Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul de 5,9 mld. de euro al Belgiei. Bruxelles-ul va primi 770 milioane de euro prefinanțare pentru redresare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al Belgiei. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unor subvenții în valoare de 5,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), potrivit unui comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Belgiei. De asemenea, va juca un rol esențial pentru a permite Belgiei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

„Comisia Europeană a decis să dea undă verde planului de redresare și reziliență al Belgiei. NextGenerationEU va juca un rol crucial în finanțarea investițiilor și a reformelor necesare pentru a construi viitorul la care ne-am angajat. Cele 5,9 miliarde de euro puse la dispoziția Belgiei vor finanța măsuri care vor contribui la construirea unui viitor mai verde și mai digital pentru toți cetățenii săi. Planul pune un accent deosebit de puternic pe măsurile care vor accelera tranziția ecologică a Belgiei, 50% din finanțare fiind direcționată către realizarea obiectivelor climatice. Vom fi alături de Belgia în fiecare etapă pentru a ne asigura că viziunea cuprinsă în plan este pe deplin realizată”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen își continuă în săptămâna 21-25 iunie turneul prin capitalele Uniunii Europene în vederea sprijinirii planurilor naționale de redresare și reziliență, după ce săptămâna trecută a vizitat PortugaliaSpaniaGreciaDanemarca și Luxemburg. Astfel, șefa Comisiei Europene s-a întâlnit luni, 21 iunie, în Austria cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, pentru a discuta în detaliu planul național de redresare și reziliență al Austriei. Ulterior, în a doua parte a zilei, aceasta s-a deplasat în Slovacia, unde a avut o întrevedere cu premierul Eduard Heger. 

Marți, 22 iunie, von der Leyen s-a deplasat în Letonia, unde s-a întâlnit cu premierul Arturs Krišjānis Kariņš, ulterior zburând în Germania, unde a avut o întrevedere cu cancelarul Angela Merkel. Ultima oprire de marți a fost în Italia, unde aceasta a avut discuții cu premierul Mario Draghi.

La Bruxelles, Ursula von der Leyen l-a întâlnit pe premierul Alexander de Croo.

Miercuri, 23 iunie, șefa Comisiei Europene va mai merge în Franța. 

Planul belgian face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Belgiei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind RRF. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Belgiei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Belgiei

În evaluarea Comisiei se constată că planul Belgiei alocă 50 % din totalul fondurilor alocate măsurilor care sprijină obiectivele climatice. Aceasta include investiții în măsuri de sprijinire a renovării clădirilor publice și private din întreaga țară pentru a le spori eficiența energetică, implementarea tehnologiilor energetice alternative, cum ar fi producția de hidrogen cu emisii reduse de dioxid de carbon și reforme și investiții pentru a accelera tranziția către o mobilitate ecologică. De asemenea, prevede investiții importante pentru refacerea biodiversității, abordarea problemei tot mai mari a secetei și promovarea utilizării eficiente a resurselor, a reciclării și a economiei circulare.

Comisia constată că planul Belgiei alocă 27 % din totalul resurselor alocate pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a sistemului judiciar, furnizarea de formare în domeniul competențelor digitale, consolidarea capacității de securitate cibernetică a Belgiei și dezvoltarea cadrului juridic pentru desfășurarea 5G.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 770 de milioane EUR către Belgia sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Belgiei.

Comisia va autoriza plățile suplimentare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în planul de redresare și de reziliență, reflectând progresele înregistrate în implementarea investițiilor și a reformelor.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

România și alte 14 țări membre UE, printre care Franța, Italia și Spania, solicită Comisiei Europene printr-o scrisoare semnată de miniștrii Energiei, să abordeze problema prețurilor ridicate la gaze și să vină cu o propunere de plafonare care să fie aplicată ”tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale” pentru a combate inflația.

”Criza energetică declanșată în toamna anului trecut s-a agravat și provoacă acum presiuni inflaționiste greu de suportat, care afectează puternic gospodăriile și întreprinderile noastre. Recunoaștem eforturile depuse de Comisie și măsurile pe care le-a prezentat pentru a face față crizei. Dar nu am abordat până acum cea mai serioasă problemă dintre toate: prețul tranzacțiilor angro de gaze naturale”, subliniază cei 15 miniștrii ai Energiei în scrisoare.

În viziunea lor, ”plafonarea prețului, solicitată încă de la început de un număr tot mai mare de state membre, reprezintă singura soluție care va ajuta fiecare țară membră să atenueze presiunea inflaționistă, să gestioneze așteptările și să ofere un cadru în cazul unor potențiale întreruperi ale aprovizionării, precum și să limiteze profiturile suplimentare din acest sector”.

”Plafonarea ar trebui să se aplice tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale, și să nu se limiteze la import din anumite jurisdicții. Acesta poate fi conceput astfel încât să asigure securitatea aprovizionării și libera circulație a gazelor naturale în Europa, realizând în același timp obiectivul nostru comun de a reduce cererea de gaze naturale. Acest plafon este prioritar și poate fi completat cu propuneri de consolidare a supravegherii financiare a pieței gazelor naturale și de dezvoltare a unor repere alternative pentru stabilirea prețului gazelor naturale în Europa”, sugerează oficialii.

Într-o primă reacție, Comisia Europeană a avertizat că o plafonare generală a prețului gazului ar putea fi dificil de lansat și implică riscuri pentru securitatea energetică, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Conform documentului prezentat de executivul european în care analizează diferite opțiuni pe care UE le ia în calcul pentru a reduce prețul gazului, consultat de Reuters, lansarea unei plafonări generale a prețurilor pentru toate tranzațiile cu gaz, care să cuprindă atât livrările de gaz natural lichefiat, cât și pe cele prin conducte, ar putea compromite fluxurile transfrontaliere de gaz între țările UE.

Comisia Europeană a explicat că numeroase țări ar putea atinge plafonul prețului gazului în cazul unei scăderi masive a livrărilor, astfel că semnalele date de preţ nu vor mai putea să ajute la direcţionarea fluxurilor către regiuni unde cererea este ridicată sau oferta este scăzută.

Aceasta a sugerat că o asemenea plafonare a preţului ar putea funcţiona numai dacă ar fi lansată o nouă entitate care să aloce şi să transporte combustibilul deficitar între diferite ţări.

În cazul în care UE ar plafona preţul gazului, ea va trebui să găsească şi ”resurse financiare semnificative” pentru a garanta că ţările vor putea continua să atragă livrări de gaz de pe piaţa concurenţială globală unde cumpărătorii pot fi dispuşi să plătească preţuri peste plafonul UE, a adăugat Comisia Europeană, care însă nu a precizat de unde ar putea proveni aceste resurse.

Miniștrii Energiei din UE, care au avut la începutul lunii septembrie o întâlnire pentru a discuta despre criza energetică, se vor reuni din nou la Bruxelles vineri, 30 septembrie, pentru a aborda aceeași chestiune.

Comisia Europeană a propus deja plafonarea prețului la gazul rusesc, doar că Rusia nu mai este principalul furnizor, ponderea în importurile europene de gaze naturale reprezentând 9%.

Să nu uităm că Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European și care a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult, a respins deja ideea de unei plafonări a importurilor de gaze naturale, punctând, prin vocea premierului său, că această măsură ”nu va rezolva problema fundamentală”.

În cadrul discursului său privind Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a dat asigurări că instituția pe care o prezidează va realiza o ”reformă profundă a pieței energetice”, în contextul în care ”piața gazelor naturale s-a transformat dramatic”, dar valoarea de ”referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Nu acceptăm referendumurile false și nici orice fel de anexare în Ucraina. Și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această nouă escaladare. Așadar, astăzi, propunem împreună un nou pachet de sancțiuni mușcătoare împotriva Rusiei (…) Izolăm și lovim și mai mult economia Rusiei“, a precizat ea, într-o declarație susținută în direct de la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noile măsuri trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare și pentru a produce efecte.

Anunțul Comisiei Europene survine după ce NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de propuneri pentru cercetători strămutați din Ucraina, oferind burse de 25 mil. euro

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi,28 septembrie, programul MSCA4Ukraine, finanțat de Comisie în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, a publicat cererea de candidaturi pentru sprijinirea cercetătorilor strămutați din Ucraina, se arată în comunicatul oficial. 

Cu un buget total de 25 de milioane de euro, MSCA4Ukraine va oferi burse pentru doctoranzi și cercetători postdoctorali.

Organizațiile-gazdă și cercetătorii interesați pot începe deja să își pregătească candidaturile și pot accesa serviciile de stabilire de contacte ale sistemului și specificațiile cererilor de propuneri pe site-ul MSCA4Ukraine, inclusiv criteriile de eligibilitate, cerințele de depunere a candidaturilor, orientările pentru solicitanți, precum și termenii și condițiile.

O zi de informare pentru potențialele organizații-gazdă va fi organizată la 6 octombrie. Cercetătorii care doresc să depună o cerere trebuie să pregătească mai întâi o cerere pe lângă organizația lor gazdă potențială, care va depune propunerea în numele cercetătorului prin intermediul unui portal online. Cererile vor fi revizuite în mod continuu până la angajarea tuturor fondurilor disponibile.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Prin acest program, putem ajuta cercetătorii talentați să dezvolte proiecte științifice concrete. Acest lucru este deosebit de important pentru cei afectați de invadarea Ucrainei de către Rusia. Știința și inovarea trebuie să meargă mai departe, în ciuda acestor vremuri dificile.”

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Este esențial să sprijinim comunitatea științifică din Ucraina. Prin programul MSCA4Ukraine, vom permite oamenilor de știință de înaltă calitate să își continue activitatea și să ghideze reconstrucția peisajului de cercetare și inovare din Ucraina, consolidând, în același timp, solidaritatea și cooperarea științifică dintre UE și Ucraina.”

Programul, pus în aplicare de un consorțiu cu experiență care sprijină cercetătorii aflați în situații de risc, va permite organizațiilor academice și neacademice din statele membre și din țările asociate la programul Orizont Europa să găzduiască cercetători pe o perioadă cuprinsă între șase luni și doi ani. Acest program are ca scop să ajute oamenii de știință de înaltă calitate să își continue activitatea în orice domeniu al cercetării și inovării, în condiții excelente și cu acces la formare și oportunități de dezvoltare a carierei și a competențelor. Programul urmărește, de asemenea, să faciliteze reintegrarea cercetătorilor în Ucraina, atunci când condițiile o vor permite, pentru a reconstrui capacitatea de cercetare și inovare a țării.


Comisia a sprijinit cercetătorii din Ucraina prin intermediul mai multor inițiative. UE și organizațiile-gazdă din cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie sprijină cercetătorii ucraineni.

Programul MSCA4Ukraine face parte din răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia și la necesitatea unei acțiuni pentru a sprijini cercetătorii strămutați din Ucraina și pentru a le permite să își continue activitatea în Europa, contribuind la protejarea sistemului de cercetare și inovare al Ucrainei și a libertății cercetării științifice în general. El este gestionat de unele dintre organizațiile care fac parte din actualul proiect InspirEurope, finanțat prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, care oferă deja sprijin cercetătorilor aflați în situații de risc.

La 22 martie 2022, Comisia a lansat portalul „Spațiul european de cercetare pentru Ucraina” (ERA4Ukraine), un ghișeu unic pentru informații și servicii de sprijin pentru cercetătorii din Ucraina și pentru cei care fug din Ucraina. Portalul reunește inițiative la nivelul UE, din fiecare țară și din partea unor grupuri neguvernamentale. Scopul său este de a ajuta cercetătorii afectați să găsească locuințe și oportunități de angajare, de a le facilita recunoașterea diplomelor și de a oferi alte servicii.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN18 mins ago

Președinta Parlamentului European: Ucraina are nevoie de tancuri, iar Europa trebuie să o ajute

U.E.22 mins ago

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

COMISIA EUROPEANA39 mins ago

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

INTERNAȚIONAL45 mins ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE1 hour ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE1 hour ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO1 hour ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL14 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending