Connect with us

CONSILIUL UE

Cehia și Irlanda au trecut de ultimul pas formal pentru utilizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în scopul implementării PNRR

Published

on

© European Union

Cehia și Irlanda au trecut de ultimul pas formal pentru utilizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în scopul implementării planurilor de redresare și reziliență (PNRR), după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre au aprobat luni, 6 septembrie, deciziile de punere în aplicare ale Consiliului (CID) privind aprobarea evaluării celor două planuri.

Adoptarea deciziilor va permite acestor țări să înceapă punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor descrise în planurile lor naționale, cu scopul de a promova redresarea în urma pandemiei COVID-19 și de a face ca economiile lor să fie pregătite pentru viitor. De asemenea, deciziile permit Cehiei să semneze un acord de grant cu Comisia și să primească o prefinanțare de 13%, însemnând 910 milioane de euro din totalul de 7 miliarde prevăzute în PNRR. Irlanda nu a solicitat ca o parte din fondurile sale alocate, în valoare de 989 milioane de euro, să fie prefinanțate.

Sunt foarte bucuros să anunț astăzi niște vești bune. Cehia și Irlanda vor fi în curând în măsură să înceapă punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor avute în vedere de statele membre va sprijini tranziția economică verde și digitală, ajutând economia noastră să se redreseze în urma pandemiei și făcând-o mai rezilientă în viitorr”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul sloven al finanțelor.

România a fost reprezentată la reuniunea Ecofin de către secretarul de stat Alin Chitu, Ministerul Finanțelor Publice. 

Deciziile Consiliului privind aprobarea evaluării planurilor de redresare și de reziliență reprezintă ultimul pas înainte ca statele membre să poată începe să utilizeze Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cu un pachet financiar de 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente), obiectivul facilității este de a stimula redresarea și de a face economia europeană mai durabilă și mai rezistentă. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor reprezintă un efort coordonat care urmărește atât să aducă beneficii unui stat membru individual, cât și să genereze efecte pozitive în întreaga UE.

Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferința de astăzi a miniștrilor.

Planurile Cehiei (7 miliarde de euro) și Irlandei (989 de milioane de euro), aprobate de Comisia Europeană pe 19, respectiv 17 iulie, se concentrează pe provocarea cheie a prezentului – tranziția climatică și digitală. De asemenea, acestea abordează o parte semnificativă a recomandărilor specifice fiecărei țări identificate în cursul exercițiului Semestrului european 2019 și 2020.

Creșterea ponderii modurilor de transport durabile, îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri și înlocuirea cazanelor pe cărbune pentru gospodării, precum și consolidarea protecției împotriva inundațiilor și reîmpădurirea sunt câteva dintre măsurile pe care Cehia intenționează să le pună în aplicare pentru a face față provocărilor climatice. Cehia intenționează să intensifice transformarea digitală, printre altele, prin investiții în rețele de foarte mare capacitate și prin extinderea serviciilor digitale de guvernare și de sănătate.

Irlanda își va promova tranziția ecologică prin măsuri care includ o creștere treptată a taxei pe carbon, modernizarea anumitor clădiri publice, reabilitarea turbăriilor pentru a promova biodiversitatea și ecosistemele și investiții în transportul feroviar durabil. Irlanda își propune să își atingă obiectivele digitale prin investiții în infrastructurile aferente și prin dezvoltarea competențelor digitale în educație.

Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate reprezintă condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

Deciziile privind planurile pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie.

Până la 3 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a declarat pe 24 august că Guvernul a încheiat discuțiile cu Comisia Europeană privind ultimele modificări din PNRR, acesta urmând să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele trei operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 45 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde EUR în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Ministrul Agriculturii din Austria anunță că 20 de țări membre sprijină solicitare sa către UE de a relaxa legea anti-defrișări

Published

on

© Norbert Totschnig/ Facebook

20 de țări membre au solicitat Uniunii Europene să relaxeze și, posibil să suspende, legea UE anti-defrișări, motivând că aceasta îi va afecta pe fermieri, opoziție care se înscrie în seria de lovituri date agendei Europei în domeniul protecției mediului înconjurător, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Ministrul austriac al Agriculturii, Norbert Totschnig, a anunțat că solicitarea formulată de țara sa în direcția revizuirii legislației a primit sprijinul a 20 din cei 27 de miniștri ai Agriculturii din UE.

”Cerem acum Comisiei o suspendare temporară a reglementării pentru a permite o implementare fezabilă, însoţită de o revizuire a reglementării”, a precizat Norbert Totschnig într-un comunicat de presă.

Mai mulți oficiali europeni au confirmat pentru Reuters că printre susținători se numără Franța, Italia, Polonia sau Suedia.

Confruntată cu protestele fermierilor care acuză că măsurile privind tranziția ecologică sunt prea dure și că le afectează activitatea, Comisia Europeană a relaxat anumite prevederi legate de protejarea mediului, cel mai recent exemplu în această direcție fiind o serie de condiționalități stabilite în Politica Agricolă Comună.

În pofida acestei deschideri manifestate de executivul european, comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, a pus luni sub semnul întrebării momentul ales de țările membre pentru a-și exprima îngrijorările cu privire la legislația anti-defrișări, luând în calcul faptul că mai sunt doar câteva luni până la alegerile europarlamentare din iunie, instituție cu rol de co-legislator implicată în lungul proces de negociere la finalul căruia legea a fost aprobată, urmând să intre în vigoare la finalul acestui an.

Adoptată de Comisia Europeană la începutul lunii decembrie 2022, noua reglementare garantează că un set de bunuri introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că în perioada 1990-2020 s-au pierdut 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața defrișată și noua suprafață a pădurilor plantate sau regenerate), FAO estimează că, în aceeași perioadă, lumea a pierdut aproximativ 178 de milioane de hectare de suprafață împădurită, echivalente cu triplul teritoriului Franței.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială vor fi mai bine protejate în Uniunea Europeană după ce Consiliul UE a adoptat Actul european privind libertatea presei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o nouă legislație care va garanta libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială în UE.

Potrivit unui comunicat al instituției, Actul european privind libertatea presei (EMFA) va stabili un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă a UE și va introduce măsuri menite să protejeze jurnaliștii și furnizorii de servicii mass-media de interferențele politice, facilitându-le totodată desfășurarea activităților dincolo de frontierele interne ale UE.

Citiți și: Acord la Bruxelles: Independența editorială și siguranța jurnaliștilor vor fi mai bine protejate prin Legea europeană privind libertatea presei

Parlamentul European a dat undă verde noii reglementări care va proteja jurnaliștii și mass-media din UE de ingerințele politice sau economice

Noile norme vor garanta dreptul cetățenilor de a avea acces la informații complete și libere și vor defini responsabilitatea statelor membre de a asigura condițiile și cadrul adecvat pentru protejarea acestui drept.

”O presă independentă este un element vital al oricărei societăți libere și democratice. Adoptarea de astăzi demonstrează angajamentul continuu al UE de a proteja jurnaliștii și de a garanta libertatea și pluralismul mass-media”, a declarat Benjamin Dalle, ministrul flamand pentru afaceri bruxelleze, tineret, mass-media și combaterea sărăciei.

Amenințare tot mai mare la adresa libertății presei

Regulamentul răspunde preocupărilor tot mai mari din UE cu privire la politizarea mass-mediei și la lipsa de transparență a proprietății mass-media și a alocării fondurilor de stat pentru publicitate către furnizorii de servicii mass-media. Acesta urmărește să instituie măsuri de protecție pentru a combate interferența politică în deciziile editoriale, atât pentru furnizorii de servicii media private, cât și pentru cei publici, pentru a proteja jurnaliștii și sursele acestora și pentru a garanta libertatea și pluralismul mass-media.

Un nou organism pentru servicii media

EMFA se bazează pe dispozițiile Directivei privind serviciile media audiovizuale (DSMA) din 2018. În special, aceasta introduce un organism european independent pentru servicii media care să înlocuiască grupul de reglementare (ERGA) instituit în temeiul DSMA. Organismul va fi alcătuit din autorități naționale din domeniul mass-media și va consilia și sprijini Comisia și va promova aplicarea consecventă a dispozițiilor-cheie ale noii legi EMFA și ale directivei DSMA în toate statele membre, inclusiv prin furnizarea de avize și prin sprijinirea Comisiei în elaborarea de orientări.

Regulamentul va fi semnat, publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă cadrul juridic privind portofelul digital european, ridicând povara birocrației de pe umerii europenilor

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou cadru pentru o identitate digitală europeană (eID), asigurând astfel o identitate digitală sigură și de încredere pentru toți cetățenii europeni.

”Adoptarea regulamentului european privind identitatea digitală reprezintă o etapă importantă în transformarea digitală a societății noastre. A le permite cetățenilor să aibă un portofel digital european unic și sigur, păstrând în același timp controlul deplin asupra datelor lor personale, reprezintă un pas înainte esențial pentru UE, care va stabili un punct de referință la nivel mondial în domeniul digital și va spori securitatea atunci când se utilizează serviciile online. În plus, prin plasarea cetățenilor în centrul atenției, regulamentul european privind identitatea digitală contribuie la îmbunătățirea și simplificarea semnificativă a accesului la serviciile publice online. Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să suporte povara complexității administrative și instituționale”, a transmis Mathieu Michel, secretarul de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementarea în domeniul construcțiilor.

Portofelul european pentru identitate digitală

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, regulamentul revizuit constituie o schimbare clară de paradigmă pentru identitatea digitală în Europa. Acesta urmărește să asigure accesul universal al cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga Europă la identificarea și autentificarea electronică sigură și de încredere.

În conformitate cu noua legislație, statele membre vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor putea să facă legătura între identitățile digitale naționale și dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, calificări, cont bancar). Cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor digitale pur și simplu, cu ajutorul telefoanelor lor mobile.

Noile portofele europene pentru identitate digitală (European Digital Identity Wallets – EDIW) vor permite tuturor cetățenilor să acceseze serviciile online cu ajutorul identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga UE, fără a fi nevoiți să utilizeze metode de identificare private sau să partajeze inutil date personale. Controlul utilizatorilor garantează că vor fi partajate doar informațiile care trebuie partajate.

Principalele elemente ale regulamentului revizuit

Colegislatorii au menținut orientarea generală a propunerii Comisiei pentru un cadru modernizat care va îmbunătăți eficacitatea și va extinde beneficiile unei identități digitale sigure și convenabile la sectorul privat și pentru utilizarea mobilă. Discuțiile interinstituționale au consolidat legislația în mai multe domenii care sunt importante pentru cetățeni. Portofelul va conține un tablou de bord al tuturor tranzacțiilor accesibile titularului său atât online, cât și offline, va oferi posibilitatea de a raporta eventualele încălcări ale protecției datelor și va permite interacțiunea între portofele. În plus, cetățenii vor putea integra portofelul în sistemele naționale de identitate electronică existente și vor putea beneficia de semnături electronice gratuite pentru uz neprofesional. Principalele elemente ale legii revizuite pot fi rezumate după cum urmează:

  • până în 2026, fiecare stat membru trebuie să pună la dispoziția cetățenilor săi un portofel pentru identitate digitală și să accepte EDIW-uri din alte state membre, în conformitate cu regulamentul revizuit
  • au fost incluse suficiente garanții pentru a evita discriminarea celor care aleg să nu utilizeze portofelul, care va rămâne întotdeauna voluntar
  • modelul de afaceri al portofelului: emiterea, utilizarea și revocarea vor fi gratuite pentru toate persoanele fizice
  • validarea atestării electronice a atributelor: statele membre sunt obligate să furnizeze gratuit mecanisme de validare doar pentru a verifica autenticitatea și validitatea portofelului și identitatea părților care se bazează pe acesta.
  • codul portofelelor: componentele software ale aplicației vor fi open source, dar statele membre dispun de o marjă de manevră astfel încât, din motive justificate, să nu fie necesară dezvăluirea unor componente specifice, altele decât cele instalate pe dispozitivele utilizatorilor.
  • a fost asigurată coerența între portofel ca formă de identitate electronică și sistemul în cadrul căruia este emis.

În cele din urmă, legislația revizuită clarifică domeniul de aplicare al certificatelor de autentificare a site-urilor web calificate (QWAC), ceea ce garantează că utilizatorii pot verifica cine se află în spatele unui site web, păstrând în același timp normele și standardele de securitate actuale bine stabilite în domeniu.

Regulamentul revizuit va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni și va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Regulamentul va fi pus în aplicare integral până în 2026.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA25 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G202 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA2 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

NATO2 hours ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.4 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO4 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

ROMÂNIA25 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending