Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică, relatează AFP şi DPA.

“Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui Fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise” în cadrul viitorului buget al UE şi căruia să i se aloce “500 de miliarde de euro”, subliniază o declaraţie comună, citată de Agerpres.

Declarația comună semnată de Merkel și Macron este construită pe alți trei piloni, separat de fondul de redresare bazat pe solidaritate și creștere: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Emmanuel Macron a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă cu Angela Merkel, că iniţiativa franco-germană în valoare de 500 de miliarde de euro pentru oferirea de granturi ţărilor şi regiunilor cel mai grav afectate de criza coronavirusului este un pas major înainte și o “schimbare majoră de filosofie”, notează şi Reuters.

Liderul de la Elysee a subliniat că este pentru prima dată când Germania și Franța au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE, consemnează și Deutsche Welle, făcând referire la eșecul coronabondurilor, respinse de Germania și Olanda. Afirmația președintelui francez a venit și în contextul în care în ultimele două luni el a făcut apel ca împreună cu Germania să își asume mai multă responsabilitate, invocând o “datorie morală” și avertizând că lipsa unui astfel de angajament poate conduce la dezbinarea Uniunii Europene.

De cealaltă parte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că planul este un răspuns “pe termen scurt” la criză și că soluția pe termen lung, inclusiv reformele UE, va fi discutată mai târziu, “pentru că Europa trebuie să se dezvolte în continuare”, subliniază Deutsche Welle.

Germania, care va prelua la 1 iulie președinția Consiliului UE, a susținut în repetate rânduri, prin vocea lui Merkel, că își va asuma o solidaritate cu celelalte state membre.

“Trebuie să acționăm de o manieră europeană pentru a ieși din această criză cu bine și consolidați”, a spus Angela Merkel.

Banii ar urma să fie adunaţi în numele Uniunii Europene de pe pieţele de capital şi să se îndrepte către ţările cele mai afectate de criză în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, propunerea Merkel-Macron sugerează acordarea autorității Comisiei Europene pentru a împrumuta bani în numele UE.

Un prim pachet, sub forma a trei plase de siguranță și care prevede credite în valoare totală de până la 540 de miliarde de euro, a fost deja convenit de statele membre la începutul lui aprilie, iar un astfel de fond ar duce finanțările deblocate la o valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, fără a lua în calcul viitorul Cadru Financiar Multianual.

Planul franco-german, ai cărui tutori sunt Emmanuel Macron și Angela Merkel, vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene, care, pe 27 mai, va prezenta la Bruxelles o propunere revizuită a viitorului Cadru Financiar Multianual și o propunere privind Fondul European de redresare și transformare europeană.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus luna că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membreUlterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică solicitând Comisiei Europene un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

Published

on

© European Union 2021

Consiliul European îndeamnă Comisia Europeană să ia în considerare urgent măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil, sporind, în egală măsură, reziliența sistemului energetic al UE și a pieței interne a energiei.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles, au abordat problema prețurilor la energie în contextul în care acestea au crescut pe fondul redresării post-pandemie și a cererii tot mai mari.

Astfel, Executivul european este invitat să apeleze la sprijinul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (ESMA) pentru ”a analiza funcționarea piețelor de gaz și de energie electrică, precum și a pieței EU ETS” pentru a vedea dacă ”anumite comportamente comerciale necesită măsuri de reglementare suplimentare”, este menționat în concluziile date publicității după dezbaterea acestei teme.  

În egală măsură, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre.”

O soluție în acest sens a venit din partea președintelui României, Klaus Iohannis, care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi, o opțiune sprijinită și de alte state, printre care Slovenia, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar și Franța, cea care, în primul semestru al anului viitor, o va succeda

Comisia Europeană, prin vocea președintei Ursula von de Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

Published

on

© European Union 2021

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre.

Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

Published

on

© European Union, 2021

Ciocnirea dintre guvernul de la Varșovia și instituțiile Uniunii Europene pe fondul deciziilor luate de Tribunalul Constituțional polonez, ce afectează prevalența dreptului european și a tratatelor UE, și-a făcut loc pe agenda încărcată a summitului Consiliului European care a debutat joi la Bruxelles și care se va derula până vineri. 

Principalele teme aflate pe agenda reuniunii vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a UE, creşterea recentă a preţurilor la energie, fenomenul migraţiei, politica comercială europeană şi relaţiile externe, cu accent pe pregătirea Summitului UE – Asia (ASEM), a Summitului Parteneriatului Estic, precum şi a reuniunilor COP 26 privind schimbările climatice şi COP 15 cu privire la biodiversitate. Însă, acestui program dens i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul constituţional polonez care a decretat pe 7 octombrie anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională.

Chiar înainte de începutul reuniunii, şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki, care s-a prezentat marți în plenul Parlamentului European pentru a oferi explicații, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat că liderii europeni vor discuta cu privire la Polonia.

“Toată lumea are un interes în protejarea statului de drept și a independenței justiției”, a spus ea, la sosirea la summit, după ce, marți, în plenul de la Strasbourg, l-a avertizat pe premierul Polonieiva folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”, nominalizând instrumentul procedurilor de infringement și pe cel al mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

De altfel, în ce privește ultimul instrument menționat, parlamentarii europeni au solicitat Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept împotriva Poloniei, țară care se află într-o dublă-situație alături de Ungaria: cele două state sunt singurele țări membre ale UE vizate de articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene și singurele state cărora executivul european le-a întârziat aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

La (probabil) ultimul său Consiliu European, Angela Merkel face apel la compromis

Sosind la ceea ce ar putea fi ultimul său summit european, Angela Merkel a făcut apel la compromis în legătură cu disputa dintre Polonia şi Uniunea Europeană privind primatul dreptului european: “Statul de drept este un pilon central al UE. Pe de altă parte, trebuie să găsim căi şi posibilităţi de a ajunge din nou la consens”.

“O cascadă de dispute legale la Curtea Europeană de Justiţie nu reprezintă o soluţie la problema funcţionării în practică a statului de drept”, a declarat presei Angela Merkel, după o discuţie cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care s-a declarat deschis la dialog, relatează Agerpres, citând AFP.

Dar şeful guvernului polonez a insistat că este ”important de subliniat” ceea ce el a spus şi marți în plenul Parlamentului European, şi anume că ”unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

Emmanuel Macron cere Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană

În cadrul unei întrevederi cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, joi, pe aeroportul din Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron “și-a împărtășit îngrijorarea cu privire la situația creată de decizia Curții Constituționale poloneze”, potrivit unui oficial de la Élysée, citat de Politico Europe.

Macron a cerut, de asemenea, Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană “pentru a găsi o soluție compatibilă cu principiile noastre și cu regulile noastre comune”, a precizat oficialul.

Franța, care va prelua la 1 ianuarie președinția Consiliului UE, a făcut deja apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”. Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie, a spus secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune.

Îngrijorări au fost exprimate și de prim-miniștrii Irlandei și al Luxemburgului, cel din urmă afirmând că tăierea fondurilor europene pentru Polonia reprezintă “ultima soluție”.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA9 mins ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO13 mins ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO41 mins ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH14 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA14 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.17 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

POLITICĂ20 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending