* Material realizat de Daria Andrei, stagiară caleaeuropeană.ro
România ocupă locul al patrulea în Uniunea Europeană după valoarea estimată a măsurilor pentru administrația publică finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Măsurile românești analizate de Curtea de Conturi Europeană (CCE) răspund însă doar marginal recomandărilor de reformă a administrației publice adresate țării în cadrul semestrului european.
Potrivit Raportului special nr. 29/2026, valoarea estimată a măsurilor din categoria largă privind administrația publică și digitalizarea serviciilor publice era, în aprilie 2026, de 5 597,9 milioane de euro în cazul României. La acest capitol, România era devansată doar de Spania, Italia și Grecia.
În eșantionul mai restrâns al auditului, Curtea a inclus 26 de măsuri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, cu o valoare estimată de 777 493 798 de euro. Această sumă reprezintă 3,6% din valoarea totală a PNRR, de aproximativ 21,41 miliarde de euro, conform datelor din aprilie 2026. Cele două sume corespund unor sfere diferite de analiză și reprezintă valori estimate ale măsurilor, nu fonduri deja încasate sau cheltuite.
Dintre cele patru subrecomandări privind administrația publică adresate României în 2019 și 2020, cea referitoare la achizițiile publice și concurență a fost abordată „în mare parte” prin măsurile prevăzute. Celelalte trei, privind guvernanța și eficiența administrației publice, au fost abordate doar „marginal”.
Peste 65% dintre măsurile românești incluse în eșantionul Curții vizau transformarea digitală și e-guvernarea. La nivelul statelor membre analizate, printre motivele invocate pentru prioritizarea digitalizării s-au numărat nevoile apărute în timpul pandemiei de COVID-19 și percepția că astfel de măsuri erau mai ușor de pus în aplicare în perioada de desfășurare a mecanismului.
Separat de analiza Curții privind măsura în care PNRR răspunde subrecomandărilor, evaluările Comisiei Europene arată o îmbunătățire treptată a punerii lor în aplicare. În 2021, două dintre cele patru subrecomandări adresate României înregistrau „progrese limitate”, una nu înregistra „niciun progres”, iar una înregistra „unele progrese”. În 2025, toate patru erau evaluate la nivelul „unele progrese”, fără ca vreuna să fi înregistrat progrese substanțiale sau să fi fost pusă în aplicare integral.
În ansamblu, potrivit evaluării Comisiei din 2025, peste 90% dintre cele 38 de subrecomandări privind administrația publică analizate în audit înregistrau doar „unele progrese” sau „progrese limitate”.
Referindu-se la concluziile generale ale auditului, Ivana Maletić, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raport, a declarat că „MRR ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru a consolida administrațiile publice din statele membre” și că „ocazia de a soluționa probleme structurale vechi a fost, în mare măsură, ratată”.
În perioada 2021–2025, România a derulat zece proiecte legate de punerea în aplicare a PNRR prin Instrumentul de sprijin tehnic (IST), cu un buget total de 7,595 milioane de euro. La nivelul auditului, Curtea a constatat că instrumentul a avut un impact limitat asupra punerii în aplicare a măsurilor privind administrația publică, semnalând caracterul general al proiectelor examinate și întârzierile în furnizarea asistenței.
Pentru viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034, Curtea recomandă Comisiei să clarifice în ce măsură planurile de parteneriat naționale și regionale trebuie să răspundă recomandărilor specifice de țară și să evalueze riscurile de implementare ale reformelor complexe. Auditorii mai recomandă să se facă o distincție clară între indicatorii care arată ce s-a realizat și cei care măsoară rezultatele, precum și să se identifice din timp nevoile statelor membre, astfel încât asistența tehnică să fie disponibilă când este necesară.
