Comisia Europeană a adoptat joi, 8 iulie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență (PNRR) al Ciprului. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unui total de 1,2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), potrivit unui comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Ciprului. De asemenea, va juca un rol esențial pentru a permite Ciprului să iasă mai întărit din pandemia COVID-19.
„Sunt încântată să prezint evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la planul de redresare și de reziliență al Ciprului. Planul va avea un impact real și semnificativ asupra asigurării tranziției ecologice și digitale a Ciprului. O parte semnificativă a fondurilor va fi dedicată combaterii schimbărilor climatice, inclusiv protecției împotriva incendiilor forestiere. Alte măsuri de promovare a eficienței energetice, a mobilității durabile, de îmbunătățire a educației și a formării profesionale și de extindere a conectivității vor permite Ciprului să beneficieze de toate oportunitățile și să facă față provocărilor pe care le prezintă dubla tranziție. Sunt mândră că NextGenerationEU va oferi 1,2 miliarde de euro pentru a sprijini aceste proiecte cruciale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen și-a continuat în această săptămână turneul european prin capitalele statelor membre, început pe 16 iunie în Portugalia, țară care a deținut președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului, pentru a exprima sprijinul Comisiei Europene pentru PNRR-urile Ciprului și Croației. Șefa Comisiei a ajuns în Cipru miercuri seară, unde s-a întâlnit cu membri ai brigăzii de pompieri și ai Departamentului de Silvicultură care au luptat împotriva incendiilor devastatoare din districtul Limassol de la sfârșitul săptămânii trecute.
Citiți și UE a acordat asistență imediată Ciprului pentru a ține sub control incendiile devastatoare de pădure
Joi dimineață, la Nicosia, aceasta s-a întâlnit cu președintele Ciprului, Nicos Anastasiades. După-amiază, Ursula von der Leyen se va afla la Zagreb pentru o întâlnire cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, și va participa la o ședință a guvernului croat. Președinta Comisiei va vizita, de asemenea, proiecte care vor primi finanțare din partea MRR – Centrul de excelență pentru cercetare și inovare de la Universitatea din Cipru și o companie de automobile electrice din Croația.
Planul cipriot face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.
Comisia a evaluat planul Ciprului pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Ciprului sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.
Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.
Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Ciprului
În evaluarea Comisiei se constată că planul Ciprului alocă 41% din totalul prevăzut în plan pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Planul include reforme referitoare la introducerea unei fiscalități ecologice, la liberalizarea pieței energiei electrice, la facilitarea renovărilor energetice în clădiri și la accelerarea mobilității electrice. Planul include, de asemenea, o gamă largă de investiții în eficiență energetică și în energie regenerabilă care vizează gospodăriile, întreprinderile, municipalitățile și sectorul public în general, precum și organizațiile neguvernamentale (“ONG-uri”). Planul include investiții legate de introducerea în masă a contoarelor inteligente, precum și proiectul EuroAsia Interconnector, care ar trebui să contribuie la producerea de energie electrică din surse mai puțin poluante, în special din surse regenerabile.
În urma evaluării Comisiei, se constată că planul Ciprului alocă 23% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Măsurile legate de tranziția digitală sunt repartizate pe tot parcursul planului. Planul include investiții considerabile în conectivitate, printr-o serie de măsuri care vizează asigurarea acoperirii cu bandă largă de foarte mare capacitate. Planul promovează educația și competențele digitale prin îmbunătățirea infrastructurii digitale și a programelor de învățământ în școli, prin formarea profesorilor și prin investiții în programe de formare în domeniul competențelor digitale. De asemenea, conține proiecte care ar trebui să promoveze digitalizarea serviciilor publice și transformarea digitală a sistemului judiciar.
Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 157 de milioane de euro către Cipru sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Ciprului.
Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în implementarea investițiilor și a reformelor.
Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.
Până în acest moment, Executivul European a aprobat 15 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania și Cipru.
În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.
Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
Citiți și
