Cehia și Irlanda au trecut de ultimul pas formal pentru utilizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în scopul implementării planurilor de redresare și reziliență (PNRR), după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre au aprobat luni, 6 septembrie, deciziile de punere în aplicare ale Consiliului (CID) privind aprobarea evaluării celor două planuri.
Adoptarea deciziilor va permite acestor țări să înceapă punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor descrise în planurile lor naționale, cu scopul de a promova redresarea în urma pandemiei COVID-19 și de a face ca economiile lor să fie pregătite pentru viitor. De asemenea, deciziile permit Cehiei să semneze un acord de grant cu Comisia și să primească o prefinanțare de 13%, însemnând 910 milioane de euro din totalul de 7 miliarde prevăzute în PNRR. Irlanda nu a solicitat ca o parte din fondurile sale alocate, în valoare de 989 milioane de euro, să fie prefinanțate.
„Sunt foarte bucuros să anunț astăzi niște vești bune. Cehia și Irlanda vor fi în curând în măsură să înceapă punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor avute în vedere de statele membre va sprijini tranziția economică verde și digitală, ajutând economia noastră să se redreseze în urma pandemiei și făcând-o mai rezilientă în viitorr”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul sloven al finanțelor.
România a fost reprezentată la reuniunea Ecofin de către secretarul de stat Alin Chitu, Ministerul Finanțelor Publice.
Deciziile Consiliului privind aprobarea evaluării planurilor de redresare și de reziliență reprezintă ultimul pas înainte ca statele membre să poată începe să utilizeze Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cu un pachet financiar de 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente), obiectivul facilității este de a stimula redresarea și de a face economia europeană mai durabilă și mai rezistentă. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor reprezintă un efort coordonat care urmărește atât să aducă beneficii unui stat membru individual, cât și să genereze efecte pozitive în întreaga UE.
Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferința de astăzi a miniștrilor.
Planurile Cehiei (7 miliarde de euro) și Irlandei (989 de milioane de euro), aprobate de Comisia Europeană pe 19, respectiv 17 iulie, se concentrează pe provocarea cheie a prezentului – tranziția climatică și digitală. De asemenea, acestea abordează o parte semnificativă a recomandărilor specifice fiecărei țări identificate în cursul exercițiului Semestrului european 2019 și 2020.
Creșterea ponderii modurilor de transport durabile, îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri și înlocuirea cazanelor pe cărbune pentru gospodării, precum și consolidarea protecției împotriva inundațiilor și reîmpădurirea sunt câteva dintre măsurile pe care Cehia intenționează să le pună în aplicare pentru a face față provocărilor climatice. Cehia intenționează să intensifice transformarea digitală, printre altele, prin investiții în rețele de foarte mare capacitate și prin extinderea serviciilor digitale de guvernare și de sănătate.
Irlanda își va promova tranziția ecologică prin măsuri care includ o creștere treptată a taxei pe carbon, modernizarea anumitor clădiri publice, reabilitarea turbăriilor pentru a promova biodiversitatea și ecosistemele și investiții în transportul feroviar durabil. Irlanda își propune să își atingă obiectivele digitale prin investiții în infrastructurile aferente și prin dezvoltarea competențelor digitale în educație.
Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate reprezintă condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.
Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.
Deciziile privind planurile pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie.
Până la 3 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.
Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.
În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.
Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele trei operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 45 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde EUR în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.