 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending