Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a felicitat-o duminică pe Kaja Kallas, fost europarlamentar și parte a familiei Renew Europe, care va deveni prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei.

Kaja Kallas, în vârstă de 43 de ani, a fost desemnată săptămâna trecută să formeze un guvern în Estonia, în urma demisiei lui Juri Ratas, din aceeași familie politică.

“Felicitări și succes, Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei”, a scris Cioloș, pe Twitter, subliniind că aceasta este membru al Renew Europe.

“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru o Estonie puternică în inima unei Uniuni Europene puternice”, a completat el.

Congratulations 👏& best wishes to @KajaKallas, the new @RenewEurope & first ever female Prime Minister of Estonia.

I look forward to working with you for a strong 🇪🇪 at the heart of a stronger 🇪🇺https://t.co/9ZYseJUX5V

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) January 24, 2021

Prin numirea sa în fruntea guvernului de la Tallinn, Estonia devine prima țară din lume care este condusă deopotrivă de un președinte femeie, Kersti Kaljulaid, și de un prim-ministru femeie.

Kaja Kallas este lider al Partidului Reformei din 2018 și fost deputat în Parlamentul European din 2014 până în 2018, fiind membru al grupului ALDE, acum Renew Europe.

Ea a fost anterior avocată, specializată în dreptul european și estonian în domeniul concurenței, și a fost membră a Parlamentului Estoniei.

Kaja Kallas își va reprezenta țara în Consiliul European, acolo unde Renew Europe este reprezentată de șapte șefi de stat sau de guvern, a doua cea mai mare pondere, după Partidul Popular European.

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat pentru aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles Michel, transmite Reuters.

Pfizer Inc a anunţat săptămâna trecută că va întârzia livrările către Europa pentru a face modificări în procesul menit să sporească capacitatea de producţie. Vineri, şi AstraZeneca a declarat că livrările iniţiale către regiune vor fi reduse din cauza unor probleme de producţie.

“Intenţionăm să facem companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat… folosind mijloace legale aflate la dispoziţia noastră“, a declarat Michel la postul de radio Europe 1, potrivit Agerpres.

Charles Michel, care provine din familia politică Renew Europe, nu a făcut referire la potenţiale sancţiuni, dar a spus că UE va insista pe transparenţă în ceea ce priveşte motivele întârzierilor. El a mai declarat că, după primele avertismente ale Pfizer cum că vor apărea întârzieri de câteva săptămâni, UE a reuşit să reducă aceste întârzieri prin adoptarea unei atitudini dure.

“Am bătut cu pumnul în masă şi în cele din urmă întârzierile anunţate pentru câteva săptâmâni s-au transformat într-o încetinire a aprovizionării“, a spus el. 

Șeful Consiliului European a făcut aceste remarci după o videoconferință cu șefii de stat sau de guvern din eu pe care a prezidat-o joi. Atunci, liderii europeni au căzut de acord este nevoie de accelerarea procesului de vaccinare anti-COVID-19.

În acest sens, șefii de stat sau de guvern au precizat că “angajamentele privind livrările asumate de companii trebuie respectate”.

“Toate mijloacele posibile vor fi examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă, inclusiv distribuția timpurie pentru a evita întârzierile”, se arată în concluziile adoptate de cei 27 de lideri.

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la Pfizer-BioNTech si 160 de milioane de la Moderna. La acestea se adaugă discuțiile preliminare încheiate de Comisia Europeană la 17 decembrie cu compania farmaceutică Novavax, de unde UE ar urma să achiziționeze 200 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. De asemenea, executivul european a încheiat și discuțiile preliminare cu compania farmaceutică Valneva pentru posibilitatea de a achiziționa 30 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra până la 30 de milioane de doze suplimentare.

Campania de vaccinare a debutat în UE la 27 decembrie, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul produs de Pfizer-BioNTech la 21 decembrie. Ulterior, la 6 ianuarie, EMA a aprobat și vaccinul anti-COVID-19 creat de compania Moderna.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți în sistem de videoconferință pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare împotriva COVID-19, au convenit să lucreze la o formă standardizată și interoperabilă a dovezii de vaccinare, dar în scopuri medicale.

Conform unui comunicat al Consiliului European, liderii UE vor decide într-o întrevedere ulterioară în ce circumstanțe aceste certificate pot fi utilizate.

Discuțiile privind acest certificat de vaccinare apar în contextul în care prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile. 

Greciei i s-a alătura Spania. Joi, ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a afirmat că ţara sa insistă pe lângă Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru crearea unui astfel de certificat care să ajute la revitalizarea deplasărilor. 

Este lesne de explicat poziția celor două țări, în contextul în care sunt puternic dependente de turism.

Franța, pe de altă parte,  și-a arătat în trecut ”reticența” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Ideea a fost reluată și de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință la mijlocul lunii ianuarie. 

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în trecut în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa. 

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat la 18 ianuarie că este mai curând în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Nevoia accelerării campaniei de vaccinare

În fața mutației SARS-CoV-2, care face virusul să fie mai contagios, șefii de stat sau de guvern au fost de acord că este nevoie de accelerarea procursului de vaccinare.

În acest sens, ”angajamentul asumat de companiile farmaceutice privind livrarea vaccinurilor trebuie respectate”, estre precizat în comunicatul mai sus amintit, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Această impacintare vine și pe fondul recomandărilor lansate de Comisia Europeană. 

Într-o comunicare adoptată marți, Executivul european recomandă statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.