Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Proiectelor Europene Cristian Ghinea: Prefinanțarea de 1,9 miliarde de euro din PNRR va intra în ţară în octombrie – noiembrie

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, susține că 1,9 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor intra în țară în acest an, în octombrie-noiembrie, iar plățile pentru proiecte ”vor începe imediat”, anunță Agerpres.

”PSD iar bate câmpii despre PNRR. 1,9 miliarde de euro vor intra din PNRR în ţară în acest an. Prefinanţarea de 1,9 miliarde va intra în ţară imediat după aprobare, în octombrie – noiembrie. Plăţile vor începe imediat, unele pentru proiecte deja în derulare iar cele mai multe, pentru proiecte care sunt acum în pregătire”, a transmis joi Cristian Ghinea.

Mesajul ministrului reprezintă un răspuns la declarațiile postate pe Facebook de social-democrați potrivit cărora România nu va primi, în acest an ”niciun euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pe de altă parte, vicepremierul Dan Barna a precizat marți că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobat de Comisia Europeană în septembrie, iar la începutul anului viitor vor veni primii bani în țară.

”Lucrurile sunt exact aşa cum e normal să fie. Acum o săptămână, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, colegul meu Cristian Ghinea, a fost la Bruxelles, s-au clarificat marea parte a detaliilor şi pe partea de reformă şi pe partea de investiţii. În septembrie vom avea aprobat programul şi cred că de la începutul anului vor veni primele zeci de milioane în ţară pe proiectele aflate în desfăşurare”, a afirmat Barna la TVR 1.

Cristian Ghinea a efectuat în perioada 8-9 iulie o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a agrea reformele incluse în PNRR, având în vedere că ”de facto, cele mai multe investiții propuse sunt agreate”.

”O întâlnire constructivă și productivă cu ministrul Cristian Ghinea și cu echipa României privind PNRR. Lucrările avansează”, a precizat atunci vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Citiți și:
Cristian Ghinea, mesaj pentru municipii: Puteți începe pregătirea proiectelor pentru PNRR. În curând, și pentru Programele Operaționale

În ultima săptămâna, ministrul proiectelor Europene a avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai unor instituții financiare cu care a discutat despre oportunitățile de investiții prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și a Fondurilor structurale și de investiții europene din cadrul perioadei de programare 2021-2027.

Citiți și:
Ministrul Cristian Ghinea și Banca Mondială au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru sprijinirea Guvernului României în eforturile de modernizare a administrației publice
Ministrul Proiectelor Europene anunță că noul cadru de colaborare cu Banca Europeană de Investiții pentru PNRR și programele operaționale 2021-2027 este aproape de finalizare
Ministrul Proiectelor Europene, întâlnire cu vicepreședintele BERD. Un Memorandum de Înțelegere privind cadrul viitor de cooperare urmează să fie semnat în curând

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. 

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro. 

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Acest lucru este posibil grație aprobării rapide, în doar cinci luni, a deciziei privind resursele proprii.

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență. Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 și a aprobat 18 dintre acestea.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania pot demara reformele și investițiile pentru combaterea consecințelor COVID-19.

Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

Published

on

© Ambasada României în Statele Unite ale Americii/ Facebook

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, și secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, au convenit să lucreze pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA.

Discuția a fost prilejuită de întâlnirea pe care secretarul american a avut-o cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene.

“Am convenit cu domnul Mayorkas (un profesionist foarte respectat, fost director al agenției pentru cetățenie și servicii de imigrare al SUA și ulterior adjunct al secretarului aceluiași departament sub președintele Obama) să lucrăm îndeaproape în perioada următoare pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA. În următoarele săptămâni, voi avea întrevederi pentru aprofundarea acestui subiect”, a anunțat Muraru, pe pagina sa de Facebook.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunțat purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Dana Spinanț, în briefingul de presă.

”Pot confirma că evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României va fi finalizată în următoarele zile și că președinta Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va vizita Bucureștiul pe data de 27 septembrie. Ne așteptăm ca evaluarea planului să fie finalizată până atunci”, a răspuns Dana Spinanț unei întrebări. 

Vizita înaltului oficialul european în țara noastră are loc după ce Partidul Național Liberal, membru al aceleiași familii politice, a popularilor europeni, din care face parte și von der Leyen, își va alegea președintele în cadrul unui congres care se va desfășura pe 25 septembrie.

Răspunsul purtătorului de cuvânt adjunct al Comisiei Europene vine să clarifice diferitele speculații apărute în spațiul public potrivit cărora Ursula von der Leyen ar fi urmat să vină în România pe 24 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. 

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei.

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Facebook

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a avut joi, 16 septembrie, o întrevedere la sediul MADR cu o delegație a Ambasadei SUA la București condusă de David Muniz, Însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA la București,

Cu această ocazie, David Muniz i-a prezentat ministrului Oros noul atașat regional pentru Romania, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia pe probleme de agricultură, doamna Alicia Hernandez. În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme de interes pentru cele două părți în ceea ce privește cooperarea în sectorul agricol, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ministrul Adrian Oros a transmis interesul țării noastre de a colabora cu partea americană în domenii ce vizează: strategia de gestionare a apei, managementul riscurilor, protejarea zonelor cu constrângeri naturale, învățământul agricol, cercetarea în domeniul agriculturii cu privire la schimbările climatice.

De asemenea, oficialul MADR a afirmat că ministerul are priorități care se doresc a fi continuate alături de parteneri americani cu privire la strategia de gestionare a apei, iar în acest sens este apreciată oportunitatea transferului de tehnologii de nivel înalt pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații din țara noastră. Ministrul a exprimat susținerea MADR pentru inițiativa SUA și EAU, respectiv misiunea de inovare agricolă pentru climă (AIM for Climate).

Inițiativa SUA și EAU, ce are ca scop stimularea inovării, cercetării și dezvoltării în agricultură în contextul schimbărilor climatice (AIM4C), se înscrie în cadrul politicilor și măsurilor adoptate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în domeniul schimbărilor climatice având în vedere că România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, iar agricultura este foarte vulnerabilă la impactul acestora în condițiile în care riscurile asociate nu sunt egal distribuite.

Partea americană s-a arătat interesată de poziția României cu privire la Green Deal și Strategiile ”Biodiversitate” și ”De la fermă la furculiță”.

La rândul său, Adrian Oros a făcut o scurtă prezentare a stadiului elaborării Planului Național Strategic, precum și a măsurilor de sprijin al investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală pentru perioada de tranziție 2021-2022.

Totodată, ministrul a subliniat că Ministerul Agriculturii lucrează împreună cu asociaţiile reprezentative la definitivarea ecoschemelor, care condiţionează efectuarea a aproape 25% din plăţile directe din Pilonul I, astfel încât aceste eco-scheme să fie accesate de toți fermierii, ele fiind obligatorii pentru țările membre UE, dar voluntare pentru fermieri.

Ministrul Oros a făcut referire la colaborarea excelentă între universitățile din România și cele din SUA în domeniul agricol.

Oficialii SUA au făcut aprecieri în privința rezultatelor bune obținute de fermieri în acest an. Ministrul Oros a transmis că Guvernul României își va continua reformele în agricultură și industria alimentară.

La finalul întâlnirii, reprezentanții delegațiilor celor două părți și-au reafirmat interesul pentru continuarea colaborării în domeniul agricol în beneficiul fermierilor din România și SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

U.E.7 hours ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA9 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending