Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, susține că 1,9 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor intra în țară în acest an, în octombrie-noiembrie, iar plățile pentru proiecte ”vor începe imediat”, anunță Agerpres.
”PSD iar bate câmpii despre PNRR. 1,9 miliarde de euro vor intra din PNRR în ţară în acest an. Prefinanţarea de 1,9 miliarde va intra în ţară imediat după aprobare, în octombrie – noiembrie. Plăţile vor începe imediat, unele pentru proiecte deja în derulare iar cele mai multe, pentru proiecte care sunt acum în pregătire”, a transmis joi Cristian Ghinea.
Mesajul ministrului reprezintă un răspuns la declarațiile postate pe Facebook de social-democrați potrivit cărora România nu va primi, în acest an ”niciun euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Pe de altă parte, vicepremierul Dan Barna a precizat marți că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobat de Comisia Europeană în septembrie, iar la începutul anului viitor vor veni primii bani în țară.
”Lucrurile sunt exact aşa cum e normal să fie. Acum o săptămână, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, colegul meu Cristian Ghinea, a fost la Bruxelles, s-au clarificat marea parte a detaliilor şi pe partea de reformă şi pe partea de investiţii. În septembrie vom avea aprobat programul şi cred că de la începutul anului vor veni primele zeci de milioane în ţară pe proiectele aflate în desfăşurare”, a afirmat Barna la TVR 1.
Cristian Ghinea a efectuat în perioada 8-9 iulie o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a agrea reformele incluse în PNRR, având în vedere că ”de facto, cele mai multe investiții propuse sunt agreate”.
”O întâlnire constructivă și productivă cu ministrul Cristian Ghinea și cu echipa României privind PNRR. Lucrările avansează”, a precizat atunci vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Citiți și:
În ultima săptămâna, ministrul proiectelor Europene a avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai unor instituții financiare cu care a discutat despre oportunitățile de investiții prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și a Fondurilor structurale și de investiții europene din cadrul perioadei de programare 2021-2027.
Citiți și:
NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.
Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.
Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.
Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro.
Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.
Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.
Acest lucru este posibil grație aprobării rapide, în doar cinci luni, a deciziei privind resursele proprii.
Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență. Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 și a aprobat 18 dintre acestea.
România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.
Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania pot demara reformele și investițiile pentru combaterea consecințelor COVID-19.
Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.